Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
luni, 20 martie 2017
Un tsunami în Oceanul Pacific la mijlocul secolului XIX (VERNE 1901)
(...) Și, chiar în Oceanul Pacific, fusese semnalat cu câțiva ani înainte, de către comandantul unei stațiuni navale, acest fenomen în urma unui violent cutremur produs pe coastele Perului, o imensă ondulare a oceanului se întinse până la litoralul australian. Acest val, lung de două leghe*, parcurse în salturi precipitate aproape o treime din glob, cu o viteză vertiginoasă, evaluată la 143 metri pe secundă, adică 656 km pe oră. Aruncîndu-se asupra unor arhipeleaguri din Pacific, precedat de o întinsă oscilație submarină, venirea lui se anunța printr-un mare vuiet în apropierea pămîntului și, după ce depășea sau răsturna obstacolul, se deplasa și mai repede încă.
Acest fapt, relatat în „Jurnalul” din Havre**, îi era cunoscut domnului Bourcart și, după ce îl cită tovarășilor lui, adăugă:
(...)
>
SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare***, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, pp. 194-195.
NOTE M. T.
* LÉGHE, leghe, s. f. Unitate de măsură pentru distanțele terestre sau maritime, variind între 4 și 5,5 km. – Din it. lega. sursa: DEX '09 (https://dexonline.ro/definitie/leghe)
** Le Havre = Oraș din regiunea franceză Normandia. Port la Oceanul Atlantic. Al doilea port al Franței după Marsilia.
*** Șarpele de mare - Jules Verne, „Devoratorul de SF”, 5 martie 2013 (http://fansfro.blogspot.ro/2013/03/sarpele-de-mare-jules-verne.html)
https://cnes.fr/sites/default/files/migration/automne/standard/2010_05/p8494_769e46dcd017cbeac1f9ef841fb922adparcours5501.jpg
joi, 9 martie 2017
Portul rus Nikolaevsk la Oceanul Pacific în 1863 (VERNE)
(...) Celelalte nave aveau destinația Nikolaevsk*, Ohotsk**, Ayan***, principalele porturi din această regiune, sau ieșeau din ele îndreptîndu-se spre larg.
Încă de pe atunci, Nikolaevsk, capitala provinciei Amur, situată aproape la gura marelui fluviu cu acest nume****, era un oraș important, al cărui comerț căpăta din an în an o extindere tot mai mare. El oferea un port foarte bine adăpostit în Strîmtoarea Tartariei, care desparte litoralul de lunga insulă Sahalin*****.
(...)
>
SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare******, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, p. 107.
NOTE M. T.
* Nikolaevsk = Oraș rus întemeiat în 1850 de Ghenadi Neveslkoi la vărsarea fluviului Amur în Marea Ohotsk, cu ieșire în Oceanul Pacific. Numele său era un omagiu adus țarului domnitor Nicolae I (1825-1855). (https://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/Nikolayevsk_(Siberia))
** Ohotsk = Oraș rus întemeiat în 1647 de Semion Șelkovnikov pe coasta Mării Ohotsk, situat la nord de Nikolaevsk. (Wikipedia)
*** Ayan = Noua bază a Companiei Ruso-Americane începând din 1840, la o distanță de 430 km sud de fosta bază Ohotsk. (Wikipedia)
**** Fluviul Amur constituie granița dintre Rusia și China din 1689. (Wikipedia)
***** Sahalin = Insulă de 72000 kmp care delimitează Marea Ohotsk de Marea Japoniei, situată la nord de Japonia și despărțită de coasta Rusiei prin Strâmtoarea Tătară. Disputată de Rusia și Japonia în secolele XIX și XX. (http://www.karafuto.com/timetab.html)
****** Șarpele de mare-Jules Verne, „Devoratorul de SF”, 5 martie 2013 (http://fansfro.blogspot.ro/2013/03/sarpele-de-mare-jules-verne.html)
luni, 6 martie 2017
European versus indienii din insula canadiană Vancouver în 1863 (VERNE 1901)
(...)
Am mai spus că doctorul Filhiol nu-și putuse prelungi excursiile în afara orașului*, pe cît de departe ar fi dorit. În vecinătatea litoralului, întîlnise cîteodată indigeni. Nu erau chiar cele mai frumoase tipuri din rasa pieilor roșii, din care mai există remarcabile specimene în Far-West**. Nu, ci ființe grosolane, cu siluete greoaie, cu fețe urîte, capete enorme, rău formate, ochi mici, guri mari, nasuri abominabile, cu nările străbătute de inele de metal sau bucăți de lemn. Ca și cum această urîțenie naturală nu le-ar fi de ajuns, mai au și obiceiul, la ceremonii și sărbători, să-și pună pe cap măști de lemn și mai hidoase, care fac grimase oribile prin intermediul unor sfori.
(...)
>
SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare***, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, p. 85.
NOTE
* Victoria, oraș în insula Vancouver și capitala coloniei Columbia engleză în perioada 1843-1871.
** Far West = „Vestul Îndepărtat”. Regiunea extrem occidentală a Americii de Nord, cu ieșire la Oceanul Pacific. Frontiera în mișcare a SUA și a Canadei britanice.
*** Șarpele de mare - Jules Verne, „Devoratorul SF”, 5 martie 2013 (http://fansfro.blogspot.ro/2013/03/sarpele-de-mare-jules-verne.html)
sâmbătă, 1 martie 2014
joi, 14 noiembrie 2013
Simion Tavitian, personalitatea care a marcat cultura dobrogeană
Cuget Liber 14 noiembrie 2013
vineri, 30 martie 2012
Inaugurarea restaurantelor „Vulturul”, „Cocorul”, și „Pajura” din stațiunea Venus în 1973 („Litoral” 1973)
Stațiunea Venus își îmbogățește în aceste zile zestrea de frumuseți arhitectonice prin darea în folosință a trei noi unități restaurantiere - „Vulturul”, „Cocorul” și „Pajura” - aferente hotelurilor cu același nume. Cele trei restaurante de mare capacitate își vor oferi serviciile turiștilor din stațiunea Venus (și în special celor cazați în hotelurile respective), amplificând astfel calitatea deservirii vizitatorilor litoralului românesc.
>
SURSA
***, NOU. În Venus, TREI RESTAURANTE, „Litoral”, Constanța, 14 iunie 1973, p.?.
sâmbătă, 24 martie 2012
Programul Radio Vacanța la 27 august 1972 („Litoral”)
9,05 - Salut matinal
9,10 - Alo, am aflat pentru dumneavoastră
9,20 - Buletin de știri poliglote
9,35 - „Top Litoral”
10,05 - Muzică ușoară
11,50 - Pe strunele viorii: Cafe concert cu Nicușor Predescu
12,05 - Litoral `72
13,00 - Buletin de știri poliglote
17,05 - Buletin de știri poliglote
17,20 - Sport și muzică
17,30 - Litoral-radio-club
18,30 - La început a fost valsul
>
SURSA
RADIO VACANȚA: DUMINICĂ, 27 AUGUST, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.
vineri, 23 martie 2012
Programul Radio Vacanța la 28 august 1972 („Litoral” 1972)
9,05 - Salut matinal
9,10 - Alo, am aflat pentru dumneavoastră
9,20 - Buletin de știri poliglote
9,35 - Vedete la microfon: Anda Călugăreanu
10,05 - Muzică ușoară
10,20 - O voce de neuitat: Fritz Wunderlich
10,35 - Muzica litoralului
11,05 - Am ales pentru dv. muzică ușoară
11,50 - Muzică populară
12,05 - Litoral `72
13,00 - Buletin de știri poliglote
13,10 - Geografie muzicală: Banatul
17,05 - Buletin de știri poliglote
17,20 - Sport și muzică
17,30 - Litoral radio-club
18,30 - Șlagăre de pretutindeni
>
SURSA
RADIO VACANȚA: LUNI, 28 AUGUST, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.
marți, 20 martie 2012
Cinema pe litoral la 26 august 1972 („Litoral” 1972)
CREIERUL - „Farul” Mangalia
PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR - „Albatros” Mamaia
AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ - 2 serii - „Lumina” Techirghiol
TREI DIN VIRGINIA - Eforie Sud
B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE - Eforie Nord, grădina „Perla”
CASA DE SUB ARBORI - Eforie Nord, grădina „Neon”
BALADA LUI CABLE HOGUE - grădina „Jupiter”
ASTĂ-SEARĂ DANSĂM ÎN FAMILIE - grădina „Venus”
>
SURSA
UNDE MERGEM AZI - CINEMA: LITORAL, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.
luni, 19 martie 2012
Teatru pe litoral la 26 august 1972 („Litoral” 1972)
TEATRUL DE REVISTĂ ȘI COMEDIE „ION VASILESCU” prezintă la Costinești, ora 20,30: „Siciliana”.
TEATRUL DE REVISTĂ „FANTASIO” prezintă la grădina „Tomis”, ora 20: „Săracu` Gică”.
TEATRUL LIRIC CONSTANȚA prezintă la Mamaia, ora 20,30: „Voievodul țiganilor”.
TEATRUL DE DRAMĂ ȘI COMEDIE prezintă la Eforie Nord, ora 20,30: „Nu vă jucați cu... oltencele”.
>
SURSA
UNDE MERGEM AZI - TEATRU, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.
vineri, 24 februarie 2012
Cooperația de consum pe litoralul românesc în sezonul 1972 („Litoral” 1972)
Unitățile cooperației de consum existente în această vară în toate stațiunile litoralului - sub forma bazarurilor și a complexelor - constituie puncte de atracție nu numai pentru turiștii români, ci și pentru oaspeții litoralului veniți de peste hotare. Explicația acestui mare flux de cumpărători se află în buna aprovizionare a unităților cu un larg sortiment de articole de artizanat în mare parte unicate, realizate de meșteri artizani din județul Constanța ca și din întreaga țară.
În aceste unități puteți admira zilnic adevărate comori ale artei noastre populare:costume naționale din diferite zone ale țării, vase din ceramică decorate artistic, obiecte de lemn încrustate, tablouri, aplice și obiecte pentru decorare a interiorului apartamentelelor, carpete și covoare oltenești, fețe de masă cusute cu arnice, pe motive naționale.
Magazinele cooperației de consum se bucură, de asemenea, de aprecieri din partea vizitatorilor români și de peste hotare datorită bunei deserviri asigurate de un personal care nu se mărginește numai la a prezenta obiectele expuse, ci se transformă în adevărați ghizi, propunîndu-vă spre cumpărare cele mai reprezentative și frumoase creații ale meșteșugarilor.
>
SURSA
***, Magazinele cooperației de consum. Mari expoziții de artizanat, „Litoral”, Constanța, ? august 1972, p. ?.
joi, 23 februarie 2012
Deschiderea unității nr. 13 a Cooperativei „Îmbrăcămintea” din Constanța („Litoral” 197?)
Cu cîteva zile în urmă, pe bulevardul Tomis nr. 10, s-a deschis o nouă unitate (nr. 13) a cooperativei „Îmbrăcămintea”. Unitatea cuprinde mai multe secții:
SECȚIA CROITORIE BĂRBAȚI execută costume, mantouri, pardesie și taioare damă. La secția de CROITORIE DAMĂ se pot comanda rochii, deux pieces, bluze, veste, fuse. Termenul de execuție - cel mult 10 zile.
SECȚIA DE PĂLĂRII execută, la comandă, pălării florentine și gambet. La secție de CEAPRĂZĂRIE, Tudor Petreanu, ne asigură că în termen de 3-4 zile execută șepcuțe libaneze (de jockeu), șepcuțe albe pentru plajă și ecusoane, la comandă, cu înscrisuri în diferite limbi.
Secția de LENJERIE BĂRBAȚI execută în termen de 6 zile orice model de cămăși și diferite piese de lenjerie bărbătească, cu materialul clientului sau al cooperativei (peste 20 modele).
Responsabilul unității, maistrul Vasile Sandu, ne-a asigurat că tot personalul care deservește unitate este de înaltă calificare, executînd cu promptitudine și la o calitate ireproșabilă, toate comenzile. În încheiere, cîteva amănunte: la telefonul 1.39.70 puteți afla dat și ora exactă cînd veniți la probă și alte amănunte în legătură cu comanda dumneavoastră; turiștii veniți pe litoral au prioritate; programul unității este 7,30 - 13,30 și 16,30 - 19,30.
>
SURSA
?, ?, „Litoral”, Constanța, ?.?. 197(0?1?2), p. ?
miercuri, 22 februarie 2012
Complexul „Belvedere” („Litoral” 1972)
Amplasat într-o zonă în care vegetația își face simțită prezența din plin, oferind turiștilor un colorit variat prin miile de flori, complexul „Belvedere”, alcătuit dintr-un hotel cu 400 de locuri și un elegant restaurant este condus de Nicoale DUMITRIU. Hotelul, prin serviciile sale, pune la dispoziție, cotidian, turiștilor din România, Republica Federală a Germaniei, Olanda și Anglia nu numai posibilități multiple de agrement prin organizarea unor excursii, dar și o serie de alte avantaje (magazin de artizanat, un bar de zi etc.).
RESTAURANTUL „Belvedere”, cu o capacitate de 480 de locuri, dispune de un personal de înaltă calificare specializat în R. F. a Germaniei. Responsabilul restaurantului, Viorel Grapă, și bucătarul șef Nicolae Moraru au reușit ca de la deschiderea sezonului și pînă la data apariției acestor rînduri să ofere turiștilor nenumărate premiere în arta culinară. Dar, alte noutăți le puteți afla dacă veți vizita în aceste zile, frumosul hotel și restaurantul „Belvedere” din Eforie Nord.
>
SURSA
***, Un complex al liniștii, „Litoral”, Constanța, ?. ?. 1972
marți, 21 februarie 2012
Magazinele AGROCOOP din Piața Griviței din Constanța în 1972 („Litoral” 1972)
Produsele agroalimentare puse în vînzare prin numeroasele unități din municipiul Constanța și de pe litoral se bucură de aprecierea unanimă a cumpărătorilor. Calitatea lor ireproșabilă, solicitudinea de care dau dovadă vînzătorii, igiena spațiilor de depozitare și prezentare a mărfurilor sînt tot atîtea cauze pentru care cetățenii vin să se aprovizioneze de la aceste unități.
Toate acest atribute ale unui comerț modern, civilizat, pot fi întîlnite în aceste zile și la unitățile nr. 2 și nr. 3 din Piața Griviței din Constanța. O precizare în plus pe care dorim s-o facem și pentru aceste unități se referă la faptul că rafturile sînt pline cu legume și fructe specifice sezonului. Sortimente bogate, prețuri convenabile, servire ireproșabilă ar fi ultimele cuvinte cu care, de altfel, invităm pe cei interesați să se aprovizioneze de la aceste unități.
>
SURSA
***, „AGROCOOP” - o firmă de prestigiu, „Litoral”, Constanța, ?.?.1972, p. ?.
joi, 16 februarie 2012
Hotelul „Continental” din Constanța în 1972 („Litoral” 1972)
... iată o firmă care nu mai are nevoie de o prezentare specială. Hotelul „CONTINENTAL” din Constanța face parte din categoria unităților de lux, cu un grad foarte înalt de confort, iar restaurantul, încadrat cu personal stilat și beneficiind de o ambianță în care bunul gust se îmbină cu discreția, oferă consumatorilor -la micul dejun, la prînz și seara - specialități culinare și băuturi apreciate de cele mai rafinate și diverse gusturi. Pe drept cuvînt se poate spune că restaurantul și hotelul „CONTINENTAL” constituie o unitate reprezentativă a turismului de pe litoralul românesc.
>
SURSA
***, „CONTINENTAL”..., „Litoral”, Constanța, ?.?.1972, p.?.
joi, 1 noiembrie 2007
Cenzura comunistă în Dobrogea (X- 1976) (COMAN 2007)
În 1976 cei doi cenzori ai Comitetului pentru Presă și Tipărituri Constanța aveau să supună îndrumării și controlului cotidianul „Dobrogea Nouă”, respectiv cotidianul de după-amiază „Litoral” (cinci luni pe an), revista „Tomis” (trimestrial n. V. C.), revistele școlare „Ecouri”, „Electron”, „Lyceum”, „Mercur”, „Șoaptele mării”, „Pescăruș”, „Orizonturi” și „Liceenii”, foile volante „Protecția muncii”, „Micul pieton”, „Radar”, „Campania agricolă de toamnă”, „Zootehnia la parametrii calității” și cea editată de Întreprinderea de Transporturi Auto.
Legat de producția editorială, în 1976, estimările s-au cifrat la 10.000 pagini dactilografiate, cele mai importante categorii de lucrări fiind: „Pontica”, „Lucrări științifice”, 30 de broșuri pe diverse teme, un număr asemănător de pliante publicitare și cataloage ale muzeelor și expozițiilor sezoniere, pliante cu caracter periodic ale ONT Litoral (perioada sezonului estival - n. V. C.) și numeroase alte lucrări, în cadrul acțiunii de propagandă a manifestărilor „Pontica 76” ș. a. Acestora li se adaugă materiale destinate publicării în ziarele locale similare celui constănțean din Polonia, fosta RDG, Bulgaria și fosta URSS.
Privitor la mercantilaj și comenzi tipografice, până în noiembrie 1976 au fost verificate 8.000 de comenzi tipografice și multe alte notițe tehnice elaborate de întreprinderile producătoare de utilaje din județ, cataloage și pliante filatelice, materiale publicitare în domeniul turismului, două volume cu mersul autobuzelor în județul Constanța și județele limitrofe, Buletinele oficiale ale Consiliilor populare, municipal și din județ ș.a.
Numărul mijloacelor de multiplicare controlate în perioada supusă analizei nostre s-a ridicat la cifra 69, dintre acestea fiind nominalizate la viză periodică permanentă doar punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, asupra cărora se organizau și controale inopinate, ca de exemplu: Tipografia FCH Palas, tipografiile IHR Mangalia și Mamaia sau Secția tipografică din Stațiunea Neptun.
La punctele de control ale expedițiilor poștale au fost verificate lunar aproximativ 60 colete, ce au totalizat 2.000 de cărți, periodice, discuri, casete, benzi de magnetofon ș. a., periodicitatea controalelor asupra coletelor primite fiind asemănătoare. Dintre acestea, au fost verificate circa 100 de titluri de cărți și reviste, 100 de discuri L. P. și au fost ascultate peste 20 de casete, respectiv benzi de magnetofon. În ceea ce privește vizionarea producției teatrale, ea s-a realizat asupra unui număr de trei teatre și două secții ale acestora: Teatrul de Dramă și Comedie, Teatrul de Păpuși și Studioul Experimental al Actorilor, Teatrul Liric și Teatrul de Revistă Fantasio, împuterniciții fiind prezenți la un număr de 19 de premiere. Lor li se adaugă spectacolele estivale pe litoral ale cenaclului Flacăra, festivalurile concurs de la Mamaia, unele programe de bar ș. a.
Ultimul domeniu de activitate prezentat este cel privind vizionarea de expoziții și muzee. cele două muzee și filiala Uniuni Artiștilor Plastici vernisau frecvent expoziții, 35 fiind vizionate în perioada analizată de noi. În sezonul estival, acestora li s-au adăugat și cele ocazionale, personale sau colective, găzduite de ONT în holurile hotelurilor de pe litoral.
După cum se observă, cei doi împuterniciți ai CPT Constanța au asigurat controlul publicațiilor cotidiene locale, a revistei socio-culturale Tomis și a revistelor școlare, cel al mijloacelor de multiplicat, al expedițiilor poștale și al coletelor la vamă, au asigurat activitatea de viză a comenzilor tipografice, a producției culturale locale și al materialelor de propagandă turistică, au vizionat premiere ale teatrelor constănțene, expoziții etc, după cum reiese și din documentul care urmează.
1976 noiembrie 20, Constanța
Informare asupra volumului de muncă al colectivului CPTConstanța în 1976
COMITETUL PENTRU PRESĂ ȘI TIPĂRITURI
Colectivul din Constanța
Nr. 18/20 - XI - `76
INFORMARE
asupra volumului de muncă al colectivului C.P.T. Constanța
Pentru perioada care face obiectul acestei informări (anul 1976) colectivul de lectori din Constanța a asigurat controlul activității de propagandă prin presă și tipărituri în principalele sectoare de activitate care pot fi grupate în:
Îndrumarea și controlul activității de presă
Ziare - „Dobrogea nouă”, cotidian - „Litoral”, cotidian de după-amiază (cinci luni pe an). Controlul se efectuează prin servicii alternative ale celor doi împuterniciți pînă la încheierea procesului de tipărire a ziarului (medie - ora O), precum și prin lecturare anticipată, la solicitările redacției, a unor materiale propuse să apară în ziar.
Reviste - „TOMIS”, revistă trimestrială; 20 pag. Inclusiv publicitatea. Deși trimestrială, revista este întotdeauna o chestiune de durată, solicitând orientarea activității unuia sau altuia dintre împuterniciți numai spre rezolvarea problemelor semnalate la lectură. Aceasta în ciuda faptului că multe dintre intervențiile noastre se efectuează direct pe manuscrisele propuse spre publicare și în legătură cu care redacția ne solicită opinia încă înainte de a începe paginația. De regulă, împuternicitul căruia îi vine rîndul să citească revista este scos din circuitul celorlalte activități timp de cel puțin două săptămîni...
Reviste școlare - Au autorizație de apariție și sînt luate în lectură de către colectivul nostru următoarele reviste: „Ecouri” (Liceul pedagogic), „Electron ” (Liceul industrial economic), „Soarele mării” (Liceul nr. 4), „Pescăruș” (Școala generală nr. 26), „Orizonturi” (Școala generală nr. 27) și „Liceenii” (Liceul din Cobadin). În total, deci, opt reviste școlare cu cîte două sau mai multe numere anual. Nu avem încă o evidență definitivă pentru acest an, deoarece majoritatea școlilor urmează să scoată cîte un număr cu prilejul vacanței de iarnă a elevilor.
Foi volante - „Protecția muncii”, foaie volantă editată de Comitetul sindicatului C. F. M. „Navrom”, cu aprobarea Comitetului județean PCR. Este una din foile volante care tinde să se transforme în publicație periodică, apărînd, pe parcursul ultimului an calendaristic, cu o frecvență din ce în ce mai mare. Inițial a apărut trimestrial, pe două pagini format ziar (față/verso), ulterior s-a ajuns la editarea ei aproape lunară, pe 4 pagini format ziar.
- „Micul pieton”, foi volante (trei în acest an) editate de Consiliul Județean al Pionierilor în colaborare cu Inspectoratul de Miliție al județului Constanța.
- „Radar”, foaie volantă editată de Inspectorul de Miliție al județului Constanța, serviciul Circulație.
- Cu sprijinul și sub îngrijirea ziarului au mai fost editate două foi volante avînd drept scop impulsionarea lucrărilor agricole de sezon: „Campania agricolă de toamnă” și „Zootehnia, la parametrii calității” (două pagini de ziar, față/verso).
- De asemenea, a mai apărut o foaie volantă editată de Întreprinderea de transporturi auto, pe tema folosirii raționale a parcului mijloacelor de transport.
Producția editorială locală
În total, pe anul în curs au fost lecturate circa 7.000 de pagini dactilografiate. Menționăm că nu am inclus în acest număr de pagini foile volante, revistele școlare, broșurile și pliantele ocazionale, cu caracter publicitar - precum și lucrările cuprinse în mercantilajul tipografic. Specificăm, de asemenea, că statistica este incompletă și fiindcă urmează să mai primim la viză lucrările prevăzute în planul editorial al județului pentru trimestrul IV 1976 - lucrări aflate în pregătire și însumând (după preliminariile aceluiași plan) alte vreo două mii de pagini.
Putem aprecia, deci, pentru calculul volumului nostru de muncă, o cifră estimativă de circa 10.000 pagini anual numai în sectorul „Producție editorială locală”.
În principal, pe categorii mai importante de lucrări, am avut de rezolvat în acest an: - Un număr de 30 de broșuri pe diverse teme; - Cam tot atâtea pliante publicitare și cataloage ale muzeelor și expozițiilor sezoniere; - Două volume de amploare („Pontica” a Muzeului de arheologie și „Lucrări științifice” ale Stațiunii de cercetări Valul lui Traian - avînd cîte circa 1.000 pagini dactilografiate fiecare); - Pliantele cu caracter periodic ale ONT „Litoral” (săptămînal, pe toată perioada sezonului estival); numeroase lucrări în cadrul acțiunii de propagandă a manifestărilor „Pontica `76” și altele.
Mercantilaj, comenzi tipografice
Pînă la data întocmirii prezentei informări au trecut pe la noi, pentru viză, un număr de 8.000 de comenzi tipografice. În afara mercantilajului obișnuit, în acestea sînt cuprinse și comenzile mai ample, neincluse de noi în statistica producției editoriale locale. Astfel, numai nou a carte de telefoane a județului depășește 1.000 de pagini care se adaugă la calculul volumului de muncă al colectivului nostru. Au mai fost aduse pentru viză, de asemenea, multe notițe tehnice ale întreprinderilor producătoare de utilaj din județ, cataloage și pliante filatelice, două volume cu Mersul autobuzelor în județul Constanța și în județele limitrofe, materiale publicitare în domeniul turismului, Buletinele oficiale ale Consiliilor populare municipale și județean etc.
Controlul mijloacelor de multiplicare
Conform evidenței noastre, în județul Constanța există un număr de 69 de aparate de multiplicat mai mult sau mai puțin complexe, repartizarea unui număr de [?] unități. Conform indicațiilor conducerii C.P. T., am efectuat în acest an o trecere în revistă a respectivelor aparate. În funcție de distanțe și de timpul necesar controlului propriu-zis, am avut nevoie de cam de [?] ore pentru fiecare aparat - totalizînd, deci, [?] ore doar pentru această simplă operație de verificare. Calculul s-a efectuat pe criteriul mediei, cu aproximație în minus, date fiind deplasările pe care a trebuit să le facem în extremele județului (Hîrșova, Medgidia, Cernavodă ș. a.).
Din toate unitățile trecute în revistă am păstrat la viză periodică permanentă doar punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, cum ar fi Tipografia F. C. H. Palas, tipografiile I. H. R. Mangalia și Mamaia, Secția tipografică din stațiunea Neptun - celelalte unități fiind îndrumate să prezinte la viză doar lucrările cu caracter special, care depășesc competențele interne și nu au statut de imprimare pentru uz intern. La punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, ca și la Tipografia Dobrogea, efectuăm și controale periodice inopinate.
Import-export
În activitatea de controla expedițiilor poștale am înregistrat o medie de circa 60 colete văzute lunar, cuprinzînd cam 2.000 de cărți, publicații periodice, discuri, benzi de magnetofon și altele. De regulă, cam o zi pe lună este consacrată controlului coletelor, în funcție de solicitările Direcției județene de poștă și telecomunicații.
În ceea ce privește controlul coletelor sosite, sîntem solicitați cu aceeași periodicitate de către vama-port Constanța. În plus, anul acesta, am avut în supraveghere și punctul vamal provizoriu instituit la Mamaia în perioada în perioada scutirilor de taxe. Afluența coletelor și ritmul în care s-a lucrat la controlul lor operativ nu ne-a permis să ținem o evidență detaliată, dar putem menționa verificarea a circa 100 de discuri Lp, ascultarea a peste 20 de casete și benzi de magnetofon, controlul a circa 100 de titluri de cărți și reviste...
Vizionări ale premierelor instituțiilor profesioniste de spectacol
Pe parcursul ultimei stagiuni teatrale, colectivul din Constanța a asistat la toate vizionările instituțiilor profesioniste de spectacol din localitate. Menționăm că avem în control trei teatre și două secții ale acestora, după cum urmează: - Teatrul de dramă și comedie, care prezintă aproximativ șase premiere anual, avînd sub îndrumare (ca secții) Teatrul de păpuși și Studioul experimental al actorilor ; - Teatrul liric (3-4 premiere anual) și Teatrul de revistă „Fantasio”, care se limitează cam la două premiere în fiecare stagiune - plus actualizările și scheciurile nou introduse în spectacolele mai vechi.
Făcînd un total al vizionărilor din acest an, consemnăm prezența noastră la un număr de 19 premiere ale instituțiilor de spectacol constănțene - cifră în care includem și spectacolele ocazionale, omagiale, în completarea repertoriilor aprobate (v. studioul experimental al actorilor, spectacolele comune cu prilejul diferitelor aniversări etc.)
Ca timp afectat participării la acest vizionări, calculul ar fi următorul: circa 2 1/2 ore vizionarea propriu-zisă + circa 2 1/2 ore discuțiile în cadrul comisiei lărgite de propagandă a Comitetului județean de partid = cinci ore per vizionare; înmulțind cu 19 rezultă 95 de ore afectate acestei activități în 1976. Începînd cu anul viitor vom înregistra nu număr dublu de ore/spectacol, dată fiind noua metodologie a muncii ce presupune vizionarea propriu-zisă. De altfel, și pînă acum am efectuat cîte două vizionări la spectacolele care ridicau probleme.
Vizionări de epoziții (sic!), muzee etc
În municipiul Constanța funcționează două muzee sub egida cărora au loc vernisajele a diverse expoziții, precum și o filială a U. A. P., organizatoare și ea, de expoziții. De asemenea, în fiecare vară, O. N. T. -ul găzduiește în holurile hotelurilor de pe litoral numeroase alte expoziții persoanele sau colective.
Dată fiind această situație, sîntem destul de des solicitați în vizionările premergătoare vernisajelor. Excluzînd expozițiile sezoniere găzduite de O. N. T., am participat anul acesta la vizionarea a 35 de expoziții pe diverse tematici. Calculat în ore-vizionare, ar reveni circa 70 de ore doar pentru această activitate - alte 70 fiind consacrate prezenței protocolare la vernisajele propriu-zise... Nu avem o evidență a expozițiilor ocazionale din holurile hotelurilor (numeroase!), dar vizionările la acestea ar trebui calculate în ... kilometri parcurși pe litoral!
Tot la capitoplul (sic!) „Vizionări” trebuie să includem:
-spectacolele estivale, pe litoral, ale cenaclului „Flacăra”;
- festivalurile-concurs organizate în fiecare am la Mamaia;
- unele programe de bar în legătură cu conținutul cărora sîntem solicitați de către Comitetul județean P. C. R. să ne spunem părerea ș.a.m.d.
Alte activități
- În ultima perioadă s-a reînființat la Constanța stația locală de radioamplificare, cu program bisăptămînal. Materialele emisiunilor sînt aduse la viză fie în manuscris, fie pe bandă, pentru ascultare.
- Ziarul local întreține relații de schimb cu publicații similare din Polonia, R.D.G., Bulgaria și U.R.S.S. Materialele destinate publicării peste hotare sînt aduse la viză în manuscris, după ce au aprobarea de principiu a Sectorului de presă al C.C. și a Secției de propagandă a Comitetului județean de partid ș.a.m.d.
Aceasta ar fi, în linii mari, „radiografia” volumului de muncă al colectivului C. P. T din Constanța
Împuterniciți,
Clara Ghiuvelechian
Eugen Vasiliu
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 12/1973-1977, f. 15-17.
*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Director al Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.
luni, 2 iulie 2007
Cenzura comunistă în Dobrogea (VI - 1972) (COMAN 2007)
Activitatea practică a cenzorilor Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor Constanța în 1972 „ s-a desfășurat pe fundamentul ideologic al evenimentelor politice ce au avut loc în această perioadă și s-a concretizat în cuprinderea tuturor sectoarelor cât și a întregului volum de muncă” (DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 2/1969-1975, f. 118). Însă, deși domeniile de activitate au rămas aceleași ,numărul intervențiilor a crescut datorită apariției ziarului cotidian de vară „Litoral” și a postului de radio „Radio-vacanța”), a tipăririi unui număr mai mare de materiale cu caracter propagandistic, editării bilunare a revistei „Tomis”, cât și datorită aparișiei în mod periodic a revistelor școlare și a celei universitare. Astfel, în cursul anului 1972 au fost supuse activității de control peste 6.500 de pagini.
Ca urmare a adoptării ultimelor documente de partid și de stat se impunea - după cum opinau împuterniciții DGPT Constanța - redimensionarea și așezarea pe baze noi a întregi activități, dar și creșterea exigenței în exercitarea sarcinilor ce le reveneau astfel încât stilul și metoda de lucru să se poată adapta cât mai rapid la noile condiții.
Pornind de la premisa că „apărarea purității liniei politico-ideologice a partidului este o cauză comună și trebuie să devină obiectul unui front unic de acțiune” cenzorii constănțeni începeau a milita pentru generalizarea autocenzurii, probabil, tocmai datorită creșterii în mod constant a volumului de muncă, dar și a propagării noii concepții și liniei politico-ideologice în domeniile de activitate supuse controlului (DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 2/1969-1975, f. 124).
Pentru a reliefa activitatea pe linia cenzurii a împuterniciților DGPT Constanța din 1972 vă prezentăm câteva extrase din documentele întocmite de aceștia.
1972 iunie 28, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța din perioada 26 mai - 26 iunie 1972.
„Expoziții”
S-a vizionat Expoziția „Cartea 72” deschisă la Galeriile de Artă din Constanța. În standul rezervat scriitorilor dobrogeni erau introduse (organizatorii spun fără știrea lor) două cărți ale lui Grigore Sălceanu, vechi: Întâia sărutare - piesă în versuri în 3 acte editată de tiparul Glasul Patriei, Bucovina - Cernăuți și Flori de mare, poezii editate în 1928. Întrucât profilul expoziției nu încadra și tipăriturile vechi, ci se ocupa de cartea contemporană actuală și în plus la ceste două lucrări nu se cunoștea conținutul, s-a anunțat organul de partid care a hotărât scoaterea lor din expoziție.
Tov. Clara
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 10/1972, f. 36-37.
1972 iulie 29, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța din luna iulie 1972.
„Producție editorială”
În programul căminului cultural din Cobadin era inclus un material bibliografic privind presa și literatura între 1967-1972, articole care vorbeau de comuna Cobadin. Printre articolele respective apăreau și câteva lucrări mai vechi, unele chiar din secolul trecut, care nu aveau nici o legătură cu tema anunțată. De pildă: Dobrogea. Cincizeci de ani de viață 1878-1928. Publicație tipărită cu prilejul reanexării Dobrogei. Indicativul statistic al satelor și unităților administrative din România - 1932. Indicatorul localităților din România - 1943. Marele dicționar geografic al României - 1898. S- a discutat cu reprezentantul căminului cultural și toate aceste lucrări au fost scoase.
Tov. Clara G.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 10/1972, f. 41-42.
1972 septembrie 27, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța din perioada 26 august - 26 septembrie 1972.
„Producție editorială”
Muzeul de artă Constanța a adus la viză un catalog pentru expoziția retrospectivă Lucia Ioanid. Au fost următoarele observații:
- în prezentare operei pictoriței erau redate 5 fotocopii - peisaj din Balcic;
- în prezentarea cronologică a biografiei pictoriței se mergea la amănunt, cu aspecte ale vieții ei nesemnificative pentru viața și opera pictoriței, cum ar fi: „În 1965 iese la pensie cu 700 lei; în 1968 i se mărește pensia la 1000 lei etc.
- printre fotografiile de familie era prezentată pictorița la lucru pictînd pe Sfînta Maria cu Isus în brațe la o biserică din orașul Constanța.
Aceste probleme au fost discutate cu Direcția Instructaj-Control și comitetul de cultură și educație socialistă al județului Constanța, care și-a însușit observațiile noastre și s-au făcut modificările respective. În placheta de versuri ce face corp comun cu acest catalog erau prezentate poeziile scrise de autoare. S-a discutat cu Comitetul de cultură și educație socialistă una din poezii din care se degaja o atmosferă morbidă, tristă. S-a acceptat ca aceasta să fie eliminată din plachetă.
Tov. Clara G.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 10/1972, f. 60-61.
Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie al Universității Ovidius Constanța. Director al Direcției Județene Constanța al Arhivelor Naționale.
duminică, 1 iunie 2003
„Parteneriat educațional” (NICULAI 2003)
director Nițu Niculai, Parteneriat educațional, „Tomis”, Constanșa, iunie 2003
Liceul „Mihai Eminescu” realizează din 1995 un parteneriat educațional cu Liceul d Asvenieres din Laval, al cărui proiect este cunoașterea reciprocă a sistemelor de învățământ din cele două țări. Partea franceză beneficiază nu numai de un program instructiv-educativ, ci și de cursuri de învățare a limbii române.
În perioada 2-12 mai, L. M. E. a primit vizita unui grup de 11 elevi însoțiți de profesorii Claude Crabouillet și Bernard Chevral. Aceștia au vizitat obiective turistice și arheologice din Constanța, mănăstirile din sud-vestul Dobrogei și complexul arheologic Adamclisi, litoralul românesc, portul maritim, fabrica de pâine Dobrogea.
Evocarea acestui eveniment intercultural reprezintă o ocazie pentru conducerea L. M. E. de a mulțumi acelora care au contribuit la o organizare coerentă a unui program atractiv și agreabil pentru oaspeții francezi. Dintre aceștia, profesorii organizatori ai L. M. E. primesc oficial gratitudinea din partea direcțiunii: Sandală Simion, Laura Mavrodin, Carmen Stoenciu.
luni, 3 august 1998
„Salonul de plajă” („TOMIS” 1998)
Sorin Roșca, Salonul de plajă, „Tomis”, Constanța, aug. 1998
În ultima zi a Târgului de carte „Litoral 98”, organizat în iulie la Constanța, reprezentantul unei cunoscute edituri bucureștene era profund dezamăgit de interesul foarte scăzut al publicului față de evenimentul cultural cu participare națională. „Nu cred că vom mai veni în toamnă, fiindcă-i pierdere de bani și de timp. La Neptun însă vom participa, dom-le, e cu totul altceva!”, își da el cu părerea, fără să se sinchisească prea mult de fețele pleoștite ale organizatorilor și cu atât mai puțin de noi. „La Neptun e organizare, nu glumă, e ceva select, fraților! Veniți acolo și băgați la cutiuță, că aveți ce învăța!”
Ne-am dus la „Club Bazin” din Neptun și bine am făcut! De cum am intrat printre standurile încropite parcă la repezeală din te miri ce, printre două rafturi agățate unul de celălalt cu o stinghie șuie din placaj, hop și bucureșteanul nostru! temeinic bronzat, în bermude și cu o berică la subțioară. Ne-a recunoscut, a mormăit un fel de salut și s-a pierdut repejor în semiobscuritatea unui cotlon de „Salon model de carte”. Seara a fost salvată (și organizatorul mult prea generos onorat) de prezența criticului literar Alex Ștefănescu, a poetului Mircea Cărtărescu, precum și a scriitorilor Robert Stauffer, președinte al filialei Bavaria a Asociației Scriitorilor Germani, Ursula Haas și Radu Bărbulescu, redactor-șef al revistei „Observator” din Munchen. „Salvată” e un fel de a zice, fiindcă oaspeții din Germania, rămași aproape singuri, susținându-și recitalul de poezie doar pentru noi și operatorii tv, au în această privință o cu totul altă opinie...
Firește, nimeni nu poate pretinde unui comerciant oarecare din Mangalia, chiar dacă acest ar fi cu adevărat animat de intenții generoase, să ducă la bun sfârșit un proiect cultural de o asemenea anvergură. În cazul de față, replica „Important e că încearcă!” ar suna de-a dreptul comic pentru noi, cei care am fost întâmpinați la o trecută ediție de un director de târg mușcând dintr-un cârnat! Rolul benefic al unei manifestări culturale de acest gen fiind, în ceea ce privește ediția 1998 a Salonului de la Neptun, aproape inexistent, singurul câștig au fost probabil cele câteva zile bune de piață intrate în contul expozanților.
vineri, 30 septembrie 1994
„Program de management pentru Delta Dunării” (BĂDICĂ 1994 )
Gabriel Bădică, Program de management pentru Delta Dunării, „Tomis”, Constanța, 1994
Începând cu anul 1895, sub conducerea lui Grigore Antipa, Delta Dunării a fost administrată de stat, beneficiind inițial de o Lege a Pescuitului întocmită pe baza cunoașterii biologiei speciilor de pești, a potențialului productiv al zonelor și a rolului factorului hidrologic în dinamica populațiilor piscicole. În 1953, în deltă erau constituite primele întreprinderi de stat. Acest proces a culminat în deceniul nouă, când s-au înființat întreprinderile pentru exploatarea complexă a resurselor naturale din Delta Dunării, coordonate de Centrala Delta Dunării. Obiectivul acestor întreprinderi era de a produce cantități uriașe de pește, stuf, produse agricole, stabilite prin planuri care nu luau în considerare decât suprafețele exploatate, cărora li se anexau tehnologii menite, teoretic, să asigure producții maximale. La (numai) o sută de ani de la prima lege a pescuitului, Delta Dunării se află într-un declin evident, influențat, desigur, de o multitudine de factori. Tentativa de a stopa degradarea la care este supusă delta, în condițiile destul de contradictorii ale „tranziției”, cu o legislație incipientă, în care opoziția factorilor economici este foarte puternică, iar necunoașterea și neînțelegerea fenomenelor poate bloca inițiativele, aparține azi Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
În perioada 23 august - 15 septembrie, la Uzlina și Tulcea, ARBDD, în colaborare cu Euroconsult, a organizat primele patru „seminarii zonale de planificare a managementului” pentru activitățile din Delta Dunării, la reușita cărora au participat și numeroși cercetători de la ICPDD Tulcea, IRCM Constanța, Universitatea Galați, Institutul de Geografie București, precum și reprezentanți ai administrației locale, ai MAPPM și ai unor societăți comerciale care își desfășoară activitatea în deltă.
Astfel, în istoria acestui organism de importanță națională, înființat prin HG 983/1990, întărit de HG 264/1991 urmată de Legea 82/1993, este marcat de un eveniment deosebit. Căci abia după patru ani de la înființarea ARBDD pare să-și fi fixat nu atât un program managerial detaliat, nu atât un plan de acțiune strict etapizat, ci, în baza unor cercetări aprofundate, obiectivele esențiale, sistematizate în funcție de zonele vizate în procesul de refacere a biodiversității și de atenuare a fenomenelor degenerative din deltă. Spicuim din declarațiile domnului Gerard Fischer, coordonator, expert Euroconsult, referitoare la efortul depus de participanți: „Eurosconsult este format din aproximativ trei sute de specialiști care lucrează în domeniul protecției mediului și agriculturii, în multe țări, iar elaborarea programului de management al ARBDD se încadrează în programul de consultanță finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, prin firma Euroconsult. Scopul acestui program a fost să asiste cadrul legal și conducerea rezervației în pregătirea planului de management. Specialiștii noștri au muncit aici un an și jumătate, iar cele mai multe eforturi s-au depus în ultimele săptămâni pentru realizarea planului de management, care va fi discutat și aprobat în ultimul workshop, în luna octombrie. ARBDD a repurtat un succes în mobilizarea tuturor celor care se ocupă de management în Delta Dunării, în îmbinarea tuturor cunoștințelor în probleme de management. Aceasta a constituit, de asemenea, o posibilitate de a avea o privire de ansamblu asupra tuturor sectoarelor. Bineînțeles că urmează o parte grea și anume implementarea planului.”
Reușind să definească, în fine, tabloul real al proceselor care afectează delta, cele patru simpozioane au deschis calea elaborării ARBDD a unor strategii generale atât în ceea ce privește modalitățile concrete de acțiune în teritoriul pe care îl administrează, cât și în legătură cu propriile direcții de dezvoltare organizațională.
-creșterea conținutului apelor Dunării în azot și fosfor, cu efect negativ în Marea Neagră, care a devenit eutrofizată în zona litorală ca urmare a poluării din Dunăre;
-înlocuirea totală, posibil ireversibilă, a biodiversității specifice lagunei Sinoe cu o floră și o faună proprii acvatoriilor dulcicole, eutrofizarea acestui bazin, extinderea suprafețelor acoperite de vegetație dură;
-declinul unor specii valoroase de pești dulcicoli, cum sunt știuca, bibanul, caracuda, linul;
-regresul continuu al capturilor de sturioni, morunul fiind în prezent amenințată cu dispariția;
-dispariția totală a unor specii cuibăritoare odinioară în deltă (buha mare, călifarul roșu, cocorul mare), reducerea numărului și densității coloniilor altor specii de păsări;
-îmbătrânirea și reducerea populației din deltă, în condiții de existență dificile, uneori total improprii;
-scăderea la o cincime în ultimii ani a numărului de turiști.
Aceste fenomene au un caracter progresiv accentuat și duc la alterarea vizibilă a echilibrelor biologice, dar și a celor aparținând cadrului social.
-În domeniul legislativ - integrarea și armonizarea conceptelor de gestionare a resurselor pretabile exploatării economice cu cele privind protecția biodiversității, în cadrul pachetului celor trei legi aflate în curs de elaborare: Legea Protecției Mediului, Legea Apelor și Legea Pescuitului și Pisciculturii.
-elaborarea unui proiect de lege privind managementului integrat al zonei costiere (amenajarea, protecția și valorificarea ecosistemului costier, cu toate componentele sale).
-În domeniul instituțional -întărirea structurilor organizaționale ale ARBDD.
-În domeniul cooperării - corelarea strânsă între proiecte naționale și cele internaționale (GEF, BERD, PHARE) în curs de derulare, cu privire la protecția mediului în Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră.
-În domeniul monitoringului - realizarea unor sisteme de monitorizare a biodiversității.
-monitoringul liniei țărmului Mării Negre, al sistemului de dune și al reliefului submarin.
-În domeniul administrării - selectarea și aplicarea unui sistem de atribuire a drepturilor de exploatare a resurselor, adecvat scopului și perioadei de tranziție.
-elaborarea de criterii pentru stimularea introducerii, de către agenții economici, a unor metode și mijloace de captură selective și cu impact ameliorat asupra mediului.
-În domeniul reabilitării resurselor - producerea artificială de puiet de sturioni și deversarea acestuia;
-referitor la situația lagunei Sinoe, IRCM Constanța susține ideea refacerii, prin amenajări adecvate, a regimului hidrosalin existent în lagună până la realizarea actualelor construcții hidrotehnice;
-refacerea și conservarea habitatelor;
-refacerea zonelor inundabile din Lunca și Delta Dunării;
-prohibirea, în zona tampon, a pescuitului speciilor amenințate;
-recolonizarea cu specii dispărute din deltă.
-În domeniul socio-economic - asigurarea că întreaga activitate economică este o activitate durabilă;
-stoparea declinului numeric al populației locale;
-menținerea moștenirii culturale a populației locale.
Este greu de spus în ce măsură ARBDD va găsi mijloacele de realizare pentru acest important care implică, dincolo de susținerea sa de către puterea legislativă și executivă, intervenții subtile în social, precum și suportul agenților economici, care urmăresc, în primul rând, realizarea unor nivele de producție care să permită perpetuarea activităților economice vitale pentru populația județului. În acest sens, am reținut punctul de vedere al domnului Eugen Tarhon, Guvernatorul RBDD: „Administrația este dispusă în orice moment să colaboreze, să coopereze, să acționeze alături de orice for din România ca să facă ordine, să întroneze disciplina în acest sector de activitate. Noi avem misiunea să reconstruim ecologic acest colț de natură, avem misiunea să conservăm tot ce este bun. Stabilim cu foarte multă atenție resursele naturale durabile ale rezervației și le punem la dispoziția agenților economici, pentru ca aceștia să le exploateze, să le valorifice și peștele din RBDD să ajungă pe masa populației țării, pentru că marea majoritate a peștelui din această parte a României reprezintă un domeniu public național. Dacă pescăria va găsi o cale firească de organizare, ea va găsi în RBDD un aliat serios în a stabili pe cale științifică și a pune la dispoziție informațiile privind potențialul biologic al deltei.”
Repet, ARBDD acționează pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, stabilind în fiecare an cantitățile de pește care se pot pescui, în condițiile protecției ecosistemelor, pentru ca potențialul piscicol să devină durabil. Zonele strict protejate sunt de 9% din întreaga suprafață a rezervației, din care luciu de apă 3%, ceea ce înseamnă destul de puțin. Dar în pregătirea pentru concesionarea zonelor pentru pescuit sunt prevăzute condiții speciale, care vor fi aplicate la licitații. Administrația a pus condiția ca agentul care va câștiga licitația să se angajeze prin contract față de ARBDD să deverseze anual în apele în care pescuiește o anumită cantitate de puiet.”
Este evident că schimbarea regimului de administrarea a deltei se impune și că ARBDD a ales, în stabilirea obiectivelor acestei schimbări, o strategie analitică, apelând la sprijinul cercetătorilor interesați de fenomenele care afectează Delta Dunării. Această strategie ar putea să determine un ritm rapid al implementării planurilor de management, dar și să întâlnească o reacție de opoziție puternică a factorilor economici, care să ducă la încetinirea și chiar la stoparea ei dacă nu se vor găsi căi de cointeresare a tuturor părților implicate în procesul declanșat de ARBDD. Unele accente din discursul domnului Eugen Tarhon vorbesc despre o deschidere către colaborare dar obiectivele exacte și imperioase ale rezervației o pot situa pe poziții ireconciliabile. în situația în care Delta Dunării nu mai poate face obiectul nici unui compromis.
