„Program de management pentru Delta Dunării” (BĂDICĂ 1994 )

 Gabriel Bădică, Program de management pentru Delta Dunării, „Tomis”, Constanța, 1994

Începând cu anul 1895, sub conducerea lui Grigore Antipa, Delta Dunării a fost administrată de stat, beneficiind inițial de o Lege a Pescuitului întocmită pe baza cunoașterii biologiei speciilor de pești, a potențialului productiv al zonelor și a rolului factorului hidrologic în dinamica populațiilor piscicole. În 1953, în deltă erau constituite primele întreprinderi de stat. Acest proces a culminat în deceniul nouă, când s-au înființat întreprinderile pentru exploatarea complexă a resurselor naturale din Delta Dunării, coordonate de Centrala Delta Dunării. Obiectivul acestor întreprinderi era de a produce cantități uriașe de pește, stuf, produse agricole, stabilite prin planuri care nu luau în considerare decât suprafețele exploatate, cărora li se anexau tehnologii menite, teoretic, să asigure producții maximale. La (numai) o sută de ani de la prima lege a pescuitului, Delta Dunării se află într-un declin evident, influențat, desigur, de o multitudine de factori. Tentativa de a stopa degradarea la care este supusă delta, în condițiile destul de contradictorii ale „tranziției”, cu o legislație incipientă, în care opoziția factorilor economici este foarte puternică, iar necunoașterea și neînțelegerea fenomenelor poate bloca inițiativele, aparține azi Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.

În perioada 23 august - 15 septembrie, la Uzlina și Tulcea, ARBDD, în colaborare cu Euroconsult, a organizat primele patru „seminarii zonale de planificare a managementului” pentru activitățile din Delta Dunării, la reușita cărora au participat și numeroși cercetători de la ICPDD Tulcea, IRCM Constanța, Universitatea Galați, Institutul de Geografie București, precum și reprezentanți ai administrației locale, ai MAPPM și ai unor societăți comerciale care își desfășoară activitatea în deltă.

Astfel, în istoria acestui organism de importanță națională, înființat prin HG 983/1990, întărit de HG 264/1991 urmată de Legea 82/1993, este marcat de un eveniment deosebit. Căci abia după patru ani de la înființarea ARBDD pare să-și fi fixat nu atât un program managerial detaliat, nu atât un plan de acțiune strict etapizat, ci, în baza unor cercetări aprofundate, obiectivele esențiale, sistematizate în funcție de zonele vizate în procesul de refacere a biodiversității și de atenuare a fenomenelor degenerative din deltă. Spicuim din declarațiile domnului Gerard Fischer, coordonator, expert Euroconsult, referitoare la efortul depus de participanți: „Eurosconsult este format din aproximativ trei sute de specialiști care lucrează în domeniul protecției mediului și agriculturii, în multe țări, iar elaborarea programului de management al ARBDD se încadrează în programul de consultanță finanțat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, prin firma Euroconsult. Scopul acestui program a fost să asiste cadrul legal și conducerea rezervației în pregătirea planului de management. Specialiștii noștri au muncit aici un an și jumătate, iar cele mai multe eforturi s-au depus în ultimele săptămâni pentru realizarea planului de management, care va fi discutat și aprobat în ultimul workshop, în luna octombrie. ARBDD a repurtat un succes în mobilizarea tuturor celor care se ocupă de management în Delta Dunării, în îmbinarea tuturor cunoștințelor în probleme de management. Aceasta a constituit, de asemenea, o posibilitate de a avea o privire de ansamblu asupra tuturor sectoarelor. Bineînțeles că urmează o parte grea și anume implementarea planului.”

Reușind să definească, în fine, tabloul real al proceselor care afectează delta, cele patru simpozioane au deschis calea elaborării ARBDD a unor strategii generale atât în ceea ce privește modalitățile concrete de acțiune în teritoriul pe care îl administrează, cât și în legătură cu propriile direcții de dezvoltare organizațională.

Pentru că înțelegerea fenomenelor cu care se confruntă unul din cele mai fascinante spații, ce încă mai poate fi considerat sălbatic, de pe harta Europei, este în măsură să sensibilizeze opinia publică și organismele interesate, enumerăm unele dintre ele:
-creșterea conținutului apelor Dunării în azot și fosfor, cu efect negativ în Marea Neagră, care a devenit eutrofizată în zona litorală ca urmare a poluării din Dunăre;
-înlocuirea totală, posibil ireversibilă, a biodiversității specifice lagunei Sinoe cu o floră și o faună proprii acvatoriilor dulcicole, eutrofizarea acestui bazin, extinderea suprafețelor acoperite de vegetație dură;
-declinul unor specii valoroase de pești dulcicoli, cum sunt știuca, bibanul, caracuda, linul;
-regresul continuu al capturilor de sturioni, morunul fiind în prezent amenințată cu dispariția;
-dispariția totală a unor specii cuibăritoare odinioară în deltă (buha mare, călifarul roșu, cocorul mare), reducerea numărului și densității coloniilor altor specii de păsări;
-îmbătrânirea și reducerea populației din deltă, în condiții de existență dificile, uneori total improprii; 
-scăderea la o cincime în ultimii ani a numărului de turiști.

Aceste fenomene au un caracter progresiv accentuat și duc la alterarea vizibilă a echilibrelor biologice, dar și a celor aparținând cadrului social.

Analizele efectuate de specialiști au vizat „zonele tampon” (zone în care sunt permise unele activități economice), „zonele strict protejate” și „zonele de dezvoltare economică durabilă” și au fixat obiective pentru activitățile economice de turism, stuficultură, pescuit și piscicultură, agricultură etc, dar și pentru protecția și refacerea biodiversității deltaice. Au fost puse în discuție: 
-În domeniul legislativ - integrarea și armonizarea conceptelor de gestionare a resurselor pretabile exploatării economice cu cele privind protecția biodiversității, în cadrul pachetului celor trei legi aflate în curs de elaborare: Legea Protecției Mediului, Legea Apelor și Legea Pescuitului și Pisciculturii.
-elaborarea unui proiect de lege privind managementului integrat al zonei costiere (amenajarea, protecția și valorificarea ecosistemului costier, cu toate componentele sale).
-În domeniul instituțional -întărirea structurilor organizaționale ale ARBDD.
-În domeniul cooperării - corelarea strânsă între proiecte naționale și cele internaționale (GEF, BERD, PHARE) în curs de derulare, cu privire la protecția mediului în Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră.
-În domeniul monitoringului - realizarea unor sisteme de monitorizare a biodiversității.
-monitoringul liniei țărmului Mării Negre, al sistemului de dune și al reliefului submarin.
-În domeniul administrării - selectarea și aplicarea unui sistem de atribuire a drepturilor de exploatare a resurselor, adecvat scopului și perioadei de tranziție.
-elaborarea de criterii pentru stimularea introducerii, de către agenții economici, a unor metode și mijloace de captură selective și cu impact ameliorat asupra mediului.
-În domeniul reabilitării resurselor - producerea artificială de puiet de sturioni și deversarea acestuia;
-referitor la situația lagunei Sinoe, IRCM Constanța susține ideea refacerii, prin amenajări adecvate, a regimului hidrosalin existent în lagună până la realizarea actualelor construcții hidrotehnice;
-refacerea și conservarea habitatelor;
-refacerea zonelor inundabile din Lunca și Delta Dunării;
-prohibirea, în zona tampon, a pescuitului speciilor amenințate;
-recolonizarea cu specii dispărute din deltă.
-În domeniul socio-economic - asigurarea că întreaga activitate economică este o activitate durabilă;
-stoparea declinului numeric al populației locale;
-menținerea moștenirii culturale a populației locale.

Este greu de spus în ce măsură ARBDD va găsi mijloacele de realizare pentru acest important care implică, dincolo de susținerea sa de către puterea legislativă și executivă, intervenții subtile în social, precum și suportul agenților economici, care urmăresc, în primul rând, realizarea unor nivele de producție care să permită perpetuarea activităților economice vitale pentru populația județului. În acest sens, am reținut punctul de vedere al domnului Eugen Tarhon, Guvernatorul RBDD: „Administrația este dispusă în orice moment să colaboreze, să coopereze, să acționeze alături de orice for din România ca să facă ordine, să întroneze disciplina în acest sector de activitate. Noi avem misiunea să reconstruim ecologic acest colț de natură, avem misiunea să conservăm tot ce este bun. Stabilim cu foarte multă atenție resursele naturale durabile ale rezervației și le punem la dispoziția agenților economici, pentru ca aceștia să le exploateze, să le valorifice și peștele din RBDD să ajungă pe masa populației țării, pentru că marea majoritate a peștelui din această parte a României reprezintă un domeniu public național. Dacă pescăria va găsi o cale firească de organizare, ea va găsi în RBDD un aliat serios în a stabili pe cale științifică și a pune la dispoziție informațiile privind potențialul biologic al deltei.”

Repet, ARBDD acționează pe baza rezultatelor cercetărilor științifice, stabilind în fiecare an cantitățile de pește care se pot pescui, în condițiile protecției ecosistemelor, pentru ca potențialul piscicol să devină durabil. Zonele strict protejate sunt de 9% din întreaga suprafață a rezervației, din care luciu de apă 3%, ceea ce înseamnă destul de puțin. Dar în pregătirea pentru concesionarea zonelor pentru pescuit sunt prevăzute condiții speciale, care vor fi aplicate la licitații. Administrația a pus condiția ca agentul care va câștiga licitația să se angajeze prin contract față de ARBDD să deverseze anual în apele în care pescuiește o anumită cantitate de puiet.”

Este evident că schimbarea regimului de administrarea a deltei se impune și că ARBDD a ales, în stabilirea obiectivelor acestei schimbări, o strategie analitică, apelând la sprijinul cercetătorilor interesați de fenomenele care afectează Delta Dunării. Această strategie ar putea să determine un ritm rapid al implementării planurilor de management, dar și să întâlnească o reacție de opoziție puternică a factorilor economici, care să ducă la încetinirea și chiar la stoparea ei dacă nu se vor găsi căi de cointeresare a tuturor părților implicate în procesul declanșat de ARBDD. Unele accente din discursul domnului Eugen Tarhon vorbesc despre o deschidere către colaborare dar obiectivele exacte și imperioase ale rezervației  o pot situa pe poziții ireconciliabile. în situația în care Delta Dunării nu mai poate face obiectul nici unui compromis.