Viața într-un sat din Tibet (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)

<
Tibet*. Este localizat în Asia Centrală, în Sud-Vestul Chinei, unde se află cel mai înalt platou, la poalele lanțului muntos Himalaya. De aici izvorăsc cele mai importante fluvii asiatice: Indus**, Brahmaputra***, Mekong****, YangTze***** etc. Climatul este foarte rece, verile fiind scurte și răcoroase. Limba oficială este tibetana******. Populația este de 1.200.000 locuitori, iar suprafața de 1.221.600 kmp. Aici îl întâlnești pe Mingma. Satul său se află la 4.000 m altitudine, pe "acoperișul lumii". La această înălțime, temperatura este foarte scăzută, iar concentrația de oxigen din aer este foarte scăzută. Mingma trăiește într-o vale cu condiții de viață foarte ostile, dar oamenii de aici au găsit modalități de a supraviețui de-a lungul secolelor. Ei cultivă cartofi și cresc yaci, animale foarte rezistente la aceste condiții. Lucrurile de care au nevoie și pe care nu le au în sat, trebuie cumpărate de la mari distanțe. Tatăl Mingmei este cărăuș și se ocupă cu comerțul. Uneori Mingma îl însoțește, dar drumul este foarte dificil.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode de educație modernă pentru mediu, Constanța, 2003, p. 90.

Note M. T.
* Tibetul istoric a fost ocupat de China comunistă în 1950 și cea mai mare parte a devenit în 1965 Regiunea Autonomă Tibet. (freetibet.org - Is Tibet a country?)
** Sind/Ind/Indus = Fluviu de 3200 km, care trece prin nordul Indiei, stăbate Pakistanul de la nord la sud și se varsă în Oceanul Indian. (ro.wikipedia.org)
*** Brahmaputra = Fluviu de 2900 km, care traversează nordul Indiei și se varsă prin Bangladesh. în Oceanul Indian. (www.hotnews.com - 1 martie 2012)
**** Mekong = Fluviu de 4300 km, care traversează Myanmar, Laos, Thailanda, Cambodgia și Vietnam și se varsă în Oceanul Pacific. (www.descopera.ro - 7 martie 2012)
***** Yangtze (Fluviul Albastru) = Fluviu de 6300 km (locul 3 în lume) care traversează China de la vest la est și se varsă în Oceanul Pacific lângă Shanhai. (citesteasta.ro)
****** Limba tibetană face parte din grupul de limbi sino-tibetane, subgrupul tibetano-birmane. Este limbă oficială în Regiunea Autonomă Tibet. (ro.wikipedia.org)

Sat lacustru din Indonezia (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2000)

<
Indonezia. Este un arhipeleag format din peste 3.000 de insule. Localizate în zona Ecuatorului, au un climat tropical, ploios, cu o vegetație luxuriantă. Este foarte dens populată (179.140.000 locuitori) și are o suprafață de 1.904.570 kmp. Limba oficială este bahasa*. Aici îl întâlnești pe Danau. El trăiește într-o zonă cu locuințe lacustre, în apropierea gurilor unui fluviu din sudul insulei Borneo**. Danau se trezește în fiecare dimineață devreme, înainte de răsăritul Soarelui și aduce apă de la râu cu gălețile. Apoi, împreună cu mama sa, încarcă cu fructe o canoe ușoară, numită long, pe care o acoperă cu frunze de palmier. Ei vâslesc până la piața din sat, având grijă să nu intre în coliziune cu sutele de bărci de pe rău. În timpul după-amiezei, când este extrem de cald, întreaga familie se odihnește, iar seara se reunesc cu toții la masă. Cele mai comune feluri de mâncare sunt cele care au la bază orezul și puiul fript.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, pp. 89-90.

Note M. T.
* bahasa ("limbă") = Limba indoneziană s-a dezvoltat pe baza limbii malaeziene, cu influențe din limba olandeză. A noua limbă a lumii, cu 145 milioane de vorbitori. (ipll.manoa.hawaii.edu - 2012 - How many people speak Indonesian?)
** Borneo = A treia insulă din lume, după Groenlanda și Noua Guinee. Este împărțită între Indonezia (73% - Kalimantan), Malaezia (26%) și Brunei. (triptil.ro - Borneo, o insulă, trei țări).

Istoria orașului englezesc Abingdon de pe fluviul Tamisa (JEROME 1889)

(...)
La Abingdon*, fluviul** curge pe lîngă străzile orașului. Abingdon e un orășel de provincie tipic - liniștit, grozav de respectabil, curat și plictisitor pînă la disperare. Se fălește că e vechi, dar e îndoielnic dacă poate fi asemuit cu Wallingford***-ul sau Dorchester****-ul în privința aceasta. Pe vremuri se ridica aici o mănăstire***** vestită, iar astăzi, între dărîmăturile zidurilor sfințite se fabrică bere.
În biserica St. Nicholas, la Abingdon, se găsește monumentul lui. John Blackwall și al soției sale Jane; după ce au dus un trai fericit împreună, ei au murit în aceeași zi, la 21 August 1625; iar în biserica St. Helen stă scris că "din coapsele lui W. Lee", mort în 1673, "au purces, cît a trăit el, două sute mai puțin trei urmași". Făcînd socoteala, familia domnului W. Lee, așadar, număra o sută nouăzeci și șapte de capete. Domnul W. Lee - ales în cinci rînduri primar al Abingdon-ului - a fost, fără îndoială, un binefăcător pentru generația lui, dar sper că nu sînt mulți în genul său astăzi, în acest supraaglomerat secol al nouăsprezecelea.
(...)


Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, pp. 306-307.

Note M. T.
* Abingdon = Oraș în comitatul istoric Oxfordshire din regiunea Sud-Est a Angliei. (www.abingdon.co.uk)
** Tamisa = Fluviu navigabil pe mare parte din lungimea sa de 346 km și care străbate S Angliei de la V la E, pentru a se vărsa printr-un estuar în Marea Nordului, după ce a traversat Londra. (ro.wikipedia.ro)
*** Vezi postare 12.11.2017
**** Vezi postare 14.11.2017
***** Mănăstirea St. Mary a aparținut ordinului catolic al Sf. Benedict. A fost întemeiată inițial la sfârșitul secolului VII, pentru a fi reconstruită în jurul anului 950 de regii Wessex-ului, unul din cele șapte state anglo-saxone din insulă. A fost desființată, ca și alte mănăstiri, în timpul Reformei protestante inițiate de regele Henric VIII Tudor (1509-1547), care i-a confiscat și proprietățile. (www.abingdon.co.uk)

Istoria orașului englezesc Dorchester de pe fluviul Tamisa (JEROME 1889)

(...)
Dorchester* e la jumătate de milă** depărtare de fluviu***.  Poți ajunge la Dorchester și cu o barcă mai mică; dar e mult mai recomandabil să te dai jos la ecluza Day și să o iei peste cîmp. Bătrînul oraș e o localitate încîntătoare, pașnică, cufundată în liniște și toropeală. Ca și Wallingford****, a fost o cetate pe vremea britonilor*****. Pe atunci se numea Caer Doren - "Cetatea de pe apă". Mai tîrziu, romanii***** și-au construit aici o tabără uriașă, ale cărei fortificații înconjurătoare par niște coline joase și netede. În zilele saxonilor****** a fost capitala Wessex*******-ului. Acum se ține la o parte de freamătul lumii, moțăie și visează.
(...).

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, pp. 304-305.

Note M. T.
* Dorchester = Oraș din comitatul Dorset din S Angliei. (eng.wikipedia.ro)
** 1 milă terestră anglo-saxonă = 1609 m. (dexonline.ro)
*** Tamisa este un fluviu navigabil pe cea mai mare parte din cei 346 km lungime și care străbate S Angliei de la V la E, pentru a se vărsa în Marea Nordului după ce a traversat Londra. (ro.wikipedia.org)
**** Vezi postare 1 11.2017.
*****  briton = Cuvânt derivat din latinescul "britto", denumire dată de romani celților din insulă, pe care aceștia o cuceriseră venind de pe continent în cursul mileniului I î. H. (www.etymonline.com)
****** În 43 d. H., împăratul Claudius I a trimis patru legiuni să intervină în luptele interne din insulă   Cucerirea actualelor teritorii ale Angliei și Țării Galilor s-a încheiat în 84, după ce în 60 a fost reprimată o mare revoltă. Împăratul Hadrian a construit un limes (linie de fortificații)  pe istmul ce constituie granița Angliei cu Scoția. În 410, aflat sub presiunea generală a popoarelor germanice, Imperiul Roman de Apus și-a retras armata și administrația din Britania. (www.historia.ro)
******* saxoni = Popor germanic care a cucerit teritoriul Angliei după 410, întemeind șapte regate. (www.historia.ro)
******** Wessex = Regatul saxonilor vestice, întemeiat în 519 în sudul Angliei. În timpul domniei regelui Alfred cel Mare (871-899) s-a încheiat procesul de unificare a regatelor saxone. (www.historia.ro)

Mănăstirea catolică Medmenham din Anglia (JEROME 1889)

<(...); iar ceva mai încolo, cuibărite într-un cot încîntător al fluviului*, sînt ruinele abației Medmenham. Faimoșii călugări de la Medmenham sau "Clubul Gheenei", cum li se spunea îndeobște, și al cărui membru a fost și vestitul Wilkes (1) erau o chinovie** care se călăuzea după deviza "Fă ce-ți place". Invitația aceasta se mai poate vedea și astăzi deasupra porții dărăpănate a mănăstirii. Cu mulți ani înainte de înființarea acestei mănăstiri fictive, cu liota ei de pehlivani*** fără Dumnezeu, pe locul acesta se ridicase o lavră**** cu moravuri mai aspre, cu călugări întrucîtva deosebiți de chefliii care aveau să vină după ei, cinci sute de ani mai tîrziu. Călugării cistercieni ***** a căror abație se ridica acolo în secolul al XII lea nu purtau haine, ci sutane și glugi aspre, și nu mîncau nici carne, nici pește, nici ouă. Ei dormeau pe paie și la miezul nopții se sculau ca să ia parte la liturghie. Își petreceau ziua muncind, citind și rugîndu-se; iar toată viața le era învăluită într-o tăcere ca de moarte, pentru că nu vorbea nimeni. Cumplită chinovie, ducînd o viață cumplită, pe o gură de rai hărăzită de Dumnezeu desfătării omenești! Este ciudat că chemările naturii din jurul lor - cîntecul alinător al apelor, șopotul ierbii, freamătul frunzelor răvășite de vînt - nu i-au învățat să deslușească un tîlc mai adînc al vieții decît acesta. Muți, ei așteptau, în scurgerea nesfîrșită a zilelor, un glas din ceruri; iar glasul acesta, ziua întreagă, noaptea întreagă, le vorbea în miriade de graiuri, și ei nu-l auzeau. 
(...)

(1) John Wilkes (1727-1797) = Publicist și politician radical englez. A manifestat o puternică opoziție față de regele George al III, care încerca pe atunci să devină monarh absolut.
(...)
 >

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, pp. 216-218.

Note M. T.
* Tamisa = Fluviu navigabil pe mare parte din lungimea de 346 km, care străbate sudul Angliei de la V la E, vărsându-se într-un estuar în Marea Nordului, după ce a traversat Londra. (ro.wikipedia.org)
** chinovie (slavă) = Mănăstire în care călugării își duc viața în comun. (dexonline.ro)
*** pehlivan (turcă) = șarlatan (dexonline.ro)
**** lavră (slavă) = Mănăstire mare în care chiliile călugărilor sunt situate la distanță una de alta. (dexonline.ro)
***** cistercieni = Ordin călugăresc catolic înființat în 1098 de călugării de la mănăstirea benedictină de la Citeaux (Franța), care au decis să respecte cu cea mai mare strictețe regulamentul Sfântului Benedict din 540. Numele provine de la denumirea latină Cistercium al localității din Franța. (www.cistercensi.info)

Istoria satului englezesc Hurley de pe fluviul Tamisa (JEROME 1889)

< (...) Satul Hurley, la cinci minute depărtare de ecluză, e poate cea mai veche așezare omenească de pe Tamisa, datînd, ca să folosesc expresia pitorească a acelor zile învăluite în neguri, "din vremile regelui Sebert și ale regelui Offa" (2). Dincolo de ecluză (în susul fluviului), este Danes Field*, unde năvălitorii danezi** și-au așezat odată tabăra, în timpul înaintării lor spre Gloucestershire***; (...)

(2) Regi ai Essexului**** (sec. VII).
 (...)
>

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, p. 216.

Note M. T.
* Danes Field (engleză) = Câmpia danezilor.
** Incursiunile vikingilor din Danemarca pe litoralul estic al Angliei au început în 835, dar invaziile au început în 865. Teritoriile ocupate de danezi nu aveau o organizare centralizată, fiind cunoscute ca Danelaw, fapt care a și facilitat campaniile de recucerire anglo-saxone, încheiate în 954. (www.historia.ro)
*** Gloucestershire = Comitat ceremonial (istoric) în SV Angliei, cu reședința la Gloucester. (www.gloucestershire.co.uk)
**** Essex = Regatul saxonilor estici, unul din cele șapte regate înființate de anglo-saxoni după cucerirea Britaniei, părăsită de armata și administrația romamă în 410. Regatul a fost întemeiat în 527 și a intrat în componența Wessexului în 825. Apoi, comitat ceremonial pe litoralul sud-estic al Angliei. (eng.wikipedia.org)

Cezar. versus Cassivelaunus pe fluviul Tamisa (JEROME 1889)

< (...) La "Șarampoii* de la Corway" - primul cot pe care-l face Tamisa mai sus de podul de la Walton - s-a dat o bătălie între Cezar** și Cassivelaunus***. Cassivelaunus pregătise fluviul în cinstea lui Cezar, împînzind toată albia cu șarampoi (a avut, bineînțeles, grijă să agațe și o pancartă pe care scria: "Păzea!"). Cezar, însă, tot a trecut. Nu era chiar atît de lesne să-l desparți pe Cezar de fluviul ăsta. De un om ca el am avea nevoie acum prin preajma răstoacelor. (...) >

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, pp. 138-139.

Note M. T.
* șarampoi = Par lung și gros folosit la construirea picioarelor de pod. (dexonline.ro)
** Caius Iulius Caesar (101 î. H. - 44 î. H.). (www.historia.ro)
*** Cassivelaunus = Șeful unui trib celtic de la nord de Tamisa, care a condus rezistența împotriva celei de a doua expediții a lui Cezar în Anglia, din anul 54 î. H. (www.britannica.com)

Istoria orașului Walton din Anglia (JEROME 1889)

< (...) Am lopătat în susul fluviului* pînă la Walton, localitate destul de mărișoară pentru un oraș riveran. (...) Se înțelege de la sine că Cezar** avea o mică reședință a lui la Walton - o tabără, un val de apărare sau ceva în genul acesta. Cezar era îndrăgostit de cursul superior al fluviului. Și regina Elisabeta*** a cutreierat aceste meleaguri. Cromwell**** și Bradshaw (nu cel cu "mersul trenurilor"*****, ci acuzatorul****** regelui Charles*******) au locuit și ei aici, cîndva. Cred că alcătuiau o pereche foarte reușită. În biserica din Walton se găsesc un fel de chingi de fier, pe care cei de altădată le întrebuințau pentru a ține în frîu limbile femeilor cicălitoare. (...) În biserică sînt și cîteva morminte de seamă. (...) >

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, ed. Tineretului, București, 1966, pp. 136-138.

Note M. T.
* Tamisa.
** Caius Iulius Caesar (101 î. H. - 44 î. H.) = Politician și comandant roman. (www.istorie-pe-scurt)
*** Elisabeta Tudor (1533-1603) = Fiica regelui englez Henric VIII (1509-1547) și sora regelui Eduard VI (1547-1553) și a reginei Maria I (1553-1558). Regină a Angliei și Irlandei ca Elisabeta I (1558-1603). (www.historia.ro)
**** Oliver Cromwell (1599-1658) = Comandantul armatei Parlamentului în războiul civil (1642-1649) mpotriva regelui Charles I Stuart. Lord-Protector al Amgliei, Scoției și Irlandei (1649-1658). (www.historia.ro)
***** George Bradshaw (1800-1853) = Cartograf, tipograf și editor englez. În 1839 a lansat Bradshaw's Guide pentru circulația feroviară. (eng.wikipedia.org)
****** John Bradshaw (1602-1659) = Magistrat provincial englez. Președintele curții care l-a judecat și condamnat la moarte pe regele Charles I în 1649. (www.britannica.com)
******* Charles (Carol) Stuart (1600-1649) = Fiul regelui James al Angliei (1603-1625) și al Scoției (1566-1625). Rege al Angliei, Irlandei și Scoției ca Charles I (1625-1649). Înfrînt, capturat, judecat și executat în războiul civil cu Parlamentul (1642-1649). (www.historia.ro)

Istoria orașului Kingston din Anglia (JEROME 1889)

<
(...)
Mă gîndeam la Kingston sau "Kyningestun", cum i se spunea în zilele în care era cetatea unde se încoronau regii saxoni*. Marele Cezar** a trecut fluviul*** pe aici, iar legiunile romane și-au așezat taberele pe dealurile din apropiere. Cezar, întocmai ca și Elisabeta**** mai tîrziu, pare să se fi oprit pretutindeni, atît numai că se respecta mai mult decît buna regină Bess - el n-a poposit pe la cîrciumi.jjuu
Grozav îi mai plăceau cîrciumile reginei fecioare a Angliei! Nu știu dacă există loc mai aråtos pe o rază de zece mile în jurul Londrei la care să nu se fi uitat, unde să nu se fi oprit sau să nu fi dormit, din cînd în cînd.
(...)
Cît de mult trebuie să fi urît Kyningestun regele Edwy cel slab la minte! Bietul de el, n-a putut face față ospățului în ziua încoronării. Poate că nu i-a făcut bine capul de mistreț împănat cu caramele (...) și a băut prea mult mied și vin alb de Spania, fapt că i-a părăsit pe cheflii aceia zgomotoși, ca să petreacă un ceas tihnit alătuiri de draga lui Elgiva, sub razele lunei.
(...)
Parcă-i văd pe fiorosul Odo și pe sfîntul Dunstan cum dau buzna în odaia retrasă și împroșcînd-o cu vorbe grele pe frumoasa regină, îl tîrăsc pe bietul Edwy înapoi, în mijlocul bețivilor și al zurbagiilor.
Mulți ani mai tîrziu, în sunetele zgomotoase ale muzicii de bătălie, regii și ospețele saxone au fost îngropați alături, iar strălucirea Kingston-ului a dispărut pentru un timp, ca să renască în zilele cînd Hampton Court***** a devenit reședința Tudorilor******* și Stuarților*******, cînd corăbiile regale erau afurcate lîngă țărm, iar cavalerii îmbrăcați în mantii strălucitoare coborau țanțoși treptele debarcaderului, strigînd: "Hei! O barcă! Să vină o barcă!"
Nenumărate case din împrejurimi vorbeau deslușit despre zilele cînd Kingston era un burg regal, în care, alături de rege, trăiau nobilii și curtenii, iar drumul lung ce ducea spre porțile palatului fremăta ziua întreagă oțelul zăngănitor, de armăsari aprigi, de catifele și mătăsuri foșnitoare și chipuri nurlii. Casele spațioase, cu ferestrele lor zăbrelite și cu firide, cu căminurile lor uriașe și cu acoperișurile lor țuguiate, evocă zilele pantalonilor strîmți și ale pieptarelor, ale corsajelor brodate. cu perle și ale înjurăturilor complicate. Solidele cărămizi roșii s-au întărit și mai mult cu timpul, iar scările de stejar masiv nu scîrție cînd încerci să încet treptele.
>


Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, p. 87-89.

Note M. T.
* saxoni = Popor germanic care a invadat Britania în 410, după retragerea armatei și administrației romane.(ro.wikipedia.org)
** Caius Iulius Caesar (101 î. H. - 44 î. H.) = Politcian și comandant militar roman. (www.istorie-pe-scurt.ro)
*** Tamisa.
**** Elisabeta Tudor (15 - 1603) = Fiica regelui englez Henric VIII Tudor (1509-1547) și sora regelui Eduard VI (1547-1553) și a reginei Maria I (1553-1558). Regină a Angliei ca Elisabeta I (1558-1603). (www.historia.ro)
***** Hampton Court = Palat regal în localitatea Richmond pe Tamisa (eng.wikipedia.org)
****** dinastia Tudor = 1485 - 1603.(www.historia.ro)
******* dinastia Stuart = 1603-1649; 1660-1714. (Iacob I, Carol I, Carol II, Iacob II, Maria II, Ana) (www.historia.ro)

Portul rus Nikolaevsk la Oceanul Pacific în 1863 (VERNE)

<
(...) Celelalte nave aveau destinația Nikolaevsk*, Ohotsk**, Ayan***, principalele porturi din această regiune, sau ieșeau din ele îndreptîndu-se spre larg.
Încă de pe atunci, Nikolaevsk, capitala provinciei Amur, situată aproape la gura marelui fluviu cu acest nume****, era un oraș important, al cărui comerț căpăta din an în an o extindere tot mai mare. El oferea un port foarte bine adăpostit în Strîmtoarea Tartariei, care desparte litoralul de lunga insulă Sahalin*****.
(...)
>

SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare******, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, p. 107.

NOTE M. T.
* Nikolaevsk = Oraș rus întemeiat în 1850 de Ghenadi Neveslkoi la vărsarea fluviului Amur în Marea Ohotsk, cu ieșire în Oceanul Pacific. Numele său era un omagiu adus țarului domnitor Nicolae I (1825-1855). (https://en.wikisource.org/wiki/1911_Encyclop%C3%A6dia_Britannica/Nikolayevsk_(Siberia))
** Ohotsk = Oraș rus întemeiat în 1647 de Semion Șelkovnikov pe coasta Mării Ohotsk, situat la nord de Nikolaevsk. (Wikipedia)
*** Ayan = Noua bază a Companiei Ruso-Americane începând din 1840, la o distanță de 430 km sud de fosta bază Ohotsk. (Wikipedia)
**** Fluviul Amur constituie granița dintre Rusia și China din 1689. (Wikipedia)
***** Sahalin = Insulă de 72000 kmp care delimitează Marea Ohotsk de Marea Japoniei, situată  la nord de Japonia și despărțită de coasta Rusiei prin Strâmtoarea Tătară. Disputată de Rusia și Japonia în secolele XIX și XX. (http://www.karafuto.com/timetab.html)
****** Șarpele de mare-Jules Verne, „Devoratorul de SF”, 5 martie 2013 (http://fansfro.blogspot.ro/2013/03/sarpele-de-mare-jules-verne.html)

Simla, capitala de vară a Indiei coloniale britanice (KIPLING 1900-1)

<
(...)
- Țară frumoasă, țară minunată a Hindustanului*! Țara celor cinci fluvii, este mai frumoasă decît oricare alta, și dacă se va întîmpla ca Mahhub Ali sau colonelul să se întoarcă împotriva mea, voi veni aici, zise Kim, aproape cîntînd. (...) Ia privește hagiule**, mi se pare că departe dincolo, se vede Simla***? Allah, ce oraș! se minună băiatul.
- Fratele părintelui meu care pe vreme cînd la Peshawar **** se săpau fîntînile lui Mackerson***** sahib******, își  mai aduce aminte de vremea cînd aici nu erau mai mult de două case.
Geambașul apucă cu caii pe o potecă alăturată cu șoseaua, coborînd în unghi ascuțit spre bazarul de jos al orașului, care era aproape de Primărie. Un om care cunoaște toate întortochierile acestui cartier, poate sfida viclenia aparatului polițienesc al acestei capitale a Indiei în timp de vară, căci terasele comunică una cu alta, hudițele se încrucișează și fiecare intrare de gang, are o ieșire ascunsă și nebănuită. Aici trăiesc cei care mijlocesc facilitățile vieții de trîndăvie ale orașului: jhampanis******* care în timp de noapte duc rickshaws******** cu frumoase cucoane și stau în fața meselor de joc pînă în zori; samsari, vînzători dulciuri și curiozități, sau vînzători de lemne, preoți, pungași de buzunare și funcționarii indigeni ai guvernului. În acest cartier poți auzi curtezanele vorbind despre lucruri care trec drept cele mai ascunse secrete ale Consiliului Superior al Indiei*********, și tot aici mișună furnicarul agenților și spionilor a cel puțin jumătate din Statele domnilor indigeni.

(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim**********, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 225-226.

NOTE M. T.
* Hindustan = Denumirea regiunii nordice a subcontinentului indian, azi N Indiei și Pakistanul. Hindu (persană) / Sindhu (sanscrită) + stan („țară” în persana medievală). (http://www.shraddhananda.com/Meaning_and_Origin_Of_The_Word_Hindu.html)
** hagíŭ m. (turc. [d. ar.] haği, pelerin). Creștin care a vizitat Ĭerusalimu. Musulman care a vizitat Meca și Medina. – Rar saŭ vechĭ agíŭ. Fem. hagiĭcă (bg.hağiĭka), pl. e. Ca titlu onorific hagi-, precum: Hagi-Tudose. Sursa: Scriban (1939) (https://dexonline.ro/definitie/hagi)
*** Simla / Shimla = Oraș format în secolul XIX în nordul Indiei coloniale britanice. Din 1864 capitala de vară a coloniei. Azi capitala statului federal Himachal Pradesh. (http://hpshimla.gov.in/sml_hist.htm#Shimla Town)
**** Peshawar („orașul de la graniță” în persană) = Oraș în India colonială britanică. Azi în NV Pakistanului, la granița cu Afganistanului. (http://kp.gov.pk/page/history_march_of_time)
***** Frederick Mackeson (1807-1853) = Locotenent-colonel în armata britanică din India. A fost ucis în misiune la Peshawar. (http://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=69364609)
****** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Sursa: Marele Dicționar de Neologisme '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
******* jhampani = Un indian purtător de rickshaw. (https://glosbe.com/en/en/jhampani)
******** rickshaw (engleză) = Termen englez pentru „ricșă”, introdus în 1887. (http://www.merriam-webster.com/dictionary/rickshaw) (https://dexonline.ro/definitie/ricsa)
********* După înfrângerea revoltei din 1857 a șipailor (soldații indigeni din armata britanică din India), aliați cu Marii Moguli musulmani din nord și cu rajahii indieni, a fost desființată Compania Indiilor Răsăritene, care controla subcontinentul indian (1600-1858), și a fost creată Colonia Coroanei Britanice India (1858-1947). (http://www.sscnet.ucla.edu/southasia/History/British/BrIndia.html)
********** Rodica Grigore, Kim, Kipling și Cartea Indiei, „Cultura”, 523 / 12 iulie 2015 (http://revistacultura.ro/nou/2015/07/kim-kipling-si-cartea-indiei/)

Orașul Luknow din India colonială britanică (KIPLING 1900-1)

<
(...)
- Acesta este un oraș bogat, mult mai bogat decît Lahore*. Ce frumoase trebuie să fie bazarurile! Vizitiu, plimbă-mă puțin prin bazaruri.
- Am primit poruncă să te duc la școală.
Vizitiul îi vorbea cu „tu”, ceea ce este impolitețe, față de un alb. Kim îi răspunse în dialect indigen, cu destulă bogăție de amănunte, și-l făcu să înțeleagă ce greșeală a săvîrșit, apoi se urcă pe capră alături de el și în cea mai bună înțelegere, se plimbă timp două ceasuri, iscodind cu ochii lacomi în toate părțile, cumpănind și prețuind tot ce vedea din ce nu mai văzuse înainte. Nu este nici un oraș (afară de Bombay** care este în fruntea tuturor orașelor), care în extravaganța lui, să fie mai frumos decît Luknow***, fie că te uiți la el de pe podul care traversează fluviul, fie că te urci pe culmile Imambara și privirile lacome coboară asupra umbrarelor cu cupole aurite din Chutter Munzil****, și a copacilor, în frunzarul cărora se ascunde orașul. Regii care au trăit aici, au ridicat clădiri fantastice, l-au înzestrat cu instituții de binefacere, în care au adunat pe toți cei care aveau nevoie de el, și l-au scăldat de multe ori în sînge. Orașul acesta este centrul tuturor posibiltăților, al luxului și al trîndăviei, și rivalizează cu Delhi***** în privința celui mai pur dialect urdu****** pe care îl vorbește populația.
- Frumos oraș... minunat oraș!
Vizitiul care era băștinaș, se simți mîndru de admirația aceasta și începu să povestească o mulțime de lucruri neașteptate, chiar în părțile unde un ghid englez nu ar fi putut să-ți povestească altceva, decît despre răscoală*******. (În 1857, de aici a pornit răscoala și orașule plin de o mulțime de legende și amintiri).
Vechiul institut St. Xavier in partibus********, este la o mică distanță de oraș, și clădirile lui albe, cu un singur etaj, se înșiră pe un teren enorm, care coboară spre rîul Gumti.
- Ce fel de oameni locuiesc în casele acestea? întrebă Kim.
- Sahibi********* tineri... tot unul și unul, dar ca să-ți spun adevărul, eu care am făcut drumul de la gară pînă la școală, cu mulți dintre ei, n-am văzut încă niciunul, care să se poată măsura cu tine.. vreau să spun cu tînărul sahib, pe care-l duc acum.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim**********, vol. I, trad. Jul, Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 184-185.

NOTE M. T.
* Lahore = Oraș important din Colonia Coroanei Britanice India (India, Pakistan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka, Birmania). Azi este al doilea al Pakistanului, la granița cu India. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/5616/7/)
** Bombay / Mombay = Important oraș al Indiei coloniale britanice. Azi este cel mai mare oraș al Indiei, port la Ocenul Indian pe coasta de vest. (http://travel.descopera.ro/11262303-Metropola-extremelor-Mumbai)
*** Luknow = Important oraș al Indiei coloniale britanice. Azi capitala statului federal Uttar Pradesh din N Indiei. (http://lucknow.nic.in/history1/histri.html)
**** Chutter Munzil / Chattar Manzil („palatul umbrelă”) = Palatul monarhului (nawab) din Luknow, construit în perioada (1814-1837). (http://www.lucknow.org.uk/tourist-attractions/chattar-manzil.html)
***** Delhi = Străveche localitate hindusă, devenită oraș în secolul XI. Cucerit și extins de musulmani, a fost capitala sultanatului de Delhi (1206-1526) și a Imperiului musulman al Marilor Moguli (1526-1858). Din 1911 a început construcția Orașului Nou, care a devenit reședința Indiei britanice, și, din 1947, capitala Indiei independente. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/6411/7/)
****** ÚRDU s. n. Limbă indo-europeană, din ramura indo-iraniană, oficială în Pakistan, răspândită și în nord-vestul Indiei. [Acc. și: urdú] – Din engl., fr. urdu. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/URDU) (http://www.dawn.com/news/681263/urdus-origin-its-not-a-camp-language)
******* În mai 1857 a început revolta șipailor (soldații indigeni din armata colonială britanică), cărora li s-a alăturat și ultimul Mare Mogul, care a fost reprimată în aprilie 1859. (http://www.gatewayforindia.com/history/british_history2.htm)
******** St. Xavier in Partibus = Modelul pentru Kipling a fost Colegiul La Martiniere fondat în 1845 la Luknow. (https://books.google.ro/books?id=1a-gm1iwSDAC&pg=PA133&lpg=PA133&dq=St+Xavier+in+partibus+Lucknow&source=bl&ots=6tGpd2gG1o&sig=AVC0AkadQtE-mdYoosiRL3M7OYk&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi8yb6x8pbPAhXMAMAKHe_pAsAQ6AEIKjAC#v=onepage&q=St%20Xavier%20in%20partibus%20Lucknow&f=false)
********* SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
********** Prezentare Editura Adevărul 2012 (http://www.cartile-adevarul.com/80-kim-p-788.html)

Ofițer american protestant versus coloniști hispanici catolici în teritoriul Louisiana la începutul secolului XIX (COOPER 1827)

<
(...)
Printre trupele trimsie de guvernul Confederației* ca să ia în proaspetele teritorii dobîndite în vest**, era și un detașament condus de tînărul ofițer care-a devenit un personaj atît de important în cursul povestirii noastre.
Middleton fu primul dintre noii stăpînitori ai ținutului, care se lăsă cucerit de farmcele unei doamne din Louisiana. În imediata apropiere a postului în care fusese numit, se afla reședința șefului unei vechi familii ce se mulțumise, ani după ani, să vegeteze în îndestularea acestei provincii spaniole. Era ofițer al coroanei și fusese convins, dată fiind importanța averii pe care o moștenise, să părăsească Florida*** și să se statornicească în mijlocul populației de origine franceză din provincia alăturată. Numele lui don Augustin de Certavallos nu era din cale-afară de cunoscut în afara zidurilor micului orășel în care trăia; cu toate acestea încerca o tainică plăcere atunci cînd putea să dovedească unicului său copil, cu ajutorul unor uriașe și scorojite foi de pergament, că se trage din familia unor adevărați eroi și granzi**** ai vechii și noii Spanii*****. Lucrul acesta, atît de însemnat pentru el și atît de neînsemnat pentru alții, a fost ceea ce l-a îndemnat mai mult decît orice ca, în timp ce voioșii săi vecini galici****** intrau numaidecît în legături de prietenie cu noii veniți, el să se țină deoparte, mulțumindu-se să-și ducă viața numai în tovărășia fiicei sale, care abia ieșise din anii copilăriei.
Curiozitatea tinerei Inez nu era însă complet adormită. Muzica aceea marțială, care se strecura pînă la ea pe aripile vîntului de seară, steagul acela străin ce flutura în văzduh, nu departe de întinsele domenii ale tatălui său, înrîuriră numaidecît impulsurile acelea tainice, deloc străine, după cum se spune, oricărei reprezentante a sexului frumos. Timiditatea ei firească și starea de lîncezeală proprie femeilor din provinciile sud ale Spaniei și care alcătuiește farmecul lor cel mai de seamă o izolaseră în așa măsură încît părea cu neputință să poată ajunge cineva pînă la ea; (...)
Îngîmfatul și rezervatul don Augustin ținea prea mult la formele exterioare ale rangului său de care era atît de mîndru, ca să-și uite îndatoririle de gentleman. Recunoștința pe care o încercă față de Middleton îl obligă să-și deschidă poarta casei tuturor ofițerilor din garnizoană și să le primească prietenia, dar cu reținere și peste măsură de politicos.
(...); și că, deși nu se scurseseră nici șase luni de cînd provincia Louisianei intrase în posesia Statelor Unite, unul din ofițerii acestui din urmă stat se și logodise cu cea mai bogată moștenitoare de pe malurile fluviului Mississippi.
Cu toate că ne place să credem că cititorul cunoaște îndeajuns felul în care se dobîndesc asemenea rezultate, nu trebuie totuși să creadă că victoria lui Middleton asupra prejudecăților tatălui și ale fiicei ar fi fost obținute fără greutate. Religia fu obstacolul cel mai îndărătnic și mai de neclintit pentru amîndoi tinerii. În marea lui iubire, tînărul se supuse cu răbdare unei încercări atît de neobișnuite, iar pentru a fi convertit la dreapta credință catolică fu ales părintele Ignatius. Vrednicul pater depuse un efort sistematic și plin de vigoare. De nenumărate ori (era în clipele acelea cînd o vedea pe Inez alunecînd prin încăpere asemenea apariției luminoase a unei zîne), bunul părinte își imagina că se află în pragul gloriosului triumf asupra necredinței; dar toate speranțele lui se spulberau în fața cine știe cărei împotriviri din partea tînărului peste care se revărsa toată pioșenia rîvnei sale. Căci atîta timp cît atacul fusese mai slab și dat cu oarecare chibzuială, Middleton, care nu  prea se pricepea la polemică, se supunea cu răbdarea și umilința unui martir; dar în clipa cînd bunul părinte, care întrevedea mari posibilități în viitor, fu ispitit să-și întărească poziția cîștigată datorită cunoscutelor subtitlități verbale ale religiei sale, tînărul Middleton se dovedi un soldat prea bun, așa că se opuse unui atac atît de puternic. Adevărul este că argumentele lui nu depășeau limitele bunului-simț și a puținelor cunoștințe în legătură cu țara lui de baștină, dar toate acestea erau în vădit contrast cu cele ale adversarului său; și, cu ajutorul acestor argumente cu caracter rațional, îl respingea totdeauna pe preot, asemenea luptătorului care, înarmat cu o bîtă, ar lupta împotriva unui încercat spadasin, zădărnicindu-i atacurile printr-o argumentare directă - adică spărgîndu-i capul sau rupîndu-i spada.
Înainte de a se fi terminat însă controversa, frămîntările din sînul Bisericii protestante veniră în ajutorul lui Middleton. Libertatea plină de îndrăzneală a celor care se gîndeau numai la viața aceasta pe de o  parte, și profunda evlavie a celorlalți pe de alta, îl sili pe vrednicul proet să privească  în jurul său cu o oarecare neliniște. Influența exemplului din imediata lui apropiere, cît și vizitele necontenote pe care și le făceau membrii celor două comunități religioase începuseră să dea roade chiar și în propria-i comunitate, deși crezuse că-i mult prea îmbibată de credință ca să se poată poticni vreodată. Își dădu așadar seama că trebuie să mai  slăbească ofensiva și să-și pregătească enoriașii pentru a putea rezista potopului de opinii, care amenința să rupă digul dreptei lor credințe. Ca orice comandant înțelept care-și dă deama că a ocupat un teritoriu prea mare pentru forțele sale, fu silit să-și retragă trupele. Feri relicvele de ochii profanilor; își îndemnă credincioșii să nu mai vorbească despre miracole în fața unor oameni care nu numai că le tăgăduiau existența, dar aveau chiar și îndrăzneala să le pună dovezile la îndoială; și pînă și Biblia deveni un lucru oprit, sub groaznice amenințări, pe hotărîtorul temei că ar putea fi greșit înțeleasă.
În același timp, fu nevoit să întocmească și un raport către don Augustin, unde să arate înrîurirea pe care au avut-o argumentele și rugăciunile sale asupra tînărului ofițer. Nu există om îndeajuns de înclinat să-și recunoască slăbiciunea, mai ales într-o clip cînd împrejurările îi cer să-și retragă pentru moment forțele. Printr-un soi de pioasă ofrandă pentru care, fără îndoailă, vrednicul pater și-a aflat absolvirea dată fiind puritatea imboldului care l-a împins s-o comită, declară că: deși în conștiința lui Middleton nu se vădea vreo schimbare îmbucurătoare, existau destule motive pentru a nădăjdui o deplină înflorire a grăuntelui credinței celei adevărate, mai cu seamă dacă persoana interesată va fi lăsată să se bucure nemijlocit de binefacerile unui mediu catolic.
Pînă și don Augustin încerca dorința de-a face cît mai mulți prozeliți. Ba chiar și drăgălașa și gingașa Inez credea că visele ei ar avea o glorioasă împlinire dacă ea însăsi umila unealtă cu ajutorul căreia iubitul ei ar fi fost adus în sînul adevăratei biserici; așa că cererea lui Middleton fu primită numaidecît, și în timp ce tatăl aștepta cu nerăbdare ziua hotărîtă pentru ceremonia nupțială, ca o chezășie a propriului succes, fiica aștepta pomenita zi cu sentimentele în care sfintele emoții ale credinței erau amestecate cu sentimente mult mai gingașe, potrivit anilor și stării ei.
(...)
Și se simți mult prea măgulit de stima pe care i-o arăta i-o arăt aceasta, pentru a nu fi ispitit să teacă peste ceea ce cerea cu atîta fervoare tînăra mireasă. Căci se ruga să poată deveni umila unealtă prin care el, Middleton, să fie adus la dreapta credință, și cerea îndurare în cazul în care încercarea ei ar fi dat greș, și ea ar cădea în păcatul de a se fi măritat cu un eretic, ceea ce i-ar fi expus sufletul unei mari primejdii. Era atîta ferventă pietate în rugăciunea ei, în care îngerul se confunda ușor cu femeia, încît Middleton ar fi iertat-o  chiar dacă l-ar fi luat drept păgîn, cu atîta dulceață și interes cerea îndurarea Celui de Sus pentru sufletul lui.
(...)
>

SURSA
Fenimore Cooper, Preria, trad. C. Tănăsescu, vol. I, București, 1975, p. 200-205 .

NOTE M.T.
* Confederația = Statele Unite ale Americii.
** Louisiana = Regiune de 2,144 milioane kmp în stânga și în dreapta fluviului Mississippi, cumpărată în 1803 de SUA de la Franța republicană condusă de Prim-Consulul Napoleon Bonaparte. (http://www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?entryID=2383) (http://en.wikipedia.org/wiki/Louisiana_Purchase#mediaviewer/File:LouisianaPurchase.png)
*** Florida = Stat federal american. Fostă colonie spaniolă în 1565-1763 și 1783-1821 și britanică în 1763-1783. Cedată SUA în 1821. (https://www.floridamemory.com/exhibits/timeline/) (http://ro.wikipedia.org/wiki/Florida#mediaviewer/File:Map_of_USA_highlighting_Florida.png)
**** Grande de Spania = (sp. grande, d. lat. grandis, mare). În Spania, membru al celeĭ maĭ înalte noblețĭ. Sursa: Scriban (1939) (http://dexonline.ro/definitie/grande/paradigma)
***** Noua Spanie = Viceregatul spaniol Noua Spanie se întindea pe actualul teritoriu al Mexicului și al Americii Centrale (1519-1821). (http://www.mexconnect.com/articles/1563-the-settlement-of-new-spain-mexico-s-colonial-era) (http://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Spanie#mediaviewer/File:Nueva_Espa%C3%B1a_1795.png)
****** Gali = Popor indoeuropean care locuia pe actualul teritoriu al Franței. A fost supus în secolul I î. H. de mare general și politician roman Caius Iulius Caesar. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/9067/30/) (http://www.revistamagazin.ro/content/view/9082/30/) (http://ro.wikipedia.org/wiki/Galia#mediaviewer/File:Map_Gallia_Tribes_Towns.png)

Ținutul Nigritei din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„(…) la hotarele Nigritiei{72}. Primii locuitori ai acestui ținut, arabii Chuas, își pășteau turmele nomade.Vârfurile semețe ale munților Atlantica, pe care nu călcase nici picior de european (…).”

„(…) că este Benue, unul din cei mai mari afluenți ai Nigerului, acela pe care indigenii l-au supranumit Izvorul apelor.

-Fluviul acesta, le spuse doctorul însoțitorilor săi, va ajunge într-o zi să fie calea naturală de comunicație cu interiorul Nigritiei. Unul dintre curajoșii noștri căpitani a pătruns în susul apei pe vaporul La Pleiade în localitatea Yola. Vedeți dar că suntem într-o regiune explorată.

Numeroși sclavi munceau câmpul cultivând sorgul, un fel de mei care formează baza lor alimentară. ”

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Lu Yu – cel mai faimos cunoscător de ceai

The Epoch Times România 1 martie 2014

Belgia cedează Olandei 14 hectare de teren

Cuget Liber 9 noiembrie 2013

Rusia a sărbătorit 70 de ani de la victoria de la Stalingrad

Cuget Liber Constanța 4 februarie 2013

„Din istoria navigației românești (III)” (BARBĂLATĂ 199?)

Stanciu Barbălată, Din istoria navigației românești (III), „Tomis”, Constanța, 199?

Așa cum se arată în Monitorul Oficial din 9 (21) ian. 1888, legea prevedea ca la Ministerul Lucrărilor Publice să încredințeze conducerea Serviciului de Navigație Direcției Generale a Navigației Române cu reședința la Galați, care urma să fie coordonată de către un Consiliu de administrație cu sediul la București.

De la data votării legii de către parlamentul țării privitor la înființarea Serviciului de Navigație Fluvială și până la preluarea efectivă a atribuțiunilor conferite de lege, din motive organizatorice și financiare, din cauza lipsei de cadre specializate și a necuprinderii în bugetul statului a sumelor pentru plata personalului angajat cât și a celorlalte obligații de natură administrativă, au mai trecut aproape trei ani - iar rezolvarea problemelor legate de personalul de specialitate, asigurarea surselor financiare s-au putut clarifica la începutul anului 1890, an ce reprezintă un eveniment însemnat pentru că Serviciul de Navigație pe Dunăre, denumit Navigația Fluvială Română, având statut de societate de stat în transporturile fluviale cu drept la pavilion național a fost recunoscut în același timp de toate societățile de navigație ale țărilor riverane. Astfel, aspirațiile de veacuri, de „construire a unei marine proprii” se îndeplinesc, unul din domeniile în care românii nu erau recunoscuți și nu se afirmaseră cu toate că dispuneau de condițiile naturale ale Dunării, beneficiind de apele interioare ale acesteia pe o lungime de mai bine de 1075 km.

După publicațiile vremii se evidențiază faptul că înainte de începerea primului război mondial - prima companie de stat în transporturile fluviale aparținând statului român era înzestrată din punct de vedere tehnic pentru activitatea de transport a mărfurilor industriei, agriculturii, petrolului, manufacturilor etc. Având o capacitate fizică de 70.000 tone / an, ?108 șlepuri de capacitate mică 50-150 tone, ?4 nave tip cisternă pentru transportul țițeiului, nave ce erau remorcate de 14 remorchere de 100-200 cai-putere, iar flota fluvială de călători se (...) cu 13 nave cu confort modest

Așa s-a împlinit o „necesitate de mulți și de toți (...)”, după cum spunea primul director al Serviciului de Navigație Fluvială Română, fostul director al Regiei Monopolurilor Statului, Grigore Manu, care, continuându-și meditația, adăuga: „Când vom duce peste hotare produsele muncii și industriei naționale, atunci se va fi împlinit o mare operă, interesele comerțului român vor fi pe deplin asigurate și vom fi reintrat de fapt în exercițiul drepturilor străbune asupra Dunării”.

De la data atestării ca societate de navigație pe Dunăre și recunoscută de celelalte societăți ale țărilor riverane - anul 1890 - sub denumirea de „Navigația Fluvială Română”, aceasta s-a dezvoltat dotându-se cu noi șlepuri, ceamuri, remorchere, pentru a prelua toate transporturile în cabotaj (intern). Marinarii flotei, întregul personal navigant s-au alăturat aspirațiilor întregii națiuni și au luat parte cu arma în mână împotriva Austro-Ungariei. La începutul secolului XX, întreaga societate românească era pătrunsă de imperativul unui străvechi deziderat: „Unirea cea mare a tuturor românilor”.

La intrarea României în primul război mondial, Serviciul „Navigația Fluvială Română” și Serviciul Hidraulic, ca instituții ale statului, dispuneau de 35 de remorchere de putere mică și mijlocie, 130 nave de marfă (șlepuri și tancuri), pilotine, drăgi, șalande, macarale plutitoare și 18 vapoare de pasageri și marfă.

În luptele de la Turtucaia din 1916, marinarii sau ofițerii răniți de la armele de uscat erau internați și operați pe nava spital NFR „Principele Carol” și pe șlepurile sanitare NFR 10 și 630. Pentru transporturile de muniție și materiale au fost folosite pe distanța Silistra-Călărași, pe lângă navele fluviale militare, și șase șlepuri NFR și un remorcher. 

De la Galați, în luna decembrie a anului 1916 a fost evacuat spre Chilia „Arsenalul Marinei”  cu un convoi de 32 de șlepuri remorcate de navele NFR „Despina Doamna”, „Severin”, „Caraiman”, „Alice”, „Dragoș” și „Domnul Tudor”.

Intențiile și preocupările continue ale personalităților vremii de a face cunoscută dezvoltarea flotei naționale sunt concretizate și pe 15 septembrie 1936, la București, în parcul Oteteleșeanu, când în centrul capitalei se organizează prima expoziție marinărească din România.

Scopul acestei manifestări, după cum rezultă dintr-o publicație a timpului, era de  a dovedi în primul rând capacitatea marinarilor români și necesitatea mării parcului de vase, insuficiente față de posibilitățile de care se dispunea pentru export și față de situația geografică prielnică pentru tranzitul de mărfuri spre Europa Centrală. Din capacitatea flotei și a posibilităților de efectuare a tranzitului, numai 14-15 la sută se transporta cu mijloacele flotei naționale, restul îmbogățind diverse companii de navigație și armatori străini. Prin această expoziție se urmărea de asemenea să se demonstreze posibilitățile autohtone în domeniul construcției de ambarcațiuni de mare tonaj pentru transportul mărfurilor, cât și a unor ambarcațiuni pescărești și sportive.

Având în vedere statisticile vremii, perioada 1890-1938 este considerată ca una din cele mai înfloritoare perioade pentru Navigația Fluvială Română, dispunând în anul 1938 de un parc de nave superior tuturor societăților de navigație pe Dunăre, fiind în măsură să transporte în condiții de siguranță un volum între 400-800 tone mărfuri / an, o capacitate care s-a menținut până în anii 1940-1941. A urmat apoi o stagnare cauzată de distrugerile provocate de conflagrația mondială. La începutul anului 1944, capacitatea utilă a flotei fluviale de transport marfă era doar de (...) mii tone fizice, cu 3,7 mii cai putere, iar porturile dunărene dispuneau doar de o capacitate de 1,4 milioane tone trafic / an.

Ducele-filozof Francois de la Rochefocauld (1613 Franța -1680 Franța ) despre viciu și virtute

 

„Fluviile intră în compoziția mării, așa cum viciile intră în cea a virtuților.”

(Henri Queffelec, La Boudeuse sau ocolul lumii făcut de Bougainville, trad. E. Grozea (fr. 1986), Eminescu/Clepsidra 37, 1990, p. 15)