Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta călugăr. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta călugăr. Afișați toate postările

luni, 6 noiembrie 2017

Mănăstirea catolică Medmenham din Anglia (JEROME 1889)

<(...); iar ceva mai încolo, cuibărite într-un cot încîntător al fluviului*, sînt ruinele abației Medmenham. Faimoșii călugări de la Medmenham sau "Clubul Gheenei", cum li se spunea îndeobște, și al cărui membru a fost și vestitul Wilkes (1) erau o chinovie** care se călăuzea după deviza "Fă ce-ți place". Invitația aceasta se mai poate vedea și astăzi deasupra porții dărăpănate a mănăstirii. Cu mulți ani înainte de înființarea acestei mănăstiri fictive, cu liota ei de pehlivani*** fără Dumnezeu, pe locul acesta se ridicase o lavră**** cu moravuri mai aspre, cu călugări întrucîtva deosebiți de chefliii care aveau să vină după ei, cinci sute de ani mai tîrziu. Călugării cistercieni ***** a căror abație se ridica acolo în secolul al XII lea nu purtau haine, ci sutane și glugi aspre, și nu mîncau nici carne, nici pește, nici ouă. Ei dormeau pe paie și la miezul nopții se sculau ca să ia parte la liturghie. Își petreceau ziua muncind, citind și rugîndu-se; iar toată viața le era învăluită într-o tăcere ca de moarte, pentru că nu vorbea nimeni. Cumplită chinovie, ducînd o viață cumplită, pe o gură de rai hărăzită de Dumnezeu desfătării omenești! Este ciudat că chemările naturii din jurul lor - cîntecul alinător al apelor, șopotul ierbii, freamătul frunzelor răvășite de vînt - nu i-au învățat să deslușească un tîlc mai adînc al vieții decît acesta. Muți, ei așteptau, în scurgerea nesfîrșită a zilelor, un glas din ceruri; iar glasul acesta, ziua întreagă, noaptea întreagă, le vorbea în miriade de graiuri, și ei nu-l auzeau. 
(...)

(1) John Wilkes (1727-1797) = Publicist și politician radical englez. A manifestat o puternică opoziție față de regele George al III, care încerca pe atunci să devină monarh absolut.
(...)
 >

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, pp. 216-218.

Note M. T.
* Tamisa = Fluviu navigabil pe mare parte din lungimea de 346 km, care străbate sudul Angliei de la V la E, vărsându-se într-un estuar în Marea Nordului, după ce a traversat Londra. (ro.wikipedia.org)
** chinovie (slavă) = Mănăstire în care călugării își duc viața în comun. (dexonline.ro)
*** pehlivan (turcă) = șarlatan (dexonline.ro)
**** lavră (slavă) = Mănăstire mare în care chiliile călugărilor sunt situate la distanță una de alta. (dexonline.ro)
***** cistercieni = Ordin călugăresc catolic înființat în 1098 de călugării de la mănăstirea benedictină de la Citeaux (Franța), care au decis să respecte cu cea mai mare strictețe regulamentul Sfântului Benedict din 540. Numele provine de la denumirea latină Cistercium al localității din Franța. (www.cistercensi.info)

miercuri, 16 noiembrie 2016

Mânăstirile budiste din Tibet în secolul XIX (KIPLING 1900-1)

<
(...)
- În Bhotiyal* sînt mai multe comori decît ar putea oamenii să-și închipuie, răspunse bătrînul foarte liniștit. Acolo de unde am plecat eu, mi-a fost dată amăgirea de a fi respectat de cei din jurul meu. Cînd am nevoie de ceva, le cer. De socoteli eu nu țin seama, căci de ele se ocupă mînăstirea. Eh, stranele negre din lamaserie** și cei din noviciat.
Începu să-i povestească, în timp ce trăgea linii cu degetul în țărînă, tot ritualul complicat și pompos, care se desfășoară în taina catedralelor ferite de avalanșe, despre procesiuni și dansuri demonice, despre schimbarea călugărilor și a călugărițelor în porci, despre orașele sfinte care erau ridicate pe înălțimi de cincisprezece mii de picioare, despre intrigile și rivalitățile din lamaserii, despre glasurile misterioase care se aud în munți și jocul de lumini de deasupra zăpezii înghețate. Îi povesti și despre Lhassa*** și Dalai Lama**** pe care îl văzuse și i se închinase.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim*****, vol. II, trad. Jul Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, p. 104.

NOTE M. T.
* Bhotiyal / Bhotiya (în limba tibetană) = Tibet. (http://www.peoplegroupsindia.com/profiles/bhotia/?pid=539)
** LAMASERÍE, lamaserii, s. f. Mănăstire pentru lama1 (în Tibet). – Din fr. lamaserie.
*** Lhassa / Lhasa = Capitala religioasă și administrativă a Tibetului de la mijlocul secolului XVII. Azi reședința Regiunii Autonome Tibet din R. P. Chineză. (http://www.theodora.com/encyclopedia/l2/lhasa.html)
**** Budiștii tibetani îl consideră pe Dalai Lama patronul sfânt al Tibetului. (http://www.dalailama.com/biography/the-dalai-lamas)
***** Rodica Grigore, Kim, Kipling și Cartea Indiei, „Cultura”, Fundația Culturală Română, București, 523 / 12 iulie 2015. (http://revistacultura.ro/nou/2015/07/kim-kipling-si-cartea-indiei/)

sâmbătă, 19 martie 2016

Originea socială a studenților bursieri a unui colegiu din Anglia secolului XIX (THACKERAY 1848)

<
(...) Înălțimea-s era unul din eforii* celebrului și vechiului colegiu numit „Whitefriars”**. Odinioară fusese acolo o mănăstire cisterciană***, iar Smithfield****, care se învecinează cu colegiul, era pe atunci un teren pentru turniruri. Și întrucît localul era mai la îndemînă, tot aici erau aduși și arși fel de fel de eretici plini de dîrzenie. Henric al VIII lea*****, apărătorul credinței, puse mîna pe mănăstire și pe avuțiile ei și spînzură sau condamnă la grele cazne pe cei cîțiva care nu se puteau obișnui, cu graba în care se desfășura reforma sa. În cele din urmă, un mare negustor cumpără casa și terenul de alături, în care, ajutat fiind de alte bogate danii în terenuri și bani, întemeie un vestit spital pentru bătrîni și copil. În jurul vechii fundații mănăstirești luă ființă o școală, în care se mai păstrează și astăzi costumele și obiceiurile medievale; și toți călugării cistercieni se roagă ca această instituție să înflorească încă mulți ani.
Printre efori, școala înnumără pe unii din cei mai de seamă nobili, prelați și demnitari din Anglia; și cum băieții locuiesc foarte bine, sînt foarte bine hrăniți și educați, și apoi sînt trimiși la Universitate ca bursieri, asigurîndu-li-se și parohiile respective după terminarea ei, nenumărați gentlemeni****** se consacră încă din frageda copilărie carierei ecleziastice, astfel că se dă o luptă pe viață și pe moarte pentru un loc în instituția aceasta. La început școala era destinată fiilor de clerici și de laici, săraci și silitori la învățătură, dar mulți dintre nobilii efori ai instituției, cu largă și mai degrabă capricioasă bunăvoință, își revărsă generozitatea și asupra altor, feluriți tineri. Să capeți o bună educație fără nici o cheltuială și să-ți ai asigurată existența și profesiunea viitoare era un lucru atît de desărvîrșit, că nici unii dintre oamenii cei mai bogați nu-l disprețuiau; și nu numai rudele înaltelor personaje, ci și înaltele personaje înseși își trimiteau fiii să se  înfrupte din această binefacere. Preacucernicii prelați își trimiteau propriile rubedenii sau pe fii clerului  din eparhia lor, în timp ce, pe de altă parte, anumiți nobil de prim rang nu se dădeau în lături să ia sub aripa lor protegiuitoare copiii oamenilor lor de încredere, așa încît, atunci cînd un băiețandru intra în numita instituție, avea la îndemînă o societate cît se poate de variată, compusă din tineri cu care se putea împrieteni,
(...)
>

SURSA
William Thackeray, Bîlciul deșertăciunilor*******, trad. I. Frunzetti & C. Tudor, vol. II, ed. Capitolul, București, 1992, pp. 182-183.

NOTE M. T.
* ÉFOR, efori, s. m. 1. Membru în consiliul de conducere al unei eforii; epitrop. 2. Nume dat în Sparta antică fiecăruia dintre cei cinci magistrați cu largi și importante atribuții în politica internă și externă a statului. – Din ngr. éforos. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/efor)
** Whitefriars era de fapt denumirea dată călăgărilor din Ordinul carmeliților (înființat la Muntele Carmel din Țara Sfântă în 1150) datorită mantiilor albe pe care le purtau peste rasă. (http://golondon.about.com/od/londonforfree/fr/WhitefriarCrypt.htm)
*** CISTERCIÁN1, -Ă, cistercieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Călugăr care aparține unei congregații benedictine fundate în Franța. 2. Adj. Care aparține cistercienilor (1), privitor la cistercieni. [Pr.: -ci-an] – Din fr. cistercien. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/cistercian) (http://www.ducu.de/rel59.htm)
**** Smithfiled = Suburbie a Marii Londre. (http://www.british-history.ac.uk/old-new-london/vol2/pp339-344)
***** Henric Tudor (1491-1547) = Rege al Angliei ca Henric VIII (1509-1547). (http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/henry-al-viii-lea-reformarea-bisericii-cele-sase-sotii)
****** GENTLEMAN, gentlemeni, s. m. Bărbat cu maniere alese, ireproșabile, cu caracter distins. [Pr.: géntlmen] – Cuv. engl. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/gentleman)
******* Film februarie 2005 (http://agenda.liternet.ro/articol/1511/Comunicat-de-presa/Vanity-Fair-Balciul-desertaciunilor.html)

joi, 18 septembrie 2014

Istoria ciocolatei

<
Istoria cicolatei începe înjurul anilor 1500 cînd un conchistador spaniol*, Hernando Cortez, a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită „chocolatl”. Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său. Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte. Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, serit cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța și apoi din Marea Britanie. În secolul XIX englezii au descoperit procesul tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar suedezii au adus ingredientul secret: laptele.
>

SURSA
„Kaufland”: martie 2013

NOTE M.T.
* Conchistador = Aventurier spaniol plecat să cucerească teritorii în America, imediat după descoperirea acestui continent. – Din fr. conquistador (< sp.). (http://dexonline.ro/definitie/conchistador)
** Hernando Cortez (1485-1547) = A cucerit statul aztecilor aflat pe actualul teritoriu al Mexicului în perioada 1519-1521. (http://www.aztec-history.com/hernan-cortez-biography.html)
*** Montezuma / Moctezuma II (1466-1520) = Al nouălea și ultimul conducător al statului aztec (1502-1520). (http://www.aztec-history.com/moctezuma-ii.html)

luni, 15 septembrie 2014

Mănăstirea Neamțu versus mănăstirea Agapia (IBRĂILEANU 1933)

<
(...)
Lipsit de orice estetică, înconjurat de un peisaj monoton și trist, cele două biserici dinlăuntrul „zidului” un alîngă alta (ceea ce dă, nu știu pentru ce, o impresie sinistră și funebră), cu aghezmătarul din față, cupola enormă, dizgrațioasă, pe jumătate îngropată în pămînt, a unei catedrale urieșești scufundate, cu chiliile izolate, supărate una pe alta, Neamțu este călugăr, tot așa cum Agapia, cu căsuțele mici, dese și curate, cu biserica gătită, spilcuită - casă cu două sute de gospodine! - cu miniaturile ei de munți ai căror brazi i-ai putea număra (doamna V... susținea că sînt 518...) este călugăriță.
În timpul verii, caracterul acestor mănăstiri este accentuat de genul vilegiaturiștilor. La Neamț tonul îl dă corpul didactic. (Haine negre, pas măsurat, ochelari...) La Agapia - aristocrația mai mult sau mai puțin autentică și snobii eleganți. (Crochet, dezinvoltură, dialect franco--român...)
(...)
>

SURSA
Garabet Ibrăileanu, Adela, ed. Minerva / seria Arcade, București, 1976, p. 100-101.

NOTE M.T.
* Mănăstirea Neamț = Mănăstire de călugări din județul Neamț (Moldova), a cărei existență tradiția locală o menționează la sfârșitul secolului XIV. (http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.html)
** Mănăstirea Agapia = Mănăstire de maici din județul Neamț, menționată prima dată într-un act domnesc din 1437. (http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-agapia-noua-67927.html)

marți, 27 noiembrie 2012

Mănăstirea minorită Maria Radna în secolul XIX (SLAVICI 1894)

<
(...)
Sus, pe coasta unui deal de pe dreapta Mureșului, e mănăstirea minoriților*, vestita Maria Radna**. Din turnurile bisericii mari și frumoase se văd pe Murăș la deal ruinele acoperite cu mușchi ale cetății de la Șoimoș***; în fața bisericii se întinde Radna cea frumoasă și peste Murăș e Lipova cu turnul sclipicios și plin de zorzoane al bisericii românești, iar pe Murăș la vale se întinde șesul cel nesfîrșit al Țării Ungurești. Mara însă le trece toate cu vederea: pentru dînsa nu e decît un loc larg în fața mănăstirii, unde se adună lumea cea multă, grozav de multă lume.
Cică e acolo în biserica aceea o icoană făcătoare de minuni, o Maică Precistă care lăcrimează și de a căreia vedere cei bolnavi se fac sănătoși, cei săraci se simt bogați și cei nenorociți se socotesc fericiți.
Mara, deși creștină adevărată, se duce și ea cîteodată la biserica aceasta, dar se închină creștinește, cu cruci și cu mătănii, cum se cuvine în fața lui Dumnezeu. Că icoana face minuni, asta n-o crede; știe prea bine că o Maică Precistă nemțească nu e o adevărată Maică Precistă. E însă altceva la mijloc. Călugării, care umblă rași ca-n palmă și se strîmbă grozav de urît, au o știință tainică și știu să facă fel de fel de farmece pentru ca boala să-și vie la leac, săracul să-și găsească sprijoana și nenorocitul să se fericească. Bine face dar lumea care vine la Maria Radna să se închine, și Marei îi rîde inima cînd pe la Sînte Mării timpul e frumos, ca lumea să poată veni cale de o săptămînă de zile, cete-cete, cu praporele în vînt, cu crucile împodobite cu flori și cîntînd psalmi și litanii. Acum, cînd vin sutele și se adună miile pe locul cel larg din fața mînăstirii, acum e secerișul Marei, care dimineaața iese cu coșurile pline și seara se întoarce cu ele goale. De aceea se închină Mara și în fața icoanei, apoi își ia copilașii, pe care totdeauna îi poartă cu dînsa, îi dă puțin înainte și le zice: "Închinați-vă și voi, sărăcuții mamei!"
(...)
>


Sursa
Ioan Slavici, Mara, ed. Albatros/col. Lyceum nr. 75, București, 1977, p.2.

duminică, 11 noiembrie 2012

Atentatul împotriva mitropolitului C. Miclescu al Moldovei (HOGAȘ 18 )

<
Părintele Ghermănuță
(...)
Era, pe vremea aceea, mitropolit fericitul întru pomenire Calinic Miclescu*, acel asupra căruia oftigiosul** călugăr Clement Neculau, profesor de grecește la Academie***, trăsese focuri de revolver; dar, fie că nu-l nimerise, fie că gloanțele se turtiseră de paftalele de aur ale colanului, cu care rangul încingea coapsele măruntului și slăbănogului cap al bisericii, că nu se alese, din toată această dramă călugărească, decît mitropolitul cu spaima, iar Clement cu închisoarea.
(...)
>

Sursa
Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, ed. I. Creangă/col. Biblioteca școlarului nr. 88, București, 1982, p. 239 (În munții Neamțului).