Gigantul boxer român Gogea Mitu (1912-1935) (OCHIALBI 1982)

Conform Almananhului boxului din 1947, Gogea Mitu, pe numele adevărat Gogu Ștefănescu, s-a născut la 14 iulie 1912 în satul Mîrșani din județul Dolj. 
În 1935 măsura 2,25 m și cântărea 130 kg, fiind denumit de presă „noua cometă a boxului românesc”.
Din cauza sărăciei plecase de foarte tânăr la București, unde prin statura sa devenise un număr de atracție la bâlciul din Târgul Moșilor. Stătea într-un cort 10-12 ore pentru a fi văzut de șirul nesfârșit de spectatori, care plăteau 5 lei pentru biletul de intrare.
Antrenorul de box Mihai Fulea (1910-1982), care l-a cunoscut pe Gogea Mitu, i-a povestit ziaristului sportiv Paul Ochialbi că la 21 de ani viitorul boxer s-a angajat hamal în gară.
Și Ochialbi, în copilăria sa, a avut ocazia să-l vadă în 1935 pe Mitu. Acesta venise să-și facă un costum la croitorul Georgescu, care avea atelierul lângă hotelul Select de pe strada Sfinților. Întâmplător sau nu, momentul a fost imortalizat de un fotograf, a cărui realizare profesională a fost plasată în vitrina atelierului, unde fusese scris textul: „Aici își face haine uriașul boxer Gogea Mitu”.
Cel care l-a inițiat pe gigant în tainele pugilatului a fost italianul Umberto Lancia (1904-?), care a boxat în România în 1926-1932 și care l-a încurajat că-l poate învinge pe celebrul său compatriot Primo Carnera.
Cu ocazia unui antrenament în sala CFR a căpătat și porecla de Gogea Mitu. Un boxer de categorie inferioară, văzându-l la lucru, ar fi zis: „Ce gogea-mi-te pugilist?”.
Secundul lui Lancia, Dinu Dobre de la CFR, l-a salvat de la înec pe Mitu, care, după un antrenament prin parcul Herăstrău, a încercat să se bălăcească în lac, fără să știe să înoate. Au plecat apoi pe Calea Victoriei, dar mulțimea care l-a recunoscut a blocat circulația. Au încercat să ia un taxi, dar s-a dovedit neîncăpător pentru uriaș. Apoi au mers la fostele Galerii ale Blanduziei, la magazinul de articole sportive al lui Vișineanu, pentru a-i comanda o pereche de ghete de box mărimea 56, unde iarăși lumea s-a adunat pentru a obține un autograf.
Primul meci l-a disputat în 1935, pe arena Venus din București, unde l-a pus la pământ pe italianul Grizzo. Apoi, la ringul GIB, l-a făcut K.O. pe un alt uriaș, pe greul român Dumitru Pavelescu, în urma unei dispute dramatice.
Imediat, Lancia a început să primească oferte pentru meciuri în străinătate. La Paris Mitu a încheiat la egalitate întâlnirea în 6 reprize cu colosul Bergman de 2,05 m. Ca urmare a devenit o celebritate prin resaturantele capitalei franceze, unde era plimbat cu mașini descoperite.
Dar în timp ce se pregătea pentru un turneu în Italia și SUA, a contractat o pneumonie după un antrenament, care a evoluat în tuberculoză. A revenit în România, dar în pofida îngrijirilor medicului federației de box, Puiu Stroescu, Gogea Mitu a decedat la 22 iunie 1936, deoarece nu avea plămânii dezvoltați pentru fizicul său. 


SURSA
Paul Ochialbi, 8,9,10...out!, Sport-Turism, București, 1982, 15-18.

Fotbalul în România modernă (1954)

Primul regulament de fotbal modern a fost redactat în 1862 de Thrind Uppingham, rectorul celebrei universități engleze Cambridge.
În România primul balon de fotbal a fost adus încă din 1889, dar primul joc a avut loc de-abia în 1902.
Primul club de fotbal românesc s-a numit Olimpia, fiind înființat în 1905 la București. Primele cluburi de fotbal românești erau organizate ca societăți pe acțiuni și aveau legături cu presa sportivă. Cele mai renumite au fost Ripensia Timișoara (celebră prin „sfertul de oră” în care își învingea adversarii), Club Atletic Oradea (CAO) și Venus București.
Existau puține terenuri adecvate jocului de fotbal, pe acestea desfășurîndu-se de obicei jocuri internaționale. De aceea numărul cluburilor în perioada precomunistă nu a depășit 700, cel al jucătorilor profesioniști a fost sub 15.000. De asemenea existau doar vreo 60 de antrenori și maximum 200 de arbitri.

SURSA
***, Fotbal. Adnotări pe marginea regulamentului de joc, Cultură fizică și sport, Buucrești, 1954, 5-6.

Situația punctelor de prim-ajutor pe litoral în 1994 („Telegraf” 1994)

<
După `89, mulți directori de societăți comerciale cu capital de stat au simțit nevoia de a gospodări bunurile cu care au fost ”înzestrați” de partid. Așa se fac că S.A. de pe litoral au vîndut sau închiriat punctele de prim ajutor medical unor agenți economici. Urmarea? Dispariția punctelor sanitare în marea lor majoritate. Astfel, din 12 cîte existau în Mamaia, au mai rămas (?), prost așezate și în imposibilitatea de a fi dotate cu aparate medicale pentru acordarea primului ajutor în caz de urgență. Același lucru se întîmplă și în celelalte stațiuni de pe litoral. Exemplificăm cu Jupiter, Venus, Eforie Nord, Costinești ș.a. Dl. dir, adj, al Direcției Sanitare Constanța a descris acest fenomen drept: „un dezinteres din partea societăților în cauză, pe care le interesează în primul rînd profitul, lăsînd astfel la o parte problemele de urgență. Spre exemplu, pentru a înțelege gravitatea faptului, acum două zile un înecat a decedat, alți fiind salvați în ultimul moment datorită deplasării de urgență a salvării la distanțe apreciabile”. Pentru a evita astfel de situații, gîndindu-se că se află în plin sezon estival, D. S. a cerut alte spații, dar se pare că nu există această posibilitate. Am cerut alte amănunte dlui Gheorghiu, dir. S.C. Mamaia. Domnia sa ne-a declarat că: „Deocamdată nu sînt bani pentru a face altele. Nu înțeleg însă de ce Direcția Sanitară își face probleme, deoarece pentru Mamaia există 6 puncte de prim ajutor, plus două policlinici care sînt suficiente”. Ce ne facem însă cu turiștii, care nu înțeleg de ce li se mai iau banii dacă nu li se asigură protecție medicală?
>

SURSA
Lăcrămioara Andrei, Din dorința de a face schimbări cu orice preț, SOCIETĂȚILE COMERCIALE CU CAPITAL DE STAT DE PE LITORAL AU VÎNDUT SAU ÎNCHRIAT PUNCTELE DE PRIM AJUTOR!, „Telegraf”, Constanța, ?07.1994, p.?:

Inaugurarea restaurantelor „Vulturul”, „Cocorul”, și „Pajura” din stațiunea Venus în 1973 („Litoral” 1973)

<
Stațiunea Venus își îmbogățește în aceste zile zestrea de frumuseți arhitectonice prin darea în folosință a trei noi unități restaurantiere - „Vulturul”, „Cocorul” și „Pajura” - aferente hotelurilor cu același nume. Cele trei restaurante de mare capacitate își vor oferi serviciile turiștilor din stațiunea Venus (și în special celor cazați în hotelurile respective), amplificând astfel calitatea deservirii vizitatorilor litoralului românesc.
>

SURSA
***, NOU. În Venus, TREI RESTAURANTE, „Litoral”, Constanța, 14 iunie 1973, p.?.

Cinema pe litoral la 26 august 1972 („Litoral” 1972)

<
CREIERUL - „Farul” Mangalia
PARADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR - „Albatros” Mamaia
AVENTURI LA MAREA NEAGRĂ - 2 serii - „Lumina” Techirghiol
TREI DIN VIRGINIA - Eforie Sud
B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE - Eforie Nord, grădina „Perla”
CASA DE SUB ARBORI - Eforie Nord, grădina „Neon”
BALADA LUI CABLE HOGUE - grădina „Jupiter”
ASTĂ-SEARĂ DANSĂM ÎN FAMILIE - grădina „Venus”
>

SURSA
UNDE MERGEM AZI - CINEMA: LITORAL, „Litoral”, Constanța, 26 august 1972, p.?.

Inaugurarea stației Radio Contact Constanța („TELEGRAF” 1994)

?, ?,  „Telegraf”, Constanța, sept. 1994, p. 4

Sâmbătă seara, în sediul din str. Mircea cel Bătrân, a avut loc deschiderea oficială a postului Radio „Contact”. Au participat câteva nume tari din lumea politicii românești, în special, din sectorul „liberal”, , majoritatea „prieteni politici” și... de afaceri cu dl. Călin Popescu Tăriceanu (directorul general al rețelei de posturi de radio Contact din România), dl.Viorel Cataramă, însoțit de nelipsita sa compagnioană, d-ra Adela Surugiu (fost manechin la Casa „Venus”), dl. Radu Boroianu, parlamentar liberal, dl. Dan Pascariu, ex-directorul BCR ș. a. Show-ul a fost pigmentat cu două scurte recitaluri, susținute de Laura Stoica și formația „Direcția 5” și de Loredana Groza. Ambele momente au fost mult gustate de veselul public prezent. Același public a gustat și toate... gustările de pe masă, devorând în timp record antreurile și lichidele oferite totuși, din abundență, de amfitrioni. În deschiderea seriei de prezentări făcute postului de radio de către realizatorii și patronii acestuia, a ținut un foarte elegant speach însuși dl. ambasador al Belgiei. De altfel, Radio „Contact” reprezintă o asociere între români și belgieni, Dl. C. P. Tăriceanu fiind directorul părții române. (...)

„Agendă de vacanță” („DOBROGEA NOUĂ” 1989)

 Comitetul Județean de cultură și Educație Socialistă Constanța & Centrala ONT Litoral & Stațiunea turistică neptun & Stațiunea tineretului Costinești & Direcția Comercială a Județului Constanța & Redacția ziarului „Dobrogea nouă”, Agendă de vacanță, 1989, 130 p.

3 Mamaia

11 Constanța

15 Eforie Nord

19 Eforie Sud

23 Mangalia

30 Neptun

36 Venus

38 Saturn

40 Jupiter

42 Aurora

46 Techirghiol

48 Costinești

52 Năvodari

70 Agenda Culturală Litoral 1989

82 Sport

90 Satul de Vacanță Constanța

111 Rezervații și monumente ale naturii pe traseele județului

„Campingul Venus” („LITORAL” 1973)

 Situat în imediata apropiere a stațiunii cu același nume, campingul Venus oferă condiții excelente pentru petrecerea unei vacanțe agreabile. Campingul pune la dispoziția turiștilor, în afară de cazare în vile și corturi, o gamă variată de servicii utilitare: spălat, călcat, curățat, loc de parcare pentru autoturisme, bufet, cofetărie, bar de zi, vizionarea programelor TV, contribuind astfel la asigurarea unor elemente absolut necesare pentru satisfacerea integrală dorințelor turiștilor.