Istoria orașului englezesc Wallingford de pe fluviul Tamisa (JEROME 1889)

(...)
Wallingford*, așezat la șase mile** mai sus de Streatley, e un oraș foarte vechi și a fost un centru foarte activ în făurirea istoriei engleze. În vremea britonilor***, nu era decît o așezare primitivă, cu case făcute din lut. Legiunile romane**** i-au evacuat pe britoni și au înlocuit zidurile de lut cu fortificații puternice, ale căror urme Timpul nu a reușit să le șteargă - într-atît de bine se pricepeau să construiască acești zidari de cînd lumea.
Dar Timpul, cu toate că s-a oprit la poalele zidurilor romane, i-a prefăcut curînd pe romani în pulbere; și în locul acela, mai tîrziu, i-a bătut în războaie pe sălbaticii saxoni***** și pe uriașii danezi******, pînă cînd au venit normanzii*******.
Wallingford a fost un oraș întărit - o adevărată cetate - pînă în vremea războiului parlamentar********, cînd Fairfax********* l-a supus unui asediu lung și necruțător.
(...)

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, p. 304.

Note M. T.
* Wallingford = Orășel pe cursul superior al fluviului Tamisa. A făcut parte din comitatul Berkshire până în 1974, când a fost transferat în comitatul Oxfordshire din regiunea Sud-Est. (eng.wikipedia.org)
** 1 milă terestră anglo-saxonă = 1609 m. (dexonline.ro)
*** briton = Derivat din latinescul "britto", denumire dată de romani celților care locuiau teritoriul Marii Britanii din mileniul I î. H. (www.etymonline.com)
**** În. timpul supunerii galilor (celților din Franța de azi), Cezar a întreprins două expediții demonstrative pe litorul Britanniei în 55-54 î. H. Apoi planurile de invazie ale împăraților Augustus și Caligula au fost puse în prcatică de împăratul Claudius I. În 43 d. H. el a trimis patru legiuni să intervină în luptele interne din insulă. Cucerirea teritoriilor de azi ale Angliei și Țării Galilor s-a încheiat în 84, după ce în 60 a fost reprimată o mare răscoală. Împăratul Hadrian (117-138) a construit o linie de apărare ("limes") pe istmul care reprezenta granița cu teritoriul de azi al Scoției. Armata și administrația Imperiului Roman de Apus, aflat sub presiunea generală a popoarelor germanice, au părăsit insula în 410.
***** După. 410, triburile germanice ale anglo-saxonilor au început cucerirea teritoriului Angliei, întemeind șapte regate. Regele Alfred cel Mare (871-899) al Wessex-ului (saxonii vestici) a încheiat procesul de unificare al celor șapte state. (www.historia.ro)
****** În 835, vikingii din Danemarca au  început incursiunile pe litoralul Angliei, iar în 865 au început invazia. Faptul că teritoriul ocupat de ei (Danelaw) nu avea organizare centralizată a facilitat procesul de recucerire al anglo-saxonilor, încheiat în 927. (www.historia.ro)
******* În 1066, Wilhelm, ducele Normandiei, vasal al regelui Franței, l-a învins la Hastings pe regele anglo-saxon Harold II și a devenit rege al Angliei ca William I Cuceritorul (1066-1087). Dinastia normandă a Angliei a durat până în 1154. (www.historia.ro)
******** Războiul civil între regele absolutist Charles I al Angliei, Scoției și Irlandei și Parlament (1642-1649) s-a încheiat cu capturarea, judecarea, condamnarea și executarea monarhului. (www.historia.ro)
********* Thomas Fairfax (1612-1671) = Fiul cel mare al celui de-al doilea lord Fairfax de Cameron a urmat o carieră militară. Comandant al Armatei Noului Model a Parlamentului în timpul războiului civil, la a cărui câștigare a avut o mare contribuție. Totuși, în 1660 a susținut restaurarea monarhiei, prin urcarea pe tron a lui Charles II (1660-1685), fiul cel mare al lui Charles I, după care s-a retras din viața publică. Al treilea lord de Fairfax de Cameron (1648-1671). (www.bcw-project.org)

Istoria satului englezesc Hurley de pe fluviul Tamisa (JEROME 1889)

< (...) Satul Hurley, la cinci minute depărtare de ecluză, e poate cea mai veche așezare omenească de pe Tamisa, datînd, ca să folosesc expresia pitorească a acelor zile învăluite în neguri, "din vremile regelui Sebert și ale regelui Offa" (2). Dincolo de ecluză (în susul fluviului), este Danes Field*, unde năvălitorii danezi** și-au așezat odată tabăra, în timpul înaintării lor spre Gloucestershire***; (...)

(2) Regi ai Essexului**** (sec. VII).
 (...)
>

Sursa
J. K. Jerome, Trei într-o barcă, trad. L. Levițchi, ed. Tineretului, București, 1966, p. 216.

Note M. T.
* Danes Field (engleză) = Câmpia danezilor.
** Incursiunile vikingilor din Danemarca pe litoralul estic al Angliei au început în 835, dar invaziile au început în 865. Teritoriile ocupate de danezi nu aveau o organizare centralizată, fiind cunoscute ca Danelaw, fapt care a și facilitat campaniile de recucerire anglo-saxone, încheiate în 954. (www.historia.ro)
*** Gloucestershire = Comitat ceremonial (istoric) în SV Angliei, cu reședința la Gloucester. (www.gloucestershire.co.uk)
**** Essex = Regatul saxonilor estici, unul din cele șapte regate înființate de anglo-saxoni după cucerirea Britaniei, părăsită de armata și administrația romamă în 410. Regatul a fost întemeiat în 527 și a intrat în componența Wessexului în 825. Apoi, comitat ceremonial pe litoralul sud-estic al Angliei. (eng.wikipedia.org)

„Comuna Crucea, județul Constanța” (GROSU & GHEORGHE & MIU 2015)

 Ion Grosu & Mirabela Gheorghe & Petrică Miu, Comuna Crucea, județul Constanța. Schiță monografică, Ex Ponto, Constanța, 2015, 234 p.

5 Valentin Ciorbea - Cuvânt înainte

9 1.Poziționare geografică. Elemente de cadru natural
I.1.Poziționare geografică
I.2.Elemente de relief
I.3.Flora și fauna
I.4.Regim hidrologic
I.5.Clima

25 2.Istoria
II.1.Zona în context istoric din antichitate până în epoca modernă
II.2.Așezări pe hărți medievale și moderne

65 3.Evoluția demografică

99 4.Aspecte economice
IV.1.Agricultura
IV.2.Creșterea animalelor
IV.3.Forța de muncă
IV.4.Activitatea industrială și comercială
IV.5.Transporturi
IV.6.Turismul

135 5.Viața social politică
V.1.Administrație
V.1.1.Organizarea administrativ teritorială a comunei Crucea în contextul organizării administrativ-teritoriale a României și a județului Constanța
V.1.2.Administrația publică
V.1.3.Utilități publice
a)Alimentarea cu apă potabilă
b)Alimentarea cu energie electrică
V.1.4.Infrastructura de sănătate și asistență socială
V.2.Învățământ
V.3.Culte
V.4.Cultură și sport

195 Anexe

231 Bibliografie (46 tipărituri și 26 adrese web)

coperta IV: Încercarea de a schița trecutul istoric al comunei Crucea și de a-i descifra coordonatele și principalele elemente componente cere - înainte de toate - pentru oricare loc și pentru oricare timp, analiza a cât mai multor evenimente și fapte concrete, cât mai semnificative, care să poată ajuta istoricul la rânduirea selectivă a unui material vast.

Nu stă în intenția noastră să prezentăm în lucrarea de față tabloul complet al istoricului localității. Ne-am îndreptat atenția, nu întâmplător, asupra evenimentelor din secolul XX, privindu-le ca o moștenire a perioadelor anterioare, cu consecințe pozitive pentru evoluția istorico-economică, socială, politică și culturală a acestei comune, așezată în zona centrală a Dobrogei. Dorința autorilor a fost de a îmbunătăți zestrea istorică a vechii provincii românești.

În preajma sărbătoririi a 100 de ani de la intrarea României în primul război mondial, lucrarea reprezintă și un semn de prețuire a generațiilor actuale pentru lupta și jertfa celor de la Crucea, în marile confruntări desfășurate în războiul pentru întregirea neamului.

Volumul cuprinde documente de arhivă și mărturii publicate în paginile unor periodice și lucrări științifice cu profil geografic și istoric despre localitățile comunei Crucea. Am încercat să prezentăm documentele reprezentative existente în arhivă, care vorbesc despre evoluția și schimbările pe care le-a suferit de-a lungul timpului comuna, conviețuirea pașnică a oamenilor locului (români, turci și tătari), lupta lor comună comună pentru dezvoltarea și apărarea bunurilor în perioada războaielor mondiale. Ne exprimăm considerația pentru reprezentanții Consiliului Local Crucea și pentru interesul pe care aceștia îl manifestă față de istoria locală.

Cumpărarea și colonizarea regiunii Louisiana de SUA în secolul XIX (COOPER 1827)

<
Multe s-au scris și s-au spus pe acea vreme în legătură cu politica Statelor Unite, care urmărea anexarea nesfîrșitelor  întinderi ale Louisianei* la imensele sale teritorii, deși aceste regiuni erau nunai pe jumătate locuite.
Măsura aceasta ne-a dat în stăpînire marele drum către interior și a adus sub ocîrmuirea noastră nenumăratele triburi cu sălbatici ce sălășluiau de-a lungul granițelor; s-au deschis în felul acesta nenumărate căi pentru comerțul intern și cătrele apele Pacificului; și dacă vreodată timpul sau evenimentele vor cere o împărțire pașnică a acestui nemărginit imperiu, vom avea, desigur, un vecin care va vorbi limba noastră, va avea religia și instituțiile noastre.
Era nevoie de ani pentru a desăvîrși amestecul numeroșilor coloniști veniți din provinciile de la sud, cu noii lor compatrioți; dar primii, mai puțin numeroși și mai umili, au fost aproape înghițiți numaidecît de în vîltoarea valurilor neașteptate ale emigrației.
Mii de oameni vîrstnici, din acele regiuni numite pe atunci Statele Noi**, s-au smuls din tihna unei vieți orînduite cu multă trudă și au putut fi văzuți în fruntea urmașilor lor, născuți și crecuți în pădurile din Ohio și Kentucky, pe care-i conduceau spre centrul țării, în căutarea a ceea ce se putea numi, fără ajutorul poeziei, un mediu prielnic. Pădurarul curajos și neînfricat, care străbătuse printre primii pustietățile noului stat, se afla și el în rîndurile acestora. Aventurosul și venerabilul patriarh se deplasa acum pentru ultima dată, punînd „fluviul fără sfîrșit” între el și acea mulțime atrasă de succesul lui; el căuta, în același timp, să reînvie acele bucurii ce-și pierdeau orice preț în ochii săi din clipa în care era nevoit să aibă de-a face cu vreo autoritate.
În urmărirea unor asemenea aventuri oamenii sînt, îndeobște, mînați de vechile lor apucături și înșelați de tainicele lor dorințe. Cîțiva, momiți de năluca speranței și roși de dorul bogăției și-au pus noapte nădejdea în minele acelor pămînturi virgine; dar cei mai mulți dintre emigranți s-au mărginit să se așeze pe malul apelor mai mari, mulțumindu-se cu recolta foarte bogată care le răsplătea și cea mai mică strădanie. În felul acesta, așezările omenești luau naștere cu o repeziciune miraculoasă.
Incidentele și scenele ce au o oarecar legătură cu povestirea noastră au avut loc în prima perioadă a acestor operații care au dus în mod vertiginos la rezultate atît de importante.
Recolta celui dîntîi an al stăpînirii noastre fusese strînsă, iar frunzele celor cîțiva copaci risipiți ici-colo își începuseră parada culorilor și a nuanțelor tomnatice, cînd un șir de care pornise de-a lungul vadulu secat al unui rîuleț, pentru a-i urma cursul peste o întindere de pămînt unduitoare, căreia în limba țării în care scriu i se spune rolling prairie. Vehiculele încărcate cu unelte și ustensile de gospodărie, cele cîteva oi răzlețe și turmele de vite ce veneau din urmă, înfățișarea aspră și nepăsătoare a bărbaților acelora puternici, care mergeau agale pe lîngă convoiul ce înainta fără grabă, ne dădeau de veste că era vorba de un grup de emigranți porniți în căutarea acelui Eldorado*** atît de rîvnit. Contrar obiceiului oamenilor din tagma lor, grupul trecu de pămînturile mănoase ale ținuturilor de jos și porni, fără ca nimeni altul în afară de ei înșiși să știe de ce, prin strîmtori și torente, peste mlaștini adînci și întinderi neroditoare, spre un punct care depășea cu mul hotarele lumii civilizate. în fața lor se desfățurau cîmpiile nesfîrșite și monotone, care se întindeau pînă la poalele Munților Stîncoși****; iar în spate se aflau multe mile de deșert ce duceau pînă la apele repezi și tulburi  ale fluviului La Plata*****.
Ivirea unui asemenea convoi în ținutul acesta sterp și singuratic părea cu atît ciudată cu cît regiunile înconjurătoare aveau prea puține bogății în stare să-i ispitească lăcomia și, dacă lucrul e cu putință, îndreptățea mult mai puține speranțe decît cele cu care se hrănesc de obicei coloniștii din țările noi.
Pășunile sărace ale acestor întinderi nu făgăduiau nimic din partea solului potrivnic, peste care roțile vehiculelor treceau ca pe un drum bătătorit; nici căruțele și nici animalele nu lăsară urme prea adînci în iarba strivită și uscată pe care vitele o rupeau, ce-i drept, din cînd în cînd, căci era atît de acră, încît nici chiar foamea nu izbutea s-o facă ceva mai plăcută la gust. Oricare ar fi fost ținta spre care se îndreptau acești aventurieri, sau cauzele ascunse ale aparentei lor siguranțe într-o regiune atît de îndepărtată și lipsită de apărare,purtarea nici unuia din ei nu trăda frică sau neliniște. Numărul lor, bărbați, femei și copii, nu trecea de douăzeci.
(...)
>

SURSA
Fenimore Cooper, Preria, trad. C. Tănăsescu, vol. I, ed. Minerva / seria Biblioteca pentru toți nr. 837, București, 1975, p. 1-3.

NOTĂ M.T.
* Louisiana = Regiune de 2, 144 milioane kmp de-a lungul fluviului Mississippi, cumpărată în 1803 de SUA de la Franța. (http://www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?entryID=2383) (http://en.wikipedia.org/wiki/Louisiana_Purchase#mediaviewer/File:LouisianaPurchase.png)
** Probabil statele care au aderat la federația americană după încheierea Războiului de Independență (1774-1783) al celor 13 colonii britanice de pe coasta Atlantică, situate între aceste prime 13 state și fluviul Mississippi.
*** El Dorado (spaniolă) = „Auritul”. Teritoriu imaginar din America pe care conchistadorii spanioli din secolul XVI îl credea bogat în aur și pietre prețioase. (http://tairona.myzen.co.uk/index.php/history/the_legend_of_el_dorado/)
**** Munții Stâncoși = Lanț muntos de 4800 km din vestul SUA și Canadei. (http://www.crispedia.ro/Muntii_Stancosi) (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_St%C3%A2nco%C8%99i#mediaviewer/File:RockyMountainsLocatorMap.png)
***** La Plata = ?

Așezarea Kazeh din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

(XV)

„Kazeh, punct important din Africa centrală, nu este totuși un oraș. La drept vorbind, în regiune nu există orașe. Kazeh nu este decît o așezare ascunsă în 6 rîpe imense. Sunt închise acolo căsuțe sărăcăcioase, colibe de sclavi, cu cîte o curticică și grădini cultivate; ceapa, cartofii, vinetele, dovlecii și ciupercile, cu un gust neîntrecut, cresc acolo de minune.

Unyamwezy este Țara Lunii prin excelență, parcul roditor și splendid al Africii. În centru se găsește districtul Unyanembe, un ținut minier, unde trăiesc în trîndăvie  cîteva familii. Aceștia au făcut multă vreme negoț cu gumă, fildeș, stambă și sclavi în interiorul Africii și în Arabia. Caravanele lor au străbătut regiunile ecuatoriale; ele pornesc și acum în căutarea obiectelor de lux pentru negustorii îmbogățiți, care duc în ținutul acesta fermecător, între femei și servitori, cea mai orizontală și mai puțin agitată existență, stînd mai tot timpul întinși, rîzînd, fumînd sau dormind.

În jurul acestor rîpe se găsesc numeroase căsuțe sărăcăcioase de indigeni, apoi întinderi vaste, unde se țin tîrgurile, cîmpii de cînepă și ciumăfaie, pomi frumoși și umbrare răcoroase. Acesta-i Kazehul. Aici e locul de întînire al caravanelor: cele din  S, cu sclavii și încărcătura lor de fildeș; cele din V aducînd pentru triburile din regiunea Marilor Lacuri bumbac și obiecte de sticlă.

În aceste tîrguri domnește o permanentă agitație, un zgomot infernal, pe care-l fac strigătele hamalilor metiși, sun. tobelor și al trîmbițelor, nechezatul catîrilor, zbieretele măgarilor, cîntecele femeilor, țipetele copiilor, lovturile bastoanelor din lemn de palmier ale jemadarului () bătînd măsura acestei simfonii pastorale. Aici se expun în dezordine, și se poate spune, într-o dezordine fermecătoare, stofe bătătoare la ochi, mărgele, colți de rinocer, dinți de rechin, miere, tutun și bumbac. Aici se practică negoțurile cele mai ciudate, unde fiecare obiect nu are decît valoarea dorinței pe care o trezește.”

„Mi-amintesc că Burton și Speke n-au avut decît cuvinte de laudă pentru ospitalitatea locuitorilor orașelor.”

„Cițiva `waganga`, care puteau fi recunoscuți după insignele lor făcute din scoici conice înaintară cu îndrăzneală. Erau vrăjitorii locului. Purtau la cingătoare tigve mici, negre, unse cu grăsime, și alte  obiecte de magie, de o murdărie foarte impunătoare”

„(…) palatul sultanului, un fel de clădire pătrată, numită `ititenya`, (…). În afară, casa avea un pridvor, cu acoperiș de coceni sprijinit pe stîlpi de lemn, care aveau pretenția de a fi sculptați. Zidurile erau împodobite cu linii lungi de argilă roșcată, care încercau să reproduc figuri de oameni și de șerpi. Acoperișul nu se sprijinea chiar pe ziduri, așa că aerul putea pătrunde înăuntru. Ferestre nu existau, ci numai o deschizătură care ar fi vrut să se numească ușă.”
„Părul lor, despărțit într-un mare nr. de codițe, le cădea pe umeri. Tatuaje negre și albastre le brăzdau obrajii de tîmple pînă la gură. Urechile lor lăbărțate suportau discuri de lemn și plăci făcute din copal{50}. Erau îmbrăcați cu o pînză pictată în culori foarte vii. Sold. erau înarmați cu sulițe, arcuri, săgeți otrăvite, săbii scurte cu un singur tăiș, cu `sime`, paloșe lungi cu dinți ca de ferăstrău, și cu mici toporiște.”

„Fu primit de ceata nevestelor maiestății sale, în acordurile armonioase ale `upatu-ului`, un fel de țimbal făcut din fundul unei oale de aramp, și în bubuitul `hilindo-ului`, o tobă înaltă de vreo cinci picioare, scobită dintr-un trunchi de arbore, în care doi oameni loveau din răsputeri.

Cele mai multe dintre femei (…), punînd tabac și `thang` în pipe mari,(…). (…) La moartea sultanului urmau să fie îngropate de vii alături de el, ca să-l distreze în singurătatea veșniciei.”

„I se aduseră darurile menite să îmbuneze divinitatea, pe care indigenii le depuneau în colibe numite `mzimu`, venerate de toți: spice de orz și o băutură numită `pombe`.”

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Așezarea Kafuro din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„Ajuns la Kafuro, o mare așezare a negustorilor din ținut, zări în depărtare lacul atât de căutat, pe care căpitanul Speke îl întrezărise la 3 august 1858.

(…) Lanurile de orz înlocuiau pe cele de orez. Aici creștea planta din care în acest ținut se făcea vin, mwani, o plantă sălbatică, întrebuințată în locul cafelei. Vreo cincizeci de colibe circulare, acoperite cu un fel de trestie înflorită, alcătuiau capitala ținutului Karagua. (…) Printre plantații treceau femei a căror corpolență era de necrezut. Doctorul îi uimi pe tovarășii de drum lămurindu-i că această corpolență, foarte apreciată aici, se datora unui regim obligatoriu de lapte covăsit.”

(XVIII)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Upernawik din Groenlanda în secolul XIX (VERNE 1901)

(IX&X/47) „(...) Upernawik, așezarea cea mai nordică pe care o stăpînește Danemarca pe această coastă.

(...)

(...) Guvernatorul se născuse pe insula Dsko (...); (...) orașului, care se compunea din 3 case de lemn, în care locuia el și preotul luteran, o școală și niște prăvălii care se aprovizionau de pe navele naufragiate. Restul se compunea din colibe de zăpadă în care eschimoșii intrau pe brînci, printr-o deschizătură.”

J. VERNE, Căpitanul Hatteras, trad. (fr. 1864-5) I. Katz, ed. II, ed. I.Creangă/5, București, 1990, 297 p.

Cum va arăta Parcul Arheologic din faţa Primăriei Constanţa

Cuget Liber 9 octombrie 2013

„Chirnogeni. 1945-2010” (VOICU 2013)

Marin Voicu, Chirnogeni. 1945-2010,  ed. II, Ex Ponto, Constanța, 2013

5 Cuvânt înainte

6 I.Așezare. Scurt istoric

16 II.Locuitorii. Habitatul

33 III.Administrație. Politica

40 IV.Economie

65 V.Mediul

78 VI.Cultura. Obiceiuri

91 VII. Școala

100 VIII.Sănătate

103 IX.Credința

107 X.Sport

115 XI:Chirnogeni, ieri și azi

„Geografia economică a lumii contemporane” (VELCEA & UNGUREANU 1993)

 prof. univ. dr. Ion Velcea & conf. dr. Alexandru Ungureanu, Geografia economică a lumii contemporane, Șansa, București, 1993

Introducere - I. V.

5 I. Componente și conexiuni ale geografiei economice - I. V.

9 II. Harta politico-economică a lumii contemporane - I. V.

27 III. Probleme de dinamică, repartiție și structură a populației - A. U.
1.Dinamica populației Globului
2. Repartiția populației
3. Structura populației

3.1. Rasele umane

3.2. Structura etno-lingvistică

3.3. Structura populației pe grupe de vârstă

3.4. Structură pe sexe

3.5. Structura economică a populației

47 IV. Structuri și funcționalități ale așezărilor rurale - A. U & I. V.
1. Trăsături generale
2. Tipologia așezărilor rurale

2.1. Tipuri de așezări rurale după poziția și localizarea populației

2.2. Tipuri de așezări rurale după extensiunea spațială și grad de stabilitate

2.3. Tipuri de așezări rurale după structura și textura de sat

2.4. Tipuri funcționale de așezări rurale

2.5. Tipuri de așezări rurale după materialul de construcție și forma gospodăriilor
3. Particularități geografice ale satului românesc

65 V. Structuri și funcționalități ale așezărilor urbane - A. U 
1. Trăsături generale
2. Originea și evoluția fenomenului urban
3. Urbanizarea Globului
4. Repartiția orașelor pe Glob
5. Tipologia așezărilor urbane

5.1. Tipuri de orașe după poziția geografică

5.2. Tipuri funcționale de orașe 

5.3. Tipuri după fizionomia urbană

79 VI. Factorii repartiției și valorificării resurselor naturale și ale dezvoltării industriei naturale - I. V.
1. Factorii potențiali ai industriei mondiale

1.1 Factorii geologici

1.2. Componentele fizico-geografice

1.3. Componentele demografice
2. Structurile social-economice ca elemente de determinare pentru valorificarea pe scară industrială a resurselor naturale și a industriei mondiale

91 VII. Industria energetică mondială - A. U.
1. Trăsăturile generale - I. V.
2. Industria petrolului și a gazelor naturale
3. Industria carboniferă
4. Industria energiei electrice
5. Energia nucleară
6. Energia solară
7. Energia eoliană și a valurilor
8. Energia geotermică
9. Energia mareelor

149 VIII. Geografia industriilor de echipament - A. U.
1. Industria utilajului industrial
2. Industria utilajului agricol
3. Industria mijloacelor de transport
4. Industria electrotehnică și electronică
5. Industria mecanică diversă

177 IX. Regionarea industriei mondiale - I. V.
1. Trăsături generale. 
2. Unitățile taxonomice din domeniul industriei
3. Principalele regiuni industriale ale globului
4. Nucleele neoindustriale - A. U.

197 X. Geografia utilizării terenurilor - I. V.
1. Trăsături ale agriculturii mondiale
2. Premisele naturale ale agriculturii
3. Limitele spațiului agrar

3.1. Limitele latitudinale ale spațiului agrar

3.2. Limitele altitudinale ale spațiului agrar

3.3. Limitele de ariditate excesivă

3.4. Limitele de umiditate

3.5. Limitele economice și tehnologice
4. Premisele economico-sociale ale agriculturii mondiale

4.1. Crearea și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii

4.2. Utilizarea integrală a potențialului agro-productiv și extinderea spațiului agrar prin lucrări de îmbunătățiri funciare

4.3. Pregătirea cadrelor de specialiști 

4.4. Intensificarea cercetării științifice pentru descoperirea de noi soiuri de plante și rase de animale de mare productivitate

4.5 Promovarea și dezvoltarea cooperării internaționale
5. Structura și repartiția geografică a terenurilor agricole
6. Structura, dimensiunile și potențialul culturilor agricole
7. Tipuri de peisaje agrare

7.1. Peisajul câmpurilor cultivate deschise

7.2. Peisajul câmpurilor cultivate închise

7.3. Peisajul pomiviticol colinar

7.4. Peisajul agro-pastoral montan și colinar

7.5. Peisajul agrar mediteraneean

7.6. Peisajele agrare americane

7.7. Peisajul agrar din țările musonului asiatic

7.8. Peisajul agrar mixt

237 XI. Economia forestieră - I. V.
1. Evoluția spațială și funcțională a spațiului forestier
2. Pădurile din zona intertropicală
3. Pădurile din zona temperată și subpolară
4. Industria de prelucrare a lemnului

245 XII. Căile de comunicație și transporturile - I. V.
1. Conceptul de geografia transporturilor
2. Importanța ramurii
3. Transporturile feroviare
4. Transporturile rutiere
5. Transporturile navale
6. Transporturile aeriene

273 XIII. Probleme de geografie ale comerțului internațional - A. U.
1. Organizările de teritoriale de export și import
2. Fluxuri comerciale mondiale

289 XIV. Economia mondială și calitatea mediului ambiant - I. V.

293 XV. Date statistico-economice

299 Bibliografie

307 Cuprins