Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Cartea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cartea. Afișați toate postările

joi, 5 ianuarie 2006

Bibliotecari la Biblioteca Județeană Constanța (BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ CONSTANȚA 2006)

Biblioteca Județeană Constanța, Cartea și lectura la Pontul Euxin, Constanța, 2006

(136) (...) Un suflu nou în abordarea demersului bibliotecar a adus Corina Apostoleanu (studii filologice - limba engleză, stagii de studii  în Anglia, studii postuniversitare de bibliologie și știința informării), care a venit din mediul didactic, unde a profesat câțiva ani; angajată în urma unui concurs pentru postul de bibliotecar specializat în literatura și limba engleză, a fost repartizată în Serviciul de informare bibliografică, a cărui conducere o va prelua în 1996. A făcut eforturi considerabile pentru continuarea și perfecționarea bibliografiei locale, cu contribuții personale de teoretizare a domeniului. A impulsionat, în colaborare cu Serviciul de informatizare, conversia cataloagelor bibliografiei locale, urmărind, ca finalitate, realizarea informatizată a anuarului „Bibliografia Dobrogei”. A întocmit lucrări bibliografice de referință și a publicat articole și studii de specialitate; a participat la simpozioane științifice de bibliologie, informatizare și management. Are preocupări culturale extraprofesionale; scrie cronici literare în revistele „Tomis”,Luceafărul”, „Ateneu”, precum și în cotidienele locale. Este secretar de redacție al publicației de cultură „Agora”. A tradus texte din română în engleză (albumele Constanța, Litoralul românesc, Costinești, Dobrogea, realizate de Mihai Șerbănescu, volumul de publicistică Litoralul românesc la 1900, de C. Cioroiu și M. Moise). Laureată a unor premii culturale și literare.

Ștefan Iordache (studii matematică-fizică) s-a remarcat în două direcții: activitatea metodologică  în rețeaua bibliotecilor publice din județ (pe care a susținut-o 15 ani) - în această calitate a asigurat programarea la stagiile de pregătire profesională  sau de perfecționare a bibliotecarilor de la BJC și din județ, a realizat material metodologice, a condus comisiile de susținere a concursurilor pentru angajarea noilor cadre în bibliotecile din județ, a organizat personal biblioteci comunale și orășenești; a condus Compartimentul de completare și evidență a publicațiilor din BJC.

(...)

(137) Petre Popa (studii filologice), după ce a funcționat în anii 60 ca șef al Secției pentru copii și tineret și al Secției de împrumut pentru adulți, calitate în care a dovedit o imaginație profesională și inventivitate în domeniul raționalizării tehnice de comunicare a colecțiilor, a preluat postul de bibliotecar - îndrumător la cataloage. Mereu atent, binevoitor, cordial, respectuos - după caz - i-a tratat pe utilizatori, unii aflați pentru prima oară în fața unui catalog de bibliotecă, cu maximă solicitudine, călăuzitor discret în tainele muncii intelectuale, în știința folosirii instrumentelor bibliografice și, totodată, prieten și sfătuitor al tineretului studios în anii 70 - 80.

Un traseu profesional ascendent a urmat Liliana Lazia (doctor în filologie, studii postuniversitare de bibliologie și știința informării), care a lucrat multă vreme ca bibliograf îndrumător la Sala cataloagelor și a lucrărilor de referință paralel cu activitatea de rezolvare a cererilor de lectură și de inițiere a utilizatorilor în folosirea instrumentelor de informare, a verificat, completat și întreținut sistemul de cataloage și a prestat activitate de informare bibliografică generală, în colaborare cu compartimentul de profil, axat pe cercetare bibliografică locală. A elaborat articole și studii de specialitate, publicate în reviste și în culegeri de comunicări științifice, a participat la sesiuni de referate desfășurate în localitate sau în alte centre culturale, a identificat, prin cercetări asidue, personalități literare dobrogene a căror activitate era cvasinecunoscută și despre care a scris în cotidienele locale, în revista „Tomis”, în publicațiile B. J. C. („Biblion”, „Cartea”). Ca poetă, a participat la manifestările literare organizate de B. J. C., de ”Tomis” sau de cenaclurile din oraș. A publicat volumele de versuri Strada mării și Mătăsuri, ploi, nisipuri; are preocupări lingvistice finalizate în lucrarea de referință Antroponimie dobrogeană (teza de doctorat). În 1995, a promovat în funcția de șefă a Serviciului de organizarea și comunicarea colecțiilor, iar în 1998, în urma unui concurs, a devenit director general al BJC. Președintă a Comisiei Naționale de Referințe Științifice din cadrul ANBBPR (din 2000). Meritul Cultural în grad de Cavaler. (2004).

joi, 18 martie 1993

„Cunoașterea, o comoară primejdioasă”

17. Cunoașterea, o comoară primejdioasă

1.Miezul problemei

Cunoașterea interzisă? Cred că o mai bună aprofundare a problemei necesare, dacă ținem cont de realitățile ascunse pe care istoria le conține de multe ori.

Distrugând cartea, îl distrugem și pe autor, îi distrugem spiritul, ideea și poziția contrariantă, stânjenitoare pe care poate s-o reprezinte pentru oricine nu gândește la fel. Cunoașterea este periculoasă, fie că vorbim de științe sau de ceea ce numit paraștiințe, dezvoltate de spirite romantice și independente, iar o difuzare prea rapidă și prea extinsă a cunoașterii ar putea să ducă la distrugerea civilizațiilor.

a)Pugwash

În acest spirit a apărut Pugwash, un organism creat de un miliardar canadian, Cyrus Eaton, împreună cu un mic grup de savanți și profesori, în iulie 1957, în orășelul Pugwash, situat în provincia canadiană Noua Scoție, la sud de Terra Nova. Mișcarea cuprindea savanți din toate țările, indiferent de înclinațiile politice sau religioase.

Mișcarea a durat mulți ani. Această ideologie dorea să protejeze omenirea de abuzurile unor conștiințe științifice care constituiau un pericol permanent pentru omenire. În acest spirit s-au afiliat acestui grup francezi  precum Saint-Yves d-Alveydre, Joseph de Maistre și Rene Guenon, chiar și eu, ca și mulți alți scriitori, care au participat cu numeroase lucrări la avertizarea împotriva acestui pericol.

Dar această frăție științifică încearcă să găsească antidoturi la otrăvurile create chiar de proprii reprezentanți. Suportăm invențiile celor care, din spirit de căință sau abnegație subită, au contribuit mai mult sau mai puțin la realizarea unor centrale nucleare - precum cea de tristă amintire de la Cernobâl - a organismelor modificate genetic care pun în pericol harta noastră genetică, a armelor chimice cu care ne amenință terorismul actual, a sateliților spion, (...).