Haine versus nuditate în misterul feminin în perioada interbelică (PETRESCU 1933)

<
(...)
Se spunea adesea: femeile nu trebuie să arate prea mult din corpul lor, căci atunci dispare ''misterul atracţiei''... Ca şi cînd misterul unei femei ar sta în sexul ei, iar nu în sufletul ei. Unii merg mai departe şi se întreabă cu îngrijorare, auzind despre progresele nudismului. Cum? să dispară ceea ce făcea misterul femeii, îmbrăcămintea? Atunci dispare şi feminitatea.
Dar sunt femei goale ca un măr, care au mai mult mister decît zeci de femei îmbrăcate pînă sub bărbie. Numai cine n-a avut numeroase femei în viaţa lui poate judeca astfel, şi mai ales cei care au avut femei care din primele trei cuvinte s-au isprăvit ca farmec. Altfel, ar şti că sunt femei care fac, după-amiază, din picioarele lor un colan în jurul gîtului bărbatului, iar seara sunt aceleaşi doamne cărora el le sărută mîna cu emoţie.
Dacă ar fi adevăra că pe măsură ce o femeie se dezbracă pierde din personalitatea ei, ar însemna că la plaje, de pildă, femeile să fie mai puţin considerate decît pe stradă, ceea ce e cu totul fals. Chiar cînd e aproape goală şi leneş lungită în nisipul cald, i se vorbeşte unei femei frumoase cu trup de şarpe şi ochii limpezi, fără îndoială mai frumoasă decît îmbrăcată, cum i s-ar vorbi într-un salon. Dealtfel, pe plaje se flirtează întocmai ca într-un salon. Într-o convorbire cu o femeie interesantă, deci deopotrivă de interesantă şi în costum de baie ca şi în costum de stradă, după întîiele clipe de examen, ceea ce trece în paranteză, nu e cum s-ar crede, psihicul, ci trupul. După cîteva zile mai ales, cînd căldura animală, a pielei virgine ca să zic aşa, a dispărut în plin aer şi în bătaia soarelui, cînd această epidermă proaspătă şi lîncedă (căreia protecţia rufăriei fine îi dă sugestii de culcuş, păstrînd în ea acea căldură animală, care e ca o respiraţie vie a feminităţii) se îngroaşe şi se înăspreşte puţin, trupul se apropie de ineficacitatea statuară. Şi pe urmă raporturile sunt cu o abstracţie mai mult sau mai puţin totală de el; căci rămîne admirat de cunoscători ca o nouă îmbrăcăminte parcă.
Dealtfel, Tekirghiolul-Movilă oferă şi o altă experienţă, pe care am făcut-o cu destulă uimire.
Aşa-zisele băi reci în lac au despărţăminte pentru dezbrăcat deosebite pentru bărbaţi şi femei... Un gard de uluci, prelungit vreo zece paşi în apă, deosebeşte cele două imperii ale goliciunii totale. În lac însă, mai ales datorită soţilor care caută să-şi regăsească soţiile, despărţirea încetează, deşi nu sunt nici măcar maiouri. Privirile aruncate sprre mal îţi oferă viziuni de paradis. Nici un amănunt nu-ţi scapă, şi identificările nu sunt grele. Ei bine, seara dansam cu femeil pe car ele văzusem ''fără mister'', cu aceleaşi sentimente ca la orice bal. Transpusă la altă scară, viaţa dintr-o staţie de mare e absolut fel cu viaţa corespunzătoare de la oraş: gelozie, prietenie, bucurie, preocupări de interese, admiraţie, emoţie, pudoare psihologică, dacă i-e permi să zic aşa.
Nudismul nemţesc e camaraderie, cum camaraderie sunt în genere raporturile lor. Flirt ar fi pentru francezi şi ţigănie pentru ţigani, cum e şi cînd sunt îmbrăcaţi (dar  nu mai mult, căci dispare atunci o parte din obsesia sexuală).
Se spune că unii bolşevici, socotind iubirea cu veleităţi de alegere şi exclusivitate, drept o prejudecată infiltrată de spiritul burghez, au încercat s-o desfiinţeze printr-o educaţie contrară, tratînd amorul ca pe un instinct, asemeni celorlalte, fals împodobit pînă acum cu aureolă pasională. A fost redus la stricta lui importanţă prin educaţia neipocrită a sexelor laolaltă, prin nuduri integrale, pe stradă chiar, şi prin încurajarea împerecherilor libere. Eroarea cea mare e că au crezut că amorul în acestea rezidă... Dar doi înşi pe o plaje, în care e o învălmăşeală de picioare şi mîini, se gîndesc şi se simt pe ei înşişi cu totul deosebiţi de ceilalţi, care rămîn tot atît de numeoroşi şi de asemănători între ei ca pinguinii pe mal. Numai că s-au gîndit şi au şi creat o nouă realitate.
(...)
Dealtfel, femeile ''cu mister'', adevărat nu sunt cele care fac ''lampa mică'', sau pun abajur de hîrtie roză (ca acei negustori de stofă care înadins astupă ferestrele, pentru ca, în semiîntunericul prăvăliei luminate scăzut, să-ţi vîndă marfă proastă). Căci femeile frumoase sunt iubite şi după ce s-au dat, desfăcînd picoarele ca nişte bacante, şi după ce au înşelat, şi după ce au revenit.
Şi oricum, femeile care au însemnat destinul unui om, cele adevărate, care sunt foarte puţine (căci restul sunt femele), îşi încep misterul după ce s-au răsturnat în patul bărbatului.
>

SURSA
Camil Petrescu, Patul lui Procust, ed. Minerva / seria Patrimoniu, Bucureşti, 1983, p. 272-275.

Deschiderea restaurantului „Carpați” din Techirghiol în sezonul 1973 („Litoral” 1973)

<
Redeschis recent, restaurantul-cantină „Carpați” din Techirghiol, aparținînd I.H.R. Eforie Nord are o capacitate zilnică de servire a peste 1.000 de turiști.
Specialist în preparate culinare, bucătarul șef Ilie Bălan, ajutat de bucătarii Maria Leciu, Ali Surem și Maria Iosif, ne spune responsabilul restaurantului Ali Negiadin, pregătesc zilnic, pentru masa de prînz, două meniuri apetisante și consistente, iar pentru micul dejun și cină cîte un meniu foarte consistent. Pe întregul sezon, numărul turiștilor planificați a servi masa la restaurantul „Carpați” se ridică la 7.000. Pentru servirea acestui număr de turiști, resturantul este încadrat cu 39 de lucrători printre care se remarcă serviciul ireproșabil al ospătarilor Mioara Coman, Maria Boroz și al altora, la adresa cărora turiștii au numai cuvinte de laudă.
Tot în cadrul restaurantului funcționează un bufet și un bar de zi, mult solicitate de turiști nu numai pentru bogatul sortiment de băuturi răcoritoare și alcoolice, ci și pentru calitatea acestora și nivelul ridicat al serviciilor. Tot aici turiștii pot servi o bere, care întotdeauna e de la gheață.
>

SURSA
***, „CARPAȚI” -- restaurant-cantină, „Litoral”, Constanța, 14 iunie 1973, p.?.

Cinema pe litoral la 26 august 1972 („Litoral” 1972)

<
CREIERUL - „Farul” Mangalia
PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR - „Albatros” Mamaia
AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ - 2 serii - „Lumina” Techirghiol
TREI DIN VIRGINIA - Eforie Sud
B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE - Eforie Nord, grădina „Perla”
CASA DE SUB ARBORI - Eforie Nord, grădina „Neon”
BALADA LUI CABLE HOGUE - grădina „Jupiter”
ASTĂ-SEARĂ DANSĂM ÎN FAMILIE - grădina „Venus”
>

SURSA
UNDE MERGEM AZI - CINEMA: LITORAL, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.

Cluburi pe litoral la 26 august 1972 („Litoral” 1972)

<
CASA DE CULTURĂ DIN TECHIRGHIOL găzduiește astă-seară, ora 20, o expunere pe tema: „Tineretul, factor determinant al progresului”.
ORFEU CLUB DIN EFORIE SUD organizează astăzi, ora 20, o seară de dans în compania... magnetofonului.
>

SURSA
UNDE MERGEM AZI - CLUB, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.

„Expoziția I. Țuculescu” („TOMIS” 1997)

 Fl. C., Expoziția I. Țuculescu, „Tomis”, Constanța, mai 1997

În expoziția Ion Țuculescu, organizată acum când se împlinesc 35 de ani de la trecerea lui în neființă, de către prestigioasele muzee de artă din Craiova și Constanța, deținătoare poate ale celor mai valoroase opere, prin diversitate și, paradoxal, prin continuitatea lor, publicul întâlnește una dintre cele mai edificator-instructive expoziții dedicată marelui artist. Căci ea se pune în relevanță evoluția creației artistului, expunând pasteluri și acuarele necunoscute, alături de riguros-demonstrativa selecție de lucrări de pictură.

Țuculescu apare astfel și în ipostaza începuturilor, parțial, totuși: căci dacă expoziției i s-ar fi adăugat și cele câteva din patrimoniului Muzeului de Artă Tulcea, din perioadă „se pregătea” să devină mare maestru, înțelegerea „fenomenului” Țuculescu ar fi fost deplină. Dar chiar și fără acestea, se poate vedea că I. Ț. a aparținut familiei de artiști români din perioada interbelică. Lucrările sale de început, portrete, naturi statice cu flori, femei în interior, executate în pastel, semnalează trăsături tradiționale, evidente în epocă; unele calități, precum fugozitatea imaginilor în pastel, și nu numai, ne conduc cu gândul la Francisc Șirato. De fapt, a fost ades menționat în presa timpului ca făcând parte din familia Patina, Istrati, Lucian Grigorescu.

Acuarelele expuse în sala alăturată, inspirate cu precădere de coasta Mării Negre, Balcic și Mangalia, sunt dominate de același aer nostalgic ce se regăsește în multe din reprezentările - de același gen - ale școlii românești de artă din perioada dată, cu aluzii melancolice la timpul estival petrecut acolo. Și totuși vom constata la Ț. ceva în plus: un fel de eliberarea de detalii - clădiri, copaci, minarete etc - pentru a se ocupa intens de atmosfera învăluitoare, de haloul ce definește și singularizează acuarelele sale din această perioadă.

Impunerea în public a lui I. Ț., a acestui medic, dotat de timpuriu pentru pictură îl va detașa treptat, prin expozițiile ulterioare, de filonul tradițional al limbajului pictural - (fie el figurativ, expresionist, cubist) autohton, după călătoria în 1937 în Franța și Elveția, după ce cunoaște ceea ce se întâmpla atunci în arta Europei; dar el se va simți atras cu precădere de arta Fauvilor ca și de descendența expresionistă a lui van Gogh, a cărui operă o admiră la Expoziția internațională a acelui an, la Paris. Confirmarea a venit imediat; lucrările expuse în 1938 erau profund marcate de experiențele enunțate, dar cu interpretări proprii: Noaptea salcâmilor (Muzeul de Artă Craiova), Peisaje din Techirghiol, Peisaj cu casă (Muzeul de Artă Constanța), cu ecou expresionist și fauve totodată, demonstrează cele mai sus afirmate, dar subliniază viziunea originală, proprie a artistului român.

Anilor următori i se înscriu interioarele țărănești (Muzeul de Artă Craiova) cu abundență de piese textile, în execuție oarecum figurativă; ele anunță perioada în care valul, marea, pietrele, florile de câmp sau ciulinii Mangaliei (pentru că artistul fiind legat de studiile privind compoziția și virtuțile curative ale lacului Techirghiol, devenise un mare iubitor al Dobrogei), toate acestea sunt, în pictura sa, elemente de covor oltenesc. Una dintre numeroasele mărturii scrise ale pictorului confirmă trecerea sa spre această etapă: „Am vrut să pictez  scoarțe oltenești, dar a ieșit o lume ciudată de existențe simplificate... Rațiunea a dirijat o pictură senină ca scoarțele oltenești, pictorul secret din mine (însă) a visat la altceva, la misterul cosmic...”.

Splendida suită de peisaje de inspirație folclorică va fi urmată de opere care pun în fața noastră, în bună măsură, o lume a pictorului medic biolog-cercetător care era combinată cu visurile și închipuirile sale. „Țuculescu - scria Ion Frunzeti în 1948 - adaugă muzicii specifice picturii românești sonoritatea gravă, de gong, a certitudinilor sale superbe, cu rădăcinile în folclorul românesc, cu altoiul tehnicii din Franța fauves-ilor și cu îngrășământul unui weltanschauung asemănător celor al celui marilor peisaje olandeze”.

O expoziție de excepție, elegant prezentată și prin catalogul editat de către Muzeul din Constanța, trebuie nu numai semnalată, ci văzută, revăzută.

„Agendă de vacanță” („DOBROGEA NOUĂ” 1989)

 Comitetul Județean de cultură și Educație Socialistă Constanța & Centrala ONT Litoral & Stațiunea turistică neptun & Stațiunea tineretului Costinești & Direcția Comercială a Județului Constanța & Redacția ziarului „Dobrogea nouă”, Agendă de vacanță, 1989, 130 p.

3 Mamaia

11 Constanța

15 Eforie Nord

19 Eforie Sud

23 Mangalia

30 Neptun

36 Venus

38 Saturn

40 Jupiter

42 Aurora

46 Techirghiol

48 Costinești

52 Năvodari

70 Agenda Culturală Litoral 1989

82 Sport

90 Satul de Vacanță Constanța

111 Rezervații și monumente ale naturii pe traseele județului

Filme în cinematografele de pe litoralul județului Constanța în vara anului 1973

 Constanța

„Lumea se distrează” - Popular (8,30 - 10,30 - 12, 30 - 14, 30 - 16, 30)

„Lumea se distrează” - grădina Victoria (20,30)

„Bătrânii se distrează” - Popular (18,15 - 20,30)

„Rond de noapte” - Republica (9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30)

„Pe aripile vântului” (2 serii) - grădina Tomis (20,15)

„Alfred cel Mare” - Progresul (10 - 20,30 - 15 - 17,30 - 20)

„Soarta unui combatant din corpul de autoapărare” - 23 August (15 - 17,30 - 20)

„Nici un om pentru Camp Dietrick” - Tineretului (16 - 18 - 20)

„Legenda lui Rustam” - Bulevard (16 - 18 - 20)

Litoral

„Ciprian Porumbescu” (2 serii) - Farul / Mangalia 

„Ce se întâmplă doctore?” - Albatros / Mamaia

„Monte Carlo” - Lumina / Techirghiol

„Copiii căpitanului Grant” - Eforie Sud (sală și grădină)

„Ultimul cartuș” - grădina Perla / Eforie Nord

 „Fluturii sunt liberi” - grădina Neon /Eforie Nord

„Ceața” - grădina Jupiter

„Unde mergem azi” („LITORAL” 1972)

 ***, Unde mergem azi, „Litoral”, Constanța, 1972, ?

(...)

CINEMA

(...)

„Waterloo” - Mangalia: „Farul”

„Ultima relicvă” - Techirghiol: „Lumina”

„Bănuit e mortul” - Eforie Sud

MUZEE

Muzeul de Artă Constanța - Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară - Deschis zilnic între orele 10-18. Luni închis

Acvariu - Deschis zilnic între orele 9-21

Planetariu - Spectacole la ore fixe: 10, 30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20; 21. Luni închis.

Monumentul și cetatea Adamclisi - Zilnic între orele 8-20.

Expoziția de curiozități „Mercurius” de la Edificiul roman cu mozaic - Deschis zilnic între orele 9-21.

Muzeul Mangalia - Deschis zilnic între orele 9-17. Luni închis.