Lansarea romanului de debut al lui I. Roșioru la Hârșova („Tomis” 1996)

<
„ÎNGERI INDECIȘI” se intitulează romanul de debut al scriitorului ION ROȘIORU, volum recent apărut la editura constănțeană „Europolis”. Lansarea sa a avut loc la Grupul Școlar Agroindustrial Hârșova, evenimentul fiind subliniat de comentariile profesorului Dorel Popescu și d-nei bibliotecar Mona Olan.
>

SURSA
Sorin Roșca, PERISCOP, „Tomis”, Constanța, ?.01(?).1996, p.?.

Bibliotecari la Biblioteca Județeană Constanța (BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ CONSTANȚA 2006)

Biblioteca Județeană Constanța, Cartea și lectura la Pontul Euxin, Constanța, 2006

(136) (...) Un suflu nou în abordarea demersului bibliotecar a adus Corina Apostoleanu (studii filologice - limba engleză, stagii de studii  în Anglia, studii postuniversitare de bibliologie și știința informării), care a venit din mediul didactic, unde a profesat câțiva ani; angajată în urma unui concurs pentru postul de bibliotecar specializat în literatura și limba engleză, a fost repartizată în Serviciul de informare bibliografică, a cărui conducere o va prelua în 1996. A făcut eforturi considerabile pentru continuarea și perfecționarea bibliografiei locale, cu contribuții personale de teoretizare a domeniului. A impulsionat, în colaborare cu Serviciul de informatizare, conversia cataloagelor bibliografiei locale, urmărind, ca finalitate, realizarea informatizată a anuarului „Bibliografia Dobrogei”. A întocmit lucrări bibliografice de referință și a publicat articole și studii de specialitate; a participat la simpozioane științifice de bibliologie, informatizare și management. Are preocupări culturale extraprofesionale; scrie cronici literare în revistele „Tomis”,Luceafărul”, „Ateneu”, precum și în cotidienele locale. Este secretar de redacție al publicației de cultură „Agora”. A tradus texte din română în engleză (albumele Constanța, Litoralul românesc, Costinești, Dobrogea, realizate de Mihai Șerbănescu, volumul de publicistică Litoralul românesc la 1900, de C. Cioroiu și M. Moise). Laureată a unor premii culturale și literare.

Ștefan Iordache (studii matematică-fizică) s-a remarcat în două direcții: activitatea metodologică  în rețeaua bibliotecilor publice din județ (pe care a susținut-o 15 ani) - în această calitate a asigurat programarea la stagiile de pregătire profesională  sau de perfecționare a bibliotecarilor de la BJC și din județ, a realizat material metodologice, a condus comisiile de susținere a concursurilor pentru angajarea noilor cadre în bibliotecile din județ, a organizat personal biblioteci comunale și orășenești; a condus Compartimentul de completare și evidență a publicațiilor din BJC.

(...)

(137) Petre Popa (studii filologice), după ce a funcționat în anii 60 ca șef al Secției pentru copii și tineret și al Secției de împrumut pentru adulți, calitate în care a dovedit o imaginație profesională și inventivitate în domeniul raționalizării tehnice de comunicare a colecțiilor, a preluat postul de bibliotecar - îndrumător la cataloage. Mereu atent, binevoitor, cordial, respectuos - după caz - i-a tratat pe utilizatori, unii aflați pentru prima oară în fața unui catalog de bibliotecă, cu maximă solicitudine, călăuzitor discret în tainele muncii intelectuale, în știința folosirii instrumentelor bibliografice și, totodată, prieten și sfătuitor al tineretului studios în anii 70 - 80.

Un traseu profesional ascendent a urmat Liliana Lazia (doctor în filologie, studii postuniversitare de bibliologie și știința informării), care a lucrat multă vreme ca bibliograf îndrumător la Sala cataloagelor și a lucrărilor de referință paralel cu activitatea de rezolvare a cererilor de lectură și de inițiere a utilizatorilor în folosirea instrumentelor de informare, a verificat, completat și întreținut sistemul de cataloage și a prestat activitate de informare bibliografică generală, în colaborare cu compartimentul de profil, axat pe cercetare bibliografică locală. A elaborat articole și studii de specialitate, publicate în reviste și în culegeri de comunicări științifice, a participat la sesiuni de referate desfășurate în localitate sau în alte centre culturale, a identificat, prin cercetări asidue, personalități literare dobrogene a căror activitate era cvasinecunoscută și despre care a scris în cotidienele locale, în revista „Tomis”, în publicațiile B. J. C. („Biblion”, „Cartea”). Ca poetă, a participat la manifestările literare organizate de B. J. C., de ”Tomis” sau de cenaclurile din oraș. A publicat volumele de versuri Strada mării și Mătăsuri, ploi, nisipuri; are preocupări lingvistice finalizate în lucrarea de referință Antroponimie dobrogeană (teza de doctorat). În 1995, a promovat în funcția de șefă a Serviciului de organizarea și comunicarea colecțiilor, iar în 1998, în urma unui concurs, a devenit director general al BJC. Președintă a Comisiei Naționale de Referințe Științifice din cadrul ANBBPR (din 2000). Meritul Cultural în grad de Cavaler. (2004).

Ziua Bibliotecarului („Lectura” 2004)

Adriana Kiraly, Ziua Bibliotecarului în România, Biblioteca Județeană Cluj, I, 2004, nr. 2, 15-16.

Argument
Evoluția profesiei
I.Bibliotecarii înaintea apariției profesiei
Bibliotecarul medieval
Bibliotecarul renascentist
Bibliotecarul bibliotecilor moderne
II.Apariția meseriei de bibliotecar în cadru legal
Bibliotecarul secolului XIX
Bibliotecarul secolului XX
Bibliotecarul secolului XXI
Bibliografie
Pallier D, Istoria și evoluția meseriei de bibliotecar, „Biblioteconomie: Culegeri de traduceri prelucrate, București, Biblioteca Națională, 1995, 4, 51-63.
Iliș Florina, A fi bibliotecar? Trecut, prezent și viitor în meseria de bibliotecar, „Hermeneutica Bibliothecaria”, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Biblioteca Central Universitară „L. Blaga”, 1998, 17-24.
Durno John, Lloyd Simon, Maclean Elaine, Singh Sandra, Profesia de bibliotecar în 2010: O trecere în revistă a primei decade a secolului XXI, „Biblioteconomie: Culegeri de traduceri prelucrate, București, Biblioteca Națională, 2002, 35-38.

23 aprilie - Ziua bibliotecii - Ziua bibliotecarului („Pro Unione” 2000)

MARIA GÂRBE, 23 aprilie, Ziua bibliotecii și a bibliotecarului, „Pro Unione”, Baia Mare, III, 1-2 (5-6), august 2000, 201-3.

Noi, bibliotecarii, avem puține evenimente care să fie numai ale noastre. De cele mai multe ori suntem creatori și participăm la evenimentele altora, suntem colecționari și furnizori de informații pentru micile sau marile întâmplări intelectuale din jurul nostru. De aceea, la Conferința Asociației Naționale a Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România (ANBPR) din 24-26 septembrie 1998 la Piatra Neamț, Filiala ANBPR Maramureș a propus ZIUA BIBLIOTECII și A BIBLIOTECARULUI la 23 aprilie. Nu chiar întâmplător a fost aleasă această zi. Din 1995, prin rezoluție UNESCO - 23 aprilie este ZIUA MONDIALĂ A CĂRȚII ȘI A DREPTULUI DE AUTOR. Sunt sărbători a căror semnificații e greu să fie cuprinse în vorbe puține și separate.
Gândirea materializată, mesajul scris au avut suporturi diferite și forme de prezentare în funcție de nivelul tehnic al societăților: tăblițe de lut, lemn, gresie, fildeș sau metal (acoperite uneori cu ceară), coji de ou, carapace de raci, de stridii, de scoici, piei și intestine de animale, pergament (piele de oaie, măgar sau vițel preparate), frunze de palmier sau măslin, scoarță de copac, pânză, papirus, hârtie, dischete și microfilme.
Cele mai vechi cărți sunt considerate tabletele cuneiforme din Mesopotamia și sulurile de papirus din Egipt. Scrierea cuneiformă este scrierea prin semne imprimate în plăci de argilă și cuprinde anii 3500-100 î. Ch.
Indiferent de înfățișare, conținut material, tehnologie de confecționare și multiplicare, felul alfabetului folosit, CARTEA este o formă de transmitere a tezaurului de cunoștințe generațiilor următoare. Cartea conține informație, iar informația este putere.
BIBLIOTECILE s-au născut odată cu cărțile, fie că erau codexuri și tipărituri, fie că erau colecții de tăblițe și suluri. De exemplu, tăblițele de lut erau păstrate pe polițe în adâncituri de ziduri sau atârnate pe pereți asemenea tablourilor. Romanii își depozitau manuscrisele rulate în cutii cilindrice, librarii englezi aveau să transporte tipăriturile în butoaie de lemn. În unele biblioteci volumele erau prinse în lanțuri de pupitru pentru a le feri de răufăcători.
La această sărbătoare se cade pomenit cel care a inventat în Europa tiparul cu litere mobile din plumb, germanul Johann Gutenberg (1400-1468), de la a cărui naștere sărbătorim 600 de ani.prima lui carte, faimoasa lui „Biblie cu 42 de rânduri” tipărită în latină. a fost redată în 200 de exemplare, dintre care 35 pe pergament, iar restul pe hârtie.
Mult timp bibliotecile erau numai proprietăți private sau mănăstirești, cu circuit închis. Medicul parizian Gabriel Naude (1600-1653) este printre primii care au oprit embargoul din biblioteci, deschizându-le și pentru alți oameni în afară de regi, principi și cardinali. Așa s-a ajuns în zilele noastre la biblioteci cu pereți de sticlă, în aer liber sau pe calculator, constituind adevărate bănci de date.
Cu gândul la cele mai vechi biblioteci am reținut pentru dv. că faraonul Ramses II (1290-1224 î. ch.) a organizat la palatul din Teba o bibliotecă, iar pe frontispiciul clădirii stătea scris LEAC PENTRU SUFLET, ceea ce ne lasă să înțelegem prețuirea de care se bucura lectura cărților încă de pe atunci. Nu este mai puțin adevărat că în lietura de specialitate întâlnim „biblioterapie” (Biblion= carte+terapie), adică tratarea anumitor boli cu ajutorul unor lecturi adecvate.
Un motiv în plus de a-l numi pe BIBLIOTECAR medic de suflet.
Activitatea într- bibliotecă înseamnă colectare, conservare, organizare și difuzare de carte și informații. Iată ce se întâmplă într-o bibliotecă în spatele ușilor închise. După înregistratrea în scriptele contabile, se face clasificarea cărții pe baza conținutului ei, ceea ce presupune o citire „în diagonală”,  sau mai insistentă uneori. urmează întocmirea fișelor pentru cataloagele de lucru ale bibliotecarilor și altele pentru cititori. Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” are următoarele cataloage: alfabetic/pe autori, alfabetic/pe titluri, sistematic/pe domenii. Aceste fișe dau posibilitatea beneficiarilor să găsească informațiile de care au nevoie.
Exemplific cu volumul Convorbiri cu Ion Săcăleanu sau O viață pentru muzică a scriitorului V. R. Ghenceanu, ed. Proema, 1999 și redau un minimum de fișe care se întocmesc pentru acest exemplar:1 fișă la Ghenceanu V. R. (autor), 1 fișă la Săcăleanu N. (despre) (apare în carte), 1 fișă la Băințan Valentin (despre) (apare în carte), 1 fișă la Convorbiri cu Ion Săcăleanu... (titlu), 1 fișă la O viață pentru muzică (titlu).
Cartea are un singur titlu, dar pentru că pare fragmentat și cititorul poate să rețină în grabă numai o parte, facem 2 fișe pentru a facilita găsirea informației: 1 fișă la Istoria muzicii, 1 fișă la Biografii/personalități MM.
Introducerea în baza de date pe calculator a tuturor volumelor existente în bibliotecă ne va permite și alte chei de regăsire a informației: pe subiecte, la cuvinte cheie etc.
Urmează apoi acțiunile de valorificare a fondului acumulat. Iar bibliotecarul de la relații cu publicul trebuie să aibă solide cunoștințe în toate domeniile, intuiție, perspicacitate pentru a răspunde prompt că , de exemplu, despre Big Ben-ul Londrei sunt cărțile „cutare”, iar despre Bing Bang (Marea Explozie Inițială) sunt cărțile „cutare”.
Ducându-și fără paradă, în demnitate, destinul, slujitorii cărții au făcut din biblioteci un spațiu al încrederii în cultură, ca liant vital pentu ziua ce vine. Beneficiarii serviciilor de la bibliotecă trec pragul acestor instituții pentru informare, documentare, cercetare, petrecerea timpului liber. Bibliotecarii sunt cei care îi ajută să găsească răspunsurile căutate. Iar dacă cineva i-a numit pe aceștia (pe ele bibliotecarele, penelopele): profesori de fericire - n-a greșit. Multe pagini ar putea consuma cu scrisul fără a epuiza relatarea activității dintr-o bibliotecă și profilul unui bibliotecar. Am convingerea că vor încerca să-și păstreze „titlurile” primite și în biblioteca electronică respectând legile lui S. Ranganathan: 1.Cărțile sunt destinate utilizatorilor, 2.Fiecărui cititor, propria carte, 3.Fiecărei cărți, propriul cititor., 4.Să economisim timpul cititorului, 5.Biblioteca este un organism care crește și evoluează.
Iar sărbătorile primăverii continuă cu ZIUA MONDIALĂ A DEZVOLTĂRII CULTURALE la 31 mai. Fiecare eveniment va fi marcat de colectivul B. J. „P. D.” Maramureș, dar și de alți colegi și colaboratori prin vitrine și expoziții de cărți sau alte întâlniri specifice.