LEGENDĂ VERSUS ȘTIINȚĂ

De a lungul epocii vechi a omenirii, popoarele si-au faurit legende privind eroi, fapte si locuri din trecutul indepartat, povestiri care plecau de la evenimente reale, deformate si amplificate de-a lungul secolelor. Asupra lor s-a aplecat in ultimii ani ai vietii patriarhul arheologiei romanesti, prof. dr.doc. Vladimir Dumitrescu (1902-1991). Elev de marca al lui Vasile Parvan, V. Dumitrescu a sintetizat analiza stiintifica a catorva cunoscute legende biblice si ale antichitatii si anume: Potopul, Turnul Babel, Atlantida, Razboiul Troian si Aurul Micenei(1).

Ne vom opri asupra legendei biblice a Turnului Babel, o pilda asupra vanitatii omenesti: ”In vremea aceea era in tot pamantul o singura limba si un singur grai la toti. Purcezand de la rasarit, oamenii au gasit in tara Senaar un ses si au descalecat acolo. Apoi au zis unul catre altul: <Haidem sa facem caramizi si sa le ardem cu foc!>Si au folosit caramida in loc de piatra , iar smoala in loc de var. Si au zis iarasi:<Haidem sa ne facem un oras si un turn, al carui varf sa ajunga la cer si sa ne facem faima inainte de a ne imprastia pe fata a tot pamantul!> Atunci s-a pogorat Domnul sa vada cetatea si turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. Si a zis Domnul: <Iata toti sunt un neam si o limba cu toti, si iata ce s-au apucat sa faca, si nu se vor opri de la ceea ce si-au pus in gand sa faca. Haidem dar sa ne pogoram si sa amestecam limbile lor, ca sa nu se mai inteleaga unul cu altul>. Si i-a imprastiat Domnul de acolo in tot pamantul si au incetat de a mai zidi cetatea si turnul. De acea s-a numit cetetea aceea Babilon, pentru ca acolo a amestecat Domnul limbile a tot pamantul si de acolo i-a imprastiat Domnul pe toata fata pamantului.” (2)

Legatura dintre legenda Vechiului Testament si ziguratul din Babilon (Mesopotamia, azi Irak) este data de captivitatea evreilor in Babilon, al carui rege Nabucodonosor II (605-562 i.H.) a distrus Ierusalimul in 587 i.H. Regele, un mare constructor, s-a remarcat si prin refacerea celebrului sanctuar si zigurat al zeului Marduk din Babilon. Pentru aceasta a folosit prizonieri de razboi din tarile cucerite, printre care si evrei. Numele ziguratului, in opinia unor istorici, este chiar numele Babilonului, numit de evrei Babel de la cuvantul semit Bab-ilu sau Bab-ilani (Poarta zeului sau Poarta zeilor) si transcris de greci Babilon.

Inca din 1921, cand a vazut primele reproduceri ale ziguratelor mesopotamiene, Dumitrescu s-a gandit ca legenda biblica se va fi inspirat din construirea acestor mari piramide terasate. Trebuie spus ca forma corecta ar fi ‘’ziqqurata’’ sau ‘’siqquratu’’, derivate din radacina “sqr” (a fi inalt), iar primul zigurat descoperit a fost cel de la Nimrud, in anii 1845 - 1851. Ipoteza lui Dumitrescu a fost confirmata ulterior de cercetatorii care s-au ocupat de subiect, pe care-i citeaza in lucrarea sa. Printre acestia se numara arheologul francez Andre Parrot (1901-1980), autor al unor studii despre Turnul Babel: La tour de Babel, Tour Babel et ziqqurats (1949)si Bible et Archeologie (Deluge et arche de Noe. La tour de Babel). In opinia lui Parrot, povestirea Turnului Babel a fost scrisa in secolele IX-VIII i.H., inspiratia sa babiloniana fiind evidenta.

Exista la Luvru o inscriptie cuneiforma datand din anul 229 i.H si redactata la Uruk (Mesopotamia), in care este descris ziguratul de la Babilon, cu o inaltime de 90 m, egala cu laturile bazei patrate. Toate ziguratele din Mesopotamia si Persia aveau baza si etajele platforma dreptunghiulare sau patrate, asemanandu-se mai mult cu piramidele sacre din America Centrala decat cu piramidele funerare din Egipt. Dar Dumitrescu neaga vreo legatura intre zigurate si America Centrala, avand in vedere distanta in timp dintre ele.

O alta descriere a unui zigurat o gasim la J. Deshayes, in Les Civilisations de L’Orient Ancien. Ziguratele existau in fiecare oras mesopotamian incepand cu a treia dinastie din Ur (2111-2103 i.H). In unele orase, un zigurat era comun mai multor temple, in altele mai multe temple erau alaturate unui zigurat.. Ziguratul din Ur, care avea numai trei etaje, avea un plan dreptunghiular care in mileniul II i.H s-a transformat in plan patrat, orientat de obicei spre cele patru puncte cardinale. Caile de acces erau diferite: la Asur (azi langa Mosul, Irak), era folosita o pasarela pentru a se ajunge de la templu la primul etaj al ziguratului, la Khorsabad (langa Mosul, Irak) exista o rampa ce urca in spirala pana la terasa superioara, iar langa Susa (Persia, Iran) scarile erau perpendiculare pe laturi , fiind taiate in flancul cladirii.La fel era variabil si numarul etajelor, numai cele de la Khorsabad, Borsippa (langa Babilon) si Babilon avand sapte etaje. Nici dimensiunile nu erau aceleasi, la Babilon inaltimea fiind egala cu latura bazei, in timp ce la alte zigurate inaltimea era doar jumatate din lungimea unei laturi.

La randul sau, prof. american S.N. Kramer (1897-1990), in volumul Cradle of Civilisations, considera Turnul Babel cea mai mare minune arhitectonica a lumii vechi. O vedea ca o piramida inalta de 300 de picioare (1 picior=,0,33 m) cu multe etaje, avand la ultimul etaj un templu al zeului Marduk. Laturile bazei de 300 de picioare se aflau intr-o incinta de un sfert de mila patrata (1mila =1609 m),inchisa de imobile cu etaje locuite de preoti. In opinia lui Kramer, Turnul Babel a fost distrus si construit de mai multe ori, originalul din Geneza fiind construit cu sute de ani inainte de Nabocodonosor II, care le –a cerut arhitectilor sa-l inalte atat de sus incat sa poata rivaliza cu cerul. Distrus de regele Xerxes al persilor (486-465i.H), turnul a intrat in atentia lui Alexandru cel Mare (336-323i.H), dar acesta a renuntat sa-l reconstruiasca dupa ce a aflat ca ii vor fi necesari 10.000 de lucratori timp de doua luni numai pentru a indeparta ruinele.

Cu toate acestea, Dumitrescu remarca faptul ca Turnul Babel a ramas in memoria colectiva a umanitatii, fiind reprezentat in evul mediu crestin in diverse picturi, ca: frescele Domului din Salerno (Italia, sec.XI) si din Monreale (Sicilia, sec. XII), mozaicurile bisericii San Marco din Venetia (sec. XIII), fresca lui Gozoli din Pisa (sec. XV), precum si in tablourile lui Pieter Breugel si Leonardo Bassano (sec. XVI si XVII). Intr-un tablou al celui dintai, aflat la Kunsthistoriches Museum din Viena, Turnul Babel este reprezentat relativ conic si retezat la varf, cu 7-8 etaje si cu rampa de acces sub forma unei spirale care se infasoara pe trunchiul de con.

(1) Vladimir Dumitrescu, Legende celebre in fata stiintei, Editura. Sport Turism, Bucuresti, 1988.

(2) Biblia sau Sfanta Scriptura, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1999, ‘’Facerea”, Cap.11, .p.20-21.