„Onoarea” Satanei KGB (MARIUS TEJA)

 Cu mulți ani în urmă am văzut la televizor (pe vremea când mă mai uitam la televizor) un documentar despre Satana KGB.

Mi-au atras secvențele stil docudrama în care Satana KGB prinsese pe unul de-al lor care spiona pentru Occident. Și bineînțeles că l-au omorât. Și bineînțeles că l-au omorât fără judecată.

Dar semnificative au fost metoda de execuție și contextul execuției. Condamnatul a fost închis într-un sicriu pe care l-au băgat într-un cuptor de la un crematoriu și sala cuptorului a fost umplută cu cadeți de la „școala” KGB ca să țină minte ce vor păți dacă vor încălca „onoarea” organizației de gangsteri.

În comparație cu Satana KGB, pedeapsa Mafiei siciliene pentru încălcarea „omertei” pare o școală de corecție.

Simla, capitala de vară a Indiei coloniale britanice (KIPLING 1900-1)

<
(...)
- Țară frumoasă, țară minunată a Hindustanului*! Țara celor cinci fluvii, este mai frumoasă decît oricare alta, și dacă se va întîmpla ca Mahhub Ali sau colonelul să se întoarcă împotriva mea, voi veni aici, zise Kim, aproape cîntînd. (...) Ia privește hagiule**, mi se pare că departe dincolo, se vede Simla***? Allah, ce oraș! se minună băiatul.
- Fratele părintelui meu care pe vreme cînd la Peshawar **** se săpau fîntînile lui Mackerson***** sahib******, își  mai aduce aminte de vremea cînd aici nu erau mai mult de două case.
Geambașul apucă cu caii pe o potecă alăturată cu șoseaua, coborînd în unghi ascuțit spre bazarul de jos al orașului, care era aproape de Primărie. Un om care cunoaște toate întortochierile acestui cartier, poate sfida viclenia aparatului polițienesc al acestei capitale a Indiei în timp de vară, căci terasele comunică una cu alta, hudițele se încrucișează și fiecare intrare de gang, are o ieșire ascunsă și nebănuită. Aici trăiesc cei care mijlocesc facilitățile vieții de trîndăvie ale orașului: jhampanis******* care în timp de noapte duc rickshaws******** cu frumoase cucoane și stau în fața meselor de joc pînă în zori; samsari, vînzători dulciuri și curiozități, sau vînzători de lemne, preoți, pungași de buzunare și funcționarii indigeni ai guvernului. În acest cartier poți auzi curtezanele vorbind despre lucruri care trec drept cele mai ascunse secrete ale Consiliului Superior al Indiei*********, și tot aici mișună furnicarul agenților și spionilor a cel puțin jumătate din Statele domnilor indigeni.

(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim**********, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 225-226.

NOTE M. T.
* Hindustan = Denumirea regiunii nordice a subcontinentului indian, azi N Indiei și Pakistanul. Hindu (persană) / Sindhu (sanscrită) + stan („țară” în persana medievală). (http://www.shraddhananda.com/Meaning_and_Origin_Of_The_Word_Hindu.html)
** hagíŭ m. (turc. [d. ar.] haği, pelerin). Creștin care a vizitat Ĭerusalimu. Musulman care a vizitat Meca și Medina. – Rar saŭ vechĭ agíŭ. Fem. hagiĭcă (bg.hağiĭka), pl. e. Ca titlu onorific hagi-, precum: Hagi-Tudose. Sursa: Scriban (1939) (https://dexonline.ro/definitie/hagi)
*** Simla / Shimla = Oraș format în secolul XIX în nordul Indiei coloniale britanice. Din 1864 capitala de vară a coloniei. Azi capitala statului federal Himachal Pradesh. (http://hpshimla.gov.in/sml_hist.htm#Shimla Town)
**** Peshawar („orașul de la graniță” în persană) = Oraș în India colonială britanică. Azi în NV Pakistanului, la granița cu Afganistanului. (http://kp.gov.pk/page/history_march_of_time)
***** Frederick Mackeson (1807-1853) = Locotenent-colonel în armata britanică din India. A fost ucis în misiune la Peshawar. (http://www.findagrave.com/cgi-bin/fg.cgi?page=gr&GRid=69364609)
****** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) Sursa: Marele Dicționar de Neologisme '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
******* jhampani = Un indian purtător de rickshaw. (https://glosbe.com/en/en/jhampani)
******** rickshaw (engleză) = Termen englez pentru „ricșă”, introdus în 1887. (http://www.merriam-webster.com/dictionary/rickshaw) (https://dexonline.ro/definitie/ricsa)
********* După înfrângerea revoltei din 1857 a șipailor (soldații indigeni din armata britanică din India), aliați cu Marii Moguli musulmani din nord și cu rajahii indieni, a fost desființată Compania Indiilor Răsăritene, care controla subcontinentul indian (1600-1858), și a fost creată Colonia Coroanei Britanice India (1858-1947). (http://www.sscnet.ucla.edu/southasia/History/British/BrIndia.html)
********** Rodica Grigore, Kim, Kipling și Cartea Indiei, „Cultura”, 523 / 12 iulie 2015 (http://revistacultura.ro/nou/2015/07/kim-kipling-si-cartea-indiei/)

Moda vulgaritatii la actritele de teatru din Bucurestiul interbelic (PETRESCU 1933)

<
(...) Era o asociatie de idei noua la ea, vrea sa imite pe Miti Marculeanu, al carui stil banuia ca-mi place. Miti Marculeanu, o mahalagioaica frumoasa si voinica, gen florareasa, care se specializase in rolurile de cocota si nu izbutea decit in ele, afecta trivialitatea, convinsa ca asta iti da un farmec irezistibil in ochii barbatilor. Injura ca soldatii, spunea anecdote pronografice si scatologice si transa multe situatii la cel mai animat supeu, cu o apostrofa pe care un ministru o lansase cu succes vietii politice de pe insasi banca ministeriala. Nu pot sa-mi dau seama ce efect are asupra altor barbati vulgaritatea voita (dar voita si din cauza usurarii pe care i-o aduce femeii ce o speculeaza, permitindu-i sa fie ea insasi, cum un suflet de spion se simte bine agent de siguranta), pe care, de altfel, o sublinia si printr-o eleganta a rochiilor exagerata, dar mie imi infatisa si mai mult prostia de acasa a acestei actrite. Dealtfel nu facea decit sa imite si ea searbad (cum imita in toate) pe o mare si frumoasa comediana (1), dupa cum aceasta insasi adoptase o moda - dindu-i stralucire si savoare, ca si toaletele pe care le adopta - moda recenta, adusa in teatru, dupa cite stiu, de un celebru actor roman de la Comedia Franceza (2). In acesti trei ani, in care am cautat consolare si pretexte, inversunindu-ma sa patrund in viata actritelor si deci sa cunosc teatrul, am inteles insa ca libertatea de a folosi un limbaj verde era proportionata oarecum cu importanta fiecaruia. In plina scena, de pilda, aveau dreptul acesta - stiu de la repetitie - numai regizorii si vedetele. Asa cum elevii de la scoala militara isi fac un ideal din locotenentul instructor si-l imita in oras cu orice prilej, cu convingerea ca in modul acesta dovedesc o reala superioritate, toate actritele si mai toti actorii necunoscuti cautau sa-si dovedesca in cercul cunoscutilor lor ``cachet-ul profesional`` printr-un limbaj degajat. E adevarat, trebuie sa spui, ca libertatea cuvintului sia gestului nu erau mai niciodata jignitoare al marea comediana. Dar asta are nevoie de o explicatie. Un cuvint sau un gest pot sa jigneasca sau nu, dupa felul sufletesc al celui care-l face.
Gest trivial, propriu-zis, nu exista, numai feluri de a fi triviale.

(1) Elvira Popescu (n. ed.)
(2) Al. Mihalescu (n. 1833), stralucit actor de teatru si film, care a jucat in tara pe scenele Teatrului National si Teatrului Mic - fondat de el impreuna cu Elvira Popescu si Ion Iancovescu. Dupa o absenta de trei ani, timp in care a intrepretat roluri pe scenele pariziene, Al. Mihalescu a intreprins, in toamna anului 1926, un turneu in Romania (septembrie-decembrie). Cu Doamna si domnul Cutare de Denys Amiel, in regia lui Al. Mihalescu, la 10 septembrie 1926 s-a deschis stagiunea Teatrului Mic (n. ed.)
(...)
>

SURSA
Camil Petrescu, Patul lui Procust, ed. Minerva / seria Patrimoniu, Bucuresti, 1983, p. 60-61.

„Cunoașterea, o comoară primejdioasă”

17. Cunoașterea, o comoară primejdioasă

1.Miezul problemei

Cunoașterea interzisă? Cred că o mai bună aprofundare a problemei necesare, dacă ținem cont de realitățile ascunse pe care istoria le conține de multe ori.

Distrugând cartea, îl distrugem și pe autor, îi distrugem spiritul, ideea și poziția contrariantă, stânjenitoare pe care poate s-o reprezinte pentru oricine nu gândește la fel. Cunoașterea este periculoasă, fie că vorbim de științe sau de ceea ce numit paraștiințe, dezvoltate de spirite romantice și independente, iar o difuzare prea rapidă și prea extinsă a cunoașterii ar putea să ducă la distrugerea civilizațiilor.

a)Pugwash

În acest spirit a apărut Pugwash, un organism creat de un miliardar canadian, Cyrus Eaton, împreună cu un mic grup de savanți și profesori, în iulie 1957, în orășelul Pugwash, situat în provincia canadiană Noua Scoție, la sud de Terra Nova. Mișcarea cuprindea savanți din toate țările, indiferent de înclinațiile politice sau religioase.

Mișcarea a durat mulți ani. Această ideologie dorea să protejeze omenirea de abuzurile unor conștiințe științifice care constituiau un pericol permanent pentru omenire. În acest spirit s-au afiliat acestui grup francezi  precum Saint-Yves d-Alveydre, Joseph de Maistre și Rene Guenon, chiar și eu, ca și mulți alți scriitori, care au participat cu numeroase lucrări la avertizarea împotriva acestui pericol.

Dar această frăție științifică încearcă să găsească antidoturi la otrăvurile create chiar de proprii reprezentanți. Suportăm invențiile celor care, din spirit de căință sau abnegație subită, au contribuit mai mult sau mai puțin la realizarea unor centrale nucleare - precum cea de tristă amintire de la Cernobâl - a organismelor modificate genetic care pun în pericol harta noastră genetică, a armelor chimice cu care ne amenință terorismul actual, a sateliților spion, (...).

„Război și anti-război” (TOFFLER 1993)

 Alvin și Heidi Toffler, Război și anti-război, trad. M. Columbeanu, Antet, București, 1995 (1993 SUA), 351 p.  

1 Alvin și Heidi Toffler sunt autorii best-seller-urilor Șocul viitorului, Al treilea val și Powershift - Puterea în mișcare. Soții Toffler susțin conferințe pe scară largă. Ei locuiesc în Los Angeles.
„Extraordinar.. o fascinantă întrezărire a realității viitoare” - Washington Post
„Se va cere citită, neîndoielnic, de către majoritatea politicienilor lumii... soții Toffler ne-au provocat încă o dată să lepădăm cămașa de forță pe care ne-a fabricat-o status-quo-ul.”  - Gen. mr. (ret.) Lewis MacKenzie, Comandant al Forțelor ONU din Bosnia
„De mare actualitate... o pătrundere nealterată în corelația dintre economie și război, pe de o parte, și noțiuni intangibile ca morala și cultura, pe de altă parte.” - Manfred Worner, Secretar general al NATO

7 S-ar putea să nu te intereseze războiul, dar tu îl interesezi pe el. - Troțki 

9 Cuprins

15 Introducere

19 Partea Întâi: CONFLICT

20 1.Întâlnire neașteptată
De la forța brută la forța creierului
Dincolo de banda desenată 

25 2. Sfârșitul extazului
Premiul de un trilion de dolari
Sclavie și dueluri
Concurența apasă pe trăgaci

31 3. O ciocnire de civilizații
Conflictul principal
O lume bisecționată
O lume trisecționată
Decuplarea săracilor
Fenomenul supei de rață
Poeții globalismului

41 Partea a Doua: TRAIECTORIE

42 4. Premisa revoluționară
O convergență ucigătoare
După finalul de partidă

46 5. Războiul din primul val
Ritualuri, muzică și frivolitate
O ocupație sezonieră
Absența lefurilor

51 6. Războiul din al doilea val
Baionete și bumbăcării
Un baraj de memorii
Moartea pe banda de montaj
Dincolo de absolut
Ucigătorul doppelganger

57 7. Lupta aero-terestră
Trauma junglei
Djinn-ul închis în sticlă
Un bilet pentru Tel Aviv
Surpriză la Kuneitra
Apărarea activă
Să schimbi Pentagonul

72 8. Modul în care făurim avuție
1.Factorii de producție
2.Valorile intangibile
3.De-masificarea
4.Munca
5.Inovația
6.Scara
7.Organizarea
8.Integrarea sistemelor
9.Infrastructura
10.Accelerarea

81 9. Războiul din al treilea val
Tehnofobia
Războiul dual
Frontul care dispare
1.Factorii de distrugere
2.Valorile intangibile
3.De-masificarea
4.Munca
5.Inovația
6.Scara
7.Organizarea
8.Integrarea sistemelor
9.Infrastructura
10.Accelerarea

102 10. O coliziune a formelor de război
Mitraliere versus sulițe
Samurai și soldat

109 Partea a Treia: EXPLORARE

110 11. Războaie de nișă
Râsete în Info-Sferă
Lobby pentru L.I.C.
Doctori-docenți cu rucsac
Spre telepatia militară 

120 12. Războaie spațiale
A patra dimensiune
Din Iran în Israel
Asigurând lumea împotriva rachetelor
O bombă atomică pentru Richmond
Uciderea prin soft a sateliților
Găuri negre și trape
Vatra din spațiu

132 13. Războaie robotice
Târguială pe câmpul de luptă
Protecția pentru echipa A
Roboți peste deșert
Retrageți arțarul
Prădalnicul 
Robo-teroarea
Anti-roboticienii

144 14. Visurile lui da Vinci
Costumul hollywood-ian
O infestare cu furnici
Super-molime

152 15. Război fără sânge?
Laboratoare ultra-secrete
Zidul invizibil
Seniori ai drogurilor amețiți
Politica non-letalității
Când diplomația eșuează...

165 Partea a Patra: CUNOAȘTERE

166 16. Războinicii cunoașterii
Secretul Văii de Silicon
Soldații software
Ascultă Unchiul Sam?
Dezvățare și re-învățare
Mâna retezată
Info-teroarea

182 17. Viitorul spionului
Prostituate și mașini sport
Problema G. M.
Piețe noi
Factorul uman
Criza calității
Prăvălia rivală

196 18. Accentul
Medalia germană
Șase pârghii pentru sucit mințile
Neo-naziști și efecte speciale
Mijloacele de informare pe post de „vedetă”
Mesajul din centrul țintei
Reportaje în timp real
Timpul real ireal
Video la video 

209 Partea a Cincea: PERICOL

210 19. Din brăzdare, spade
Buget fără strategie
Neguțători ai morții
Civilizația războiului
„Lucruri” cu două fețe
Servicii de consum pentru război
Armate „deștepte” versus armate „deșteptate”
Mariajul dintre război și pace 

Componente prin fax 

223 20. Djinn-ul descătușat
Antiteza mortală
Următorul Cernobâl
Lacăte și Pershinguri
Inspectorii trași pe sfoară
Controlorii de pui
Pornografie și heroină
Wall Street-ul și seniorii războiului
Stăvilarul spart
Premise pulverizate
Flex-tech-uri 
Libertate de informare (pentru făuritorii de bombe)

238 21. Zona iluziei
O topire a banilor
Spargerea hotarelor
Guvernarea mediatică
Desuetudinea internațională
Amenințarea interdependenței

248 22. O lume trisecționată
Sindromul chinez
Bogații vor afară
Provocarea asiatică
Chibritul aprins
Întoarcerea din morți
Revoluția de nestăpânit

257 Partea a Șasea: PACE

258 23. Despre formele de pace

262 24. Următoarea formă de pace
Diplo-frăsuire
Peace, Inc.
Ceruri deschise și minți deschise
Urmărind tehnologia
Crimele nerezolvate de mâine
Trade-in cu arme 
Cum să începi (și să nu oprești) un război

278 25. Sistemul global al secolului XXI
A acuza sfârșitul Războiului Rece
Ascensiunea statului cu margini moi
Arhipeleagul high-tech  
Patroni, călugări și mullahi
De la jucătorii de golf la metalurgiști
Hiper-conexiuni
Viteze de ceas globale
Necesități de supraviețuire
Sfârșitul echilibrului (dar nu și al istoriei) 

291 Mulțumiri

293 Note

315 Bibliografie

335 Index

coperta IV
Alvin și Heidi Toffler, autori ai unor celebre best-seller-uri, ajung la concluzii uluitoare privind viitorul războiului din timpurile noastre.
Conflictele violente au jucat întotdeauna un rol în evoluția Omului: din cele mai vechi timpuri disputele s-au rezolvat, dar și exacerbat, prin chemarea sub arme. În această remarcabilă și stimulatoare  noua operă, doi dintre principalii futurologi și gânditori sociali ai lumea abordează natura sistemului de război din secolul viitor, expunând o incitantă analiză a războaielor din trecut și concluzii neașteptate despre conflictele militare actuale.   
Viziunea prezentată în această carte este alarmantă și optimistă în același timp, descriind realitățile înfricoșătoare ale războiului viitor, autorii ne ajută să concepem fascinante strategii pentru pacea de mâine.
 „Recomand citirea imediată a lucrării” - New Scientist
„Încărcat de idei ingenioase, fiecare capitol se constituie într-o carte și șocantă” - Observer

„Agenți secreți și misiuni confidențiale” (ȘTEFĂNESCU 1978)

Paul Ștefănescu,  Agenți secreți și misiuni confidențiale, Editura Militară, București, 1978, 118 p.

3 Introducere

11 Nepoții lui Sherlock Holmes

26 Spionajul electronic

34 Smith și BOAC

46 Filmul poliesteric

56 Sabotaje, corupție și comisioane 

- Povestea celor două dirijabile

- Enrico Mattei: victimă a sabotajului economic

- Scandalul Lockheed

- O Mata Hari a spionajului economic

76 „Operațiunea Petrol”

83 Spionajul economic prin laboratoare

92 Racolarea oamenilor de știință: formă a spionajului economic

111 Bariere în calea spionilor

coperta 4: Din toate faptele descrise în lucrare - indiferent de localizarea lor geografică - se desprinde o singură concluzie: păstrarea și apărarea secretului de stat este o îndatorire patriotică, o obligație de onoare a tuturor cetățenilor patriei noastre.