Sfârșitul civilizației occidentale clasice (BROMFIELD 1933-7)

<
(...)
În această încăpere numai el și Edwina păstrau tăcerea, priveau și ascultau, spre deosebire de indieni, care socoteau muzica drept un fundal al conversației, precum și de General și de Heston, cu totul indiferenți la acest spectacol. Și cum stătea lîngă Edwina, Ransome avu revelația perfecțiunii ei, a rasei, a comportării, a veșmintelor, a părului,  a manierelor ei grațioase și a felului cum stătea, puțin lăsată pe spate, ascultînd și privind în jur. Deodată avu impresia că descoperise esența existenței ei. „E ultima expresie a ceea ce în curînd nu va mai exista pe această lume, gîndi el. Nu se mai potrivește nici cu timpurile și nici cu obiceiurile de acum”. Edwina nu era ca Heston, un fel de ciupercă grosolană, crescută peste noapte din cloaca îmbîcsită a acestor vremuri; era produsul cîtorva secole de huzur, de privilegii și responsabilități cîștigate și moștenite din generație în generație. Acum, însăși epoca și civilizația căreia îi aparținea se apropia de sfîrșit, așa că nu  mai era loc nici pentru ea, nici pentru el. Nici bunica lui, din acea vastă casă cu turnuri din Grand River*, nu fusese în stare să-l salveze. Erau putrezi încă de la rădăcină, și Ransome înțelese deodată că nimicirea lor avea să vină tocmai datorită lui Heston și brutalilor săi zei.
(...)
>

SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne**, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, p. 139.

NOTE M. T.
* În SUA.
** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)

Urâțenie modernă versus frumusețe tradițională în Europa interbelică (GALSWORTHY 1932)

<
(...)
- Îmi cerea, Dinny, cinci sute de lire pe un craniu Cromagnon* găsit în Suffolk**. Părea absolut autentic. Dar, din întîmplare, l-am întîlnit pe arheologul districtului. „Ah! mi-a zis, va să zică a încercat să ți-l bage dumitale pe gît? Asta-i o găselniță ajunsă de pomină. L-a dezgropat de cel puțin trei ori pînă acum. Individul ar trebui băgat la închisoare. Ține craniul într-un dulap și la fiecare cinci-șase ani sapă o groapă, vîră craniul în ea, apoi îl dezgroapă și încearcă să-l vîndă. E posibil să fie un craniu Cromagnon, l-a cules acum vreo douăzeci de ani din Franța. Ca produs britanic ar fi, desigur, unic”. Pe chestia asta, m-am dus să mă mai uit odată la locul unde-l găsise ultima oară. Și, din moment ce erai pus la curent, îți dădeai limpede seama că îngropase craniul. Antichitățile au ceva care-ți subminează ceea ce americanii numesc „morală”.
(...)
- Criza financiară îi stă împotrivă, draga mea. Osemintele și edițiile prime sînt extrem de sensibile. Trebuie să mai treacă zece ani buni pînă să poată obține ceva care să semene a preț.
- Există mulți care încearcă să-ți vîre cîte ceva pe gît, unchiule?
- Unii reușesc, Dinny. Totuși, regret „găselnița”; era un craniu frumos. Nu găsești multe ca ăsta, azi.
- Fără îndoială, noi englezii ne-am urîțit.
- Să nu crezi una ca asta. Ia oamenii pe care-i întîlnești prin saloane și prin magazine și îmbracă-i în sutane cu glugi, în armuri și pieptare de piele, și o să ai exect chipurile din secolele al paisprezecelea și al cincisprezecelea.
- Dar noi, astăzi, disprețuim frumusețea, unchiule. O asociem cu moliciunea și imoralitatea.
- Mă rog, se pare că oamenilor le place să disprețuiască ceea ce n-au. Noi deținem locul al treilea, ba nu, al patrulea, în urîțenie, după popoarele din Europa. Dar dacă ai înlătura influențele celtice***, sînt de acord că am deține primul loc.
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell, trad. A. Ralian, vol. II (Pustietate în floare), ed. Miron, 1992, pp. 63-64.

NOTE
* Cromagnon = Cro -Magnon este o localitate în sud-vestul Franței. În 1868, geologul francez E. Lartet a descoperit într-o peșteră oseminte  umane datate în perioada 40.000 î. H.-10.000 î. H., respectiv paleoliticul superior. (http://www.britannica.com/topic/Cro-Magnon)
** Suffolk = Comitat în estul Angliei. (https://www.suffolk.gov.uk/culture-heritage-and-leisure/suffolk-archaeological-service//)
*** celți = Popor indo-european așezat pe teritoriile de azi ale Irlandei, Marii Britanii, Franței, Belgiei, Spaniei, Portugaliei, Elveției, nordului Italiei, sudului Germaniei și Cehiei. (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top-10-lucruri-stiut-celti)

Magazinele AGROCOOP din Piața Griviței din Constanța în 1972 („Litoral” 1972)

<
Produsele agroalimentare puse în vînzare prin numeroasele unități din municipiul Constanța și de pe litoral se bucură de aprecierea unanimă a cumpărătorilor. Calitatea lor ireproșabilă, solicitudinea de care dau dovadă vînzătorii, igiena spațiilor de depozitare și prezentare a mărfurilor sînt tot atîtea cauze pentru care cetățenii vin să se aprovizioneze de la aceste unități.
Toate acest atribute ale unui comerț modern, civilizat, pot fi întîlnite în aceste zile și la unitățile nr. 2 și nr. 3 din Piața Griviței din Constanța. O precizare în plus pe care dorim s-o facem și pentru aceste unități se referă la faptul că rafturile sînt pline cu legume și fructe specifice sezonului. Sortimente bogate, prețuri convenabile, servire ireproșabilă ar fi ultimele cuvinte cu care, de altfel, invităm pe cei interesați să  se aprovizioneze de la aceste unități.
>

SURSA
***, „AGROCOOP” - o firmă de prestigiu, „Litoral”, Constanța, ?.?.1972, p. ?.

Magazinul „Avicola” din Piața Griviței din Constanța în 1972 („Litoral” 1972)

<
Unitatea nr. 3 „Avicola” din Piața Griviței - Constanța și-a cîștigat un bun renume în rîndurile cumpărătorilor.
- Ce stă la baza aprecierilor pozitive la adresa unității dumneavoastră?
- În primul rînd, ne spunea șeful unității, Ancuța Ion, abundența de produse în tot cursul unei zile. În al doilea rînd calitatea ireproșabilă acestora.
-Am aflat apoi de la intendentul pieții, Vase Elena, că de la această unitate nu s-a primit nici o reclamație în legătură cu buna servire sau calitatea produselor.
În încheierea discuției, șeful unității ne-a precizat: fiecare lot de marfă adus la unitate este însoțit de certificatul veterinar-sanitar care garantează consumul păsărilor și ouălor desfăcute în unitate noastră.
Nu uitați, „Avicola” pune la dispoziția cumpărătorilor, la prețuri convenabile, păsări și ouă proaspete și de cea mai bună calitate.
>

SURSA
***, „Avicola” vă invită!, „Litoral”, Constanța, ?.?.1972, p.?.

„Introducere în sistemul mass-media” (COMAN 1999)

Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Polirom/Media (M. Coman), Iași, 1999

(2) M. C. s- a născut la 26 martie 1953 în Făgăraș. Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București, în 1976. Doctor în filologie (1984). Profesor la școala generală nr. 30 între 1976 și 1983; redactor și secretar responsabil de redacție la Scânteia Tineretului (1983-1989). Director al editurii Ion Creangă (1989-1990), conferențiar și ulterior profesor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București; decan al acestei facultăți (1990-1998); în prezent, este decan al Facultății de Jurnalism al Universității Media; Președinte al Rețelei Școlilor de Jurnalism din Europa Centrală și de Est, consilier al ORBICOM (Rețeaua Catedrelor de Comunicare ale UNESCO), director al revistei științifice The Global Network. Cărți publicate: Izvoare mitice (1980), Sora Soarelui (1983), Mitos și Epos (1985), Mitologia populară românească (I/1986, II/1988), Punctul și spirala (1992), Bestiarul mitologic românesc (1996), Din culisele celei de a patra puteri (1996). Studii și monografii în revistele Reseaux, Gazette, Communication, Cahiers du journalisme și în cărți, precum La transition en Roumanie (1995, Montreal), Valeriana (1996, Cracovia), Medialandschaft im Umbruch (1994, Berlin), Telerevolution culturelles: Russie, Chine, L Europe de  l est (Paris, 1998).

7 Cuvânt înainte

13 Sistemul mass-media
Cei trei M: comunicare, societate și cultură de masă
Caracteristicile comunicării de masă
Tipologia instituțiilor de presă

33 Dimensiunea economică a sistemului mass-media
Caracteristicile produselor mass-media
Investiții, costuri și strategii ale profitului
Trustizarea și asocierea în rețele
Mass-media și piața duală a produselor
Finanțarea alternativă a presei

55 Industriile culturale în lumea modernă
De la dimensiunea politică la dimensiunea economică
Caracteristicile industriilor culturale
Cererea, producția și distribuția mărfurilor culturale

69 Funcțiile socio-culturale ale mass-media
Funcții, roluri și efecte
Tipologii și terminologii
Funcția de informare
Funcția de interpretare
Funcția de „legătură”
Funcția de culturalizare
Funcția de divertisment

87 Rolul presei în societate
Libertate sau control
Modelul autoritarist
Modelul comunist
Modelul liberal
Modelul serviciului public

105 Efecte ale comunicării de masă

Forme de exercitare a influenței mass-media
Teoriile efectelor puternice
Teoriile efectelor limitate
Teoriile efectelor slabe

133 Mass-media și schimbarea socială
„The media is message”
Comunicare și dezvoltare
Imperialism cultural, globalism și „glocalism”

145 Mass-media și viața politică
De la spațiul public la opinia publică
Presa ca a patra putere
Un teritoriu al luptelor neîntrerupte: comunicarea politică
Când Puterea ascultă de Presă

169 Statutul jurnalismului în ansamblul profesiilor contemporane
Cine este jurnalistul?
Jurnaliști și comunicatori
Jurnaliști, colaboratori și animatori - o conviețuire tensionată
Jurnalistul și nostalgiile sale
Profesie, profesionalism, profesionalizare

Un câmp profesional eclectic

191 Organizarea activității în instituțiile de presă
Presiuni, costuri, norme de comportament
Structura instituției de mass-media
Reporterul
Editorul
Cooperare și conflict
Birocratizarea proceselor de producție
Birocrațiile nebirocratice

213 Munca jurnalistului - între improvizație și proceduri de rutină
Fabricarea știrilor
Evenimente neașteptate, evenimente banale și pseudo-evenimente
Universurile multiple ale informației

231 Încheiere

233 Bibliografie

coperta 4: Mass-media au devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravitațional în raport cu care se poziționează toate celelalte segmente ale societății - sistemul economic, sistemul politic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul tehnologic, sistemele și subsistemele sociale. Cartea de față încearcă să dezvăluie modul în care funcționează sistemul mass-media, atât în angrenajele proprii, cât și în interferențele lui cu celelalte sisteme ale societății. - M. Coman

„Sfârșitul hranei” (ROBERTS 2008)

 Paul Roberts, Sfârșitul hranei. Pericolul înfometării în era hipermarketurilor, trad. (eng. 2008) Graal Soft, Litera Internațional, București, 2009

9 Prolog

I.
27 1.Înfometați de progres
51 2.Cât este de ușor acum!
79 3.Al doilea produs cumpărat este gratuit
104 4.Dezechilibrul balanței

II.
131 5.Mănâncă și fii puternic
161 6.Sfârșitul foametei
190 7.Suntem ceea ce mâncăm
218 8.Pe termen lung

III.
249 9.Pastilele magice
278 10.Războiul alimentelor

307 Epilog: Nouvelle cuisine

329 Mulțumiri

330 Note

370 Bibliografie

373 Index

coperta 4
Cartea lui P. R. nu este doar doar o istorie a hranei, ci și o analiză a antropologică a comportamentului uman față cu perspectiva unei catastrofe alimentare. Sfârșitul hranei este un avertisment. Va putea agricultura să facă față creșterii populației? Vor găsi economia, politica și  instinctele de supraviețuire cea mai bună cale de a ieși din impasul unei agriculturi cu tot mai puține valori nutritive și al unui comerț alimentar tot mai haotic? Din lăcomie, nepricepere sau prostie, rezervele de hrană sunt pe terminate și, în scurtă vreme, nu vor mai putea astâmpăra foamea a miliarde de oameni. Poate că, pentru cei care bântuie hipermarketurile, făcând din cumpărături un fel de a fi, sfârșitul hranei se află la limita imposibilului. Cu toate acestea, fatalitatea secătuirii resurselor combinată cu cinismul politicilor agricole, a condus la paradoxul că lumea numără azi un miliard de obezi și un miliard de înfometați. Omul nu trebuie să se confrunte doar cu mai puțină mâncare, ci și cu o mâncare mai proastă, dăunătoare sănătății. Sfârșitul hranei este o analiză profundă a uneia dintre cele mai mari probleme ale lumii contemporane
P. R., autor al bestsellerului Sfârșitul petrolului (2004), publicat de editura Litera Internațional (2008), este jurnalist de la începutul anilor 1980. Cărțile lui nu au fost doar succese comerciale, ci au format curente de opinie, au influențat politici și au generat inițiative la nivel global. A publicat articole în The Los Angeles Times, Washington Post și The Guardian.