<
Multe s-au scris și s-au spus pe acea vreme în legătură cu politica Statelor Unite, care urmărea anexarea nesfîrșitelor întinderi ale Louisianei* la imensele sale teritorii, deși aceste regiuni erau nunai pe jumătate locuite.
Măsura aceasta ne-a dat în stăpînire marele drum către interior și a adus sub ocîrmuirea noastră nenumăratele triburi cu sălbatici ce sălășluiau de-a lungul granițelor; s-au deschis în felul acesta nenumărate căi pentru comerțul intern și cătrele apele Pacificului; și dacă vreodată timpul sau evenimentele vor cere o împărțire pașnică a acestui nemărginit imperiu, vom avea, desigur, un vecin care va vorbi limba noastră, va avea religia și instituțiile noastre.
Era nevoie de ani pentru a desăvîrși amestecul numeroșilor coloniști veniți din provinciile de la sud, cu noii lor compatrioți; dar primii, mai puțin numeroși și mai umili, au fost aproape înghițiți numaidecît de în vîltoarea valurilor neașteptate ale emigrației.
Mii de oameni vîrstnici, din acele regiuni numite pe atunci Statele Noi**, s-au smuls din tihna unei vieți orînduite cu multă trudă și au putut fi văzuți în fruntea urmașilor lor, născuți și crecuți în pădurile din Ohio și Kentucky, pe care-i conduceau spre centrul țării, în căutarea a ceea ce se putea numi, fără ajutorul poeziei, un mediu prielnic. Pădurarul curajos și neînfricat, care străbătuse printre primii pustietățile noului stat, se afla și el în rîndurile acestora. Aventurosul și venerabilul patriarh se deplasa acum pentru ultima dată, punînd „fluviul fără sfîrșit” între el și acea mulțime atrasă de succesul lui; el căuta, în același timp, să reînvie acele bucurii ce-și pierdeau orice preț în ochii săi din clipa în care era nevoit să aibă de-a face cu vreo autoritate.
În urmărirea unor asemenea aventuri oamenii sînt, îndeobște, mînați de vechile lor apucături și înșelați de tainicele lor dorințe. Cîțiva, momiți de năluca speranței și roși de dorul bogăției și-au pus noapte nădejdea în minele acelor pămînturi virgine; dar cei mai mulți dintre emigranți s-au mărginit să se așeze pe malul apelor mai mari, mulțumindu-se cu recolta foarte bogată care le răsplătea și cea mai mică strădanie. În felul acesta, așezările omenești luau naștere cu o repeziciune miraculoasă.
Incidentele și scenele ce au o oarecar legătură cu povestirea noastră au avut loc în prima perioadă a acestor operații care au dus în mod vertiginos la rezultate atît de importante.
Recolta celui dîntîi an al stăpînirii noastre fusese strînsă, iar frunzele celor cîțiva copaci risipiți ici-colo își începuseră parada culorilor și a nuanțelor tomnatice, cînd un șir de care pornise de-a lungul vadulu secat al unui rîuleț, pentru a-i urma cursul peste o întindere de pămînt unduitoare, căreia în limba țării în care scriu i se spune rolling prairie. Vehiculele încărcate cu unelte și ustensile de gospodărie, cele cîteva oi răzlețe și turmele de vite ce veneau din urmă, înfățișarea aspră și nepăsătoare a bărbaților acelora puternici, care mergeau agale pe lîngă convoiul ce înainta fără grabă, ne dădeau de veste că era vorba de un grup de emigranți porniți în căutarea acelui Eldorado*** atît de rîvnit. Contrar obiceiului oamenilor din tagma lor, grupul trecu de pămînturile mănoase ale ținuturilor de jos și porni, fără ca nimeni altul în afară de ei înșiși să știe de ce, prin strîmtori și torente, peste mlaștini adînci și întinderi neroditoare, spre un punct care depășea cu mul hotarele lumii civilizate. în fața lor se desfățurau cîmpiile nesfîrșite și monotone, care se întindeau pînă la poalele Munților Stîncoși****; iar în spate se aflau multe mile de deșert ce duceau pînă la apele repezi și tulburi ale fluviului La Plata*****.
Ivirea unui asemenea convoi în ținutul acesta sterp și singuratic părea cu atît ciudată cu cît regiunile înconjurătoare aveau prea puține bogății în stare să-i ispitească lăcomia și, dacă lucrul e cu putință, îndreptățea mult mai puține speranțe decît cele cu care se hrănesc de obicei coloniștii din țările noi.
Pășunile sărace ale acestor întinderi nu făgăduiau nimic din partea solului potrivnic, peste care roțile vehiculelor treceau ca pe un drum bătătorit; nici căruțele și nici animalele nu lăsară urme prea adînci în iarba strivită și uscată pe care vitele o rupeau, ce-i drept, din cînd în cînd, căci era atît de acră, încît nici chiar foamea nu izbutea s-o facă ceva mai plăcută la gust. Oricare ar fi fost ținta spre care se îndreptau acești aventurieri, sau cauzele ascunse ale aparentei lor siguranțe într-o regiune atît de îndepărtată și lipsită de apărare,purtarea nici unuia din ei nu trăda frică sau neliniște. Numărul lor, bărbați, femei și copii, nu trecea de douăzeci.
(...)
>
SURSA
Fenimore Cooper, Preria, trad. C. Tănăsescu, vol. I, ed. Minerva / seria Biblioteca pentru toți nr. 837, București, 1975, p. 1-3.
NOTĂ M.T.
* Louisiana = Regiune de 2, 144 milioane kmp de-a lungul fluviului Mississippi, cumpărată în 1803 de SUA de la Franța. (http://www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?entryID=2383) (http://en.wikipedia.org/wiki/Louisiana_Purchase#mediaviewer/File:LouisianaPurchase.png)
** Probabil statele care au aderat la federația americană după încheierea Războiului de Independență (1774-1783) al celor 13 colonii britanice de pe coasta Atlantică, situate între aceste prime 13 state și fluviul Mississippi.
*** El Dorado (spaniolă) = „Auritul”. Teritoriu imaginar din America pe care conchistadorii spanioli din secolul XVI îl credea bogat în aur și pietre prețioase. (http://tairona.myzen.co.uk/index.php/history/the_legend_of_el_dorado/)
**** Munții Stâncoși = Lanț muntos de 4800 km din vestul SUA și Canadei. (http://www.crispedia.ro/Muntii_Stancosi) (http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_St%C3%A2nco%C8%99i#mediaviewer/File:RockyMountainsLocatorMap.png)
***** La Plata = ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu