<
Tibet*. Este localizat în Asia Centrală, în Sud-Vestul Chinei, unde se află cel mai înalt platou, la poalele lanțului muntos Himalaya. De aici izvorăsc cele mai importante fluvii asiatice: Indus**, Brahmaputra***, Mekong****, YangTze***** etc. Climatul este foarte rece, verile fiind scurte și răcoroase. Limba oficială este tibetana******. Populația este de 1.200.000 locuitori, iar suprafața de 1.221.600 kmp. Aici îl întâlnești pe Mingma. Satul său se află la 4.000 m altitudine, pe "acoperișul lumii". La această înălțime, temperatura este foarte scăzută, iar concentrația de oxigen din aer este foarte scăzută. Mingma trăiește într-o vale cu condiții de viață foarte ostile, dar oamenii de aici au găsit modalități de a supraviețui de-a lungul secolelor. Ei cultivă cartofi și cresc yaci, animale foarte rezistente la aceste condiții. Lucrurile de care au nevoie și pe care nu le au în sat, trebuie cumpărate de la mari distanțe. Tatăl Mingmei este cărăuș și se ocupă cu comerțul. Uneori Mingma îl însoțește, dar drumul este foarte dificil.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode de educație modernă pentru mediu, Constanța, 2003, p. 90.
Note M. T.
* Tibetul istoric a fost ocupat de China comunistă în 1950 și cea mai mare parte a devenit în 1965 Regiunea Autonomă Tibet. (freetibet.org - Is Tibet a country?)
** Sind/Ind/Indus = Fluviu de 3200 km, care trece prin nordul Indiei, stăbate Pakistanul de la nord la sud și se varsă în Oceanul Indian. (ro.wikipedia.org)
*** Brahmaputra = Fluviu de 2900 km, care traversează nordul Indiei și se varsă prin Bangladesh. în Oceanul Indian. (www.hotnews.com - 1 martie 2012)
**** Mekong = Fluviu de 4300 km, care traversează Myanmar, Laos, Thailanda, Cambodgia și Vietnam și se varsă în Oceanul Pacific. (www.descopera.ro - 7 martie 2012)
***** Yangtze (Fluviul Albastru) = Fluviu de 6300 km (locul 3 în lume) care traversează China de la vest la est și se varsă în Oceanul Pacific lângă Shanhai. (citesteasta.ro)
****** Limba tibetană face parte din grupul de limbi sino-tibetane, subgrupul tibetano-birmane. Este limbă oficială în Regiunea Autonomă Tibet. (ro.wikipedia.org)
Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta Himalaya. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Himalaya. Afișați toate postările
joi, 22 februarie 2018
Viața într-un sat din Tibet (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)
Labels:
acoperișul lumii,
Asia,
Brahmaputra,
cartof,
China,
climat,
comerț,
fluviu,
Himalaya,
iac,
Indus,
limbă,
munte,
oxigen,
populație,
Tibet,
tibetană
vineri, 11 septembrie 2015
Omul modern versus omul primitiv (GALSWORTHY 1931)
<
(...) Adrian părăsi maxilarul și luă în mînă un mulaj de Pitecantropus, această curioasă făptură din Trinil, Java*, care vreme atît de îndelungată a divizat părerile învățaților în chestiunea dacă ar trebuie să fie numi om-maimuță sau maimuță-om. Ce distanță de la această viețuitoare și pînă la craniul modern, de englez, aflat pe consola căminului. Dac-ai scutura întreba: „Unde a fost leagănul lui Homo Sapiens, cuibul în care a evoluat Omul de la Trinil, de la Piltdown**, de la Neanderthal***, sau din niște colaterali încă nedescoperiți ai acestor creaturi?” Dacă Adrian avea cu adevărat vreo pasiune, în afară de Diana Ferse, aceasta era dorința sa arzătoare de a delimita locul de baștină a rasei umane. Acum se ventila ideea dezvoltării acesteia din Omul de la Neanderthal, dar Adrian simțea că teoria e nesatisfăcătoare. Cînd acele specimene primare prezentau un stagiu de specializare atît de precis, a le căuta originea la un tip atît de diferit, însemna o deviere. Ca și cum ai afirma că cerbul roșu se trage din elan. Adrian se întoarse către uriașul glob pămîntesc pe care erau însemnate toate descoperirile la zi legate de originea omului modern. însoțite de adnotări, făcute cu scrisul lui îngrijit, asupra schimbărilor geologice, asupra timpului și climatului. Unde - unde să cauți? Era o problemă demnă de un detectiv, o problemă care nu se putea soluționa în manieră franceză, adică printr-o apreciere intuitivă a punctului inerent probabil, confirmată ulterior prin cercetări la fața locului - cel mai adînc mister din lume. Să fi fost colinele de la poalele munților Himalaya, Fayum****, sau vreun alt loc înghițit azi de apele mării? Dacă, într-adevăr, locul fusese înghițit de mare, atunci niciodată nu va putea stabilit cu certitudine. Era o problemă academică, pur teoretică? Nu, căci se conjuga cu însăși problema esenței umane, a adevăratei naturi a ființei omenești, punct asupra căruia s-ar putea fundamenta filozofia socială - o chestiune de curînd readusă pe tapet.Și anume: dacă omul era funciarmente blînd și pașnic, ipoteză pe care părea să o sugereze studiul vieții animalelor și al unor așa-zise popoare sălbatice, sau era funciarmente agresiv și neliniștit, cum părea să afirme această lugubră înregistrare a faptelor, numită Istorie? Găsește cuibul în care s-a dezvoltat Homo Sapiens, și de acolo va ieși poate la iveală o mărturie care să decidă omul e un înger-diavol, sau un diavol-înger. Pentru o persoană cu firea lui Adrian, teza reactualizată a blîndeții inerente omului era deosebit de atrăgătoare, dar sistemul lui de gîndire refuza să subscrie cu ușurință sau fără rezerve orice fel de teză. Pînă și animalele blînde, pînă și păsările trăiesc în virtutea instinctului de conservare; la fel s-a întîmplat și cu omul primitiv; intrigile diabolice ale omului sofisticat au luat naștere, firește, o dată cu extinderea activităților sale și cu apariția competițiilor - cu alte cuvinte, o dată cu ramificarea instinctului de conservare, impusă de viața așa-zis civilizată. Existența elementară a omului necivilizat oferea instinctului de conservare mai puține prilejuri de a se manifesta sub formele sale sinistre; dar o astfel de teorie nu prea putea fi argumentată. Era preferabil să accepți omul modern așa cum se prezintă și să încerci să-i frînezi posibilitățile de a comite răul. Nici pe bunătatea naturală a oamenilor primitivi nu puteai miza prea mult. Numai cu o zi înainte citise despre o vînătoare în Africa centrală, cu prilejuri căreia o serie de băștinași primitivi, femei și băștinași, care patrulau în slujba vînătorilor albi, dăduseră peste hoiturile elefanților omorîți, le despicaseră mădular cu mădular, fîșie cu fîșie, și le mîncaseră crude și șiroind de sînge, apoi dispăruseră în pădure, perechi-perechi pentru a desăvîrși orgia. La urma urmelor, și civilizația era bună la ceva.
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherell, vol. I, trad. A. Ralian, Miron, 1992, p. 27-29.
NOTĂ M.T.
* Homo erectus sau Omul din Java a fost decoperit de medicul E. Dubois în 1891 în localitatea Trinil din insula Java din Indonesia. (http://humanorigins.si.edu/evidence/human-fossils/fossils/trinil-2)
** Descoperirea Omului de la Piltdown (Anglia) anunțată în 1912 de către arheologul amator C. Dawson, a fost infirmată în 1953 de o echipă de cercetători. (http://www.bbc.co.uk/history/ancient/archaeology/piltdown_man_01.shtml)
*** Primele fosile ale Omului de Neanderthal au fost găsite în acest loc de pe valea rîului Dussel din Germania, denumirea fiind introdusă în 1864 de W. King. (http://scinews.ro/disparitia-omului-de-neanderthal/)
**** În 1887 arheologul britanic W. Petrie a descoperit în oaza Fayum din Egipt portrete ale unor mumii din epoca romană. (http://www.smithsonianmag.com/history/the-oldest-modernist-paintings-20169750/?no-ist)
(...) Adrian părăsi maxilarul și luă în mînă un mulaj de Pitecantropus, această curioasă făptură din Trinil, Java*, care vreme atît de îndelungată a divizat părerile învățaților în chestiunea dacă ar trebuie să fie numi om-maimuță sau maimuță-om. Ce distanță de la această viețuitoare și pînă la craniul modern, de englez, aflat pe consola căminului. Dac-ai scutura întreba: „Unde a fost leagănul lui Homo Sapiens, cuibul în care a evoluat Omul de la Trinil, de la Piltdown**, de la Neanderthal***, sau din niște colaterali încă nedescoperiți ai acestor creaturi?” Dacă Adrian avea cu adevărat vreo pasiune, în afară de Diana Ferse, aceasta era dorința sa arzătoare de a delimita locul de baștină a rasei umane. Acum se ventila ideea dezvoltării acesteia din Omul de la Neanderthal, dar Adrian simțea că teoria e nesatisfăcătoare. Cînd acele specimene primare prezentau un stagiu de specializare atît de precis, a le căuta originea la un tip atît de diferit, însemna o deviere. Ca și cum ai afirma că cerbul roșu se trage din elan. Adrian se întoarse către uriașul glob pămîntesc pe care erau însemnate toate descoperirile la zi legate de originea omului modern. însoțite de adnotări, făcute cu scrisul lui îngrijit, asupra schimbărilor geologice, asupra timpului și climatului. Unde - unde să cauți? Era o problemă demnă de un detectiv, o problemă care nu se putea soluționa în manieră franceză, adică printr-o apreciere intuitivă a punctului inerent probabil, confirmată ulterior prin cercetări la fața locului - cel mai adînc mister din lume. Să fi fost colinele de la poalele munților Himalaya, Fayum****, sau vreun alt loc înghițit azi de apele mării? Dacă, într-adevăr, locul fusese înghițit de mare, atunci niciodată nu va putea stabilit cu certitudine. Era o problemă academică, pur teoretică? Nu, căci se conjuga cu însăși problema esenței umane, a adevăratei naturi a ființei omenești, punct asupra căruia s-ar putea fundamenta filozofia socială - o chestiune de curînd readusă pe tapet.Și anume: dacă omul era funciarmente blînd și pașnic, ipoteză pe care părea să o sugereze studiul vieții animalelor și al unor așa-zise popoare sălbatice, sau era funciarmente agresiv și neliniștit, cum părea să afirme această lugubră înregistrare a faptelor, numită Istorie? Găsește cuibul în care s-a dezvoltat Homo Sapiens, și de acolo va ieși poate la iveală o mărturie care să decidă omul e un înger-diavol, sau un diavol-înger. Pentru o persoană cu firea lui Adrian, teza reactualizată a blîndeții inerente omului era deosebit de atrăgătoare, dar sistemul lui de gîndire refuza să subscrie cu ușurință sau fără rezerve orice fel de teză. Pînă și animalele blînde, pînă și păsările trăiesc în virtutea instinctului de conservare; la fel s-a întîmplat și cu omul primitiv; intrigile diabolice ale omului sofisticat au luat naștere, firește, o dată cu extinderea activităților sale și cu apariția competițiilor - cu alte cuvinte, o dată cu ramificarea instinctului de conservare, impusă de viața așa-zis civilizată. Existența elementară a omului necivilizat oferea instinctului de conservare mai puține prilejuri de a se manifesta sub formele sale sinistre; dar o astfel de teorie nu prea putea fi argumentată. Era preferabil să accepți omul modern așa cum se prezintă și să încerci să-i frînezi posibilitățile de a comite răul. Nici pe bunătatea naturală a oamenilor primitivi nu puteai miza prea mult. Numai cu o zi înainte citise despre o vînătoare în Africa centrală, cu prilejuri căreia o serie de băștinași primitivi, femei și băștinași, care patrulau în slujba vînătorilor albi, dăduseră peste hoiturile elefanților omorîți, le despicaseră mădular cu mădular, fîșie cu fîșie, și le mîncaseră crude și șiroind de sînge, apoi dispăruseră în pădure, perechi-perechi pentru a desăvîrși orgia. La urma urmelor, și civilizația era bună la ceva.
(...)
>
SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherell, vol. I, trad. A. Ralian, Miron, 1992, p. 27-29.
NOTĂ M.T.
* Homo erectus sau Omul din Java a fost decoperit de medicul E. Dubois în 1891 în localitatea Trinil din insula Java din Indonesia. (http://humanorigins.si.edu/evidence/human-fossils/fossils/trinil-2)
** Descoperirea Omului de la Piltdown (Anglia) anunțată în 1912 de către arheologul amator C. Dawson, a fost infirmată în 1953 de o echipă de cercetători. (http://www.bbc.co.uk/history/ancient/archaeology/piltdown_man_01.shtml)
*** Primele fosile ale Omului de Neanderthal au fost găsite în acest loc de pe valea rîului Dussel din Germania, denumirea fiind introdusă în 1864 de W. King. (http://scinews.ro/disparitia-omului-de-neanderthal/)
**** În 1887 arheologul britanic W. Petrie a descoperit în oaza Fayum din Egipt portrete ale unor mumii din epoca romană. (http://www.smithsonianmag.com/history/the-oldest-modernist-paintings-20169750/?no-ist)
Labels:
Africa,
civilizație,
Fayum,
filozofie,
Himalaya,
Homo Sapiens,
istorie,
Java,
maimuță,
modern,
Neanderthal,
om,
Piltdown,
Pitecantropus,
popor,
sălbatic,
Trinil,
vânător
sâmbătă, 20 iunie 2015
Zeița-fetiță din Nepal („Litoral” 1970)
<
În umbra munților Himalaya se află una din cele mai exotice țări ale Asiei - Nepalul. La 10 milioane de locuitori revin 10 milioane de ritualuri. Cu cîteva luni în urmă guvernul nepalez a confirmat oficial că există 178 de zile lucrătoare și 178 de sărbători. Principalul ritual este legat de Kumari - o fetiță în vîrstă între 9 și 11 ani. Supușii regelui consideră această copilă drept o zeiță. Însuși conducătorul țări i se închină cel puțin o dată pe an.
În luna octombrie ea se plimbă zece zile pe străzile orașului, într-o caleașcă de aur. După ce trec sărbătorile, mica Kumari se întoarce la reședința ei, unde așteaptă să treacă alte 355 de zile pînă i se permite să iasă din nou pe străzi. Nimănui nu-i este permis să-i vadă chipul.
Fetița poate rămîne zeiță timp de 2-3 ani. După aceea, preoții îi aleg o locțiitoare. pentru fosta zeiță urmează zile foarte grele, pentru că toți oamenii trebuie să o evite.
>
SURSA
***, Soarta tragică a zeiței, „Litoral”, Constanța, (15 iunie - 15 septembrie) 1970, p. 4.
În umbra munților Himalaya se află una din cele mai exotice țări ale Asiei - Nepalul. La 10 milioane de locuitori revin 10 milioane de ritualuri. Cu cîteva luni în urmă guvernul nepalez a confirmat oficial că există 178 de zile lucrătoare și 178 de sărbători. Principalul ritual este legat de Kumari - o fetiță în vîrstă între 9 și 11 ani. Supușii regelui consideră această copilă drept o zeiță. Însuși conducătorul țări i se închină cel puțin o dată pe an.
În luna octombrie ea se plimbă zece zile pe străzile orașului, într-o caleașcă de aur. După ce trec sărbătorile, mica Kumari se întoarce la reședința ei, unde așteaptă să treacă alte 355 de zile pînă i se permite să iasă din nou pe străzi. Nimănui nu-i este permis să-i vadă chipul.
Fetița poate rămîne zeiță timp de 2-3 ani. După aceea, preoții îi aleg o locțiitoare. pentru fosta zeiță urmează zile foarte grele, pentru că toți oamenii trebuie să o evite.
>
SURSA
***, Soarta tragică a zeiței, „Litoral”, Constanța, (15 iunie - 15 septembrie) 1970, p. 4.
Labels:
aur,
caleașcă,
chip,
guvern,
Himalaya,
Kumari,
locțiitoare,
Nepalul,
octombrie,
preot,
rege,
ritual,
sărbătoare,
stradă,
zeiță
Abonați-vă la:
Postări (Atom)