Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aştepta să-ţi moară duşmanul. VICTOR MARTIN - ''Carte de citit la volan''
Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta Dobrogea Nouă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dobrogea Nouă. Afișați toate postările
sâmbătă, 27 septembrie 2014
Aniversarea a 70 de ani de la apariția cotidianului „Cuget Liber” din Constanța („Cuget Liber” 2014)
Labels:
1 mai 1948,
25 septembrie 1944,
Albania,
Arhivele Naţionale,
Coman,
Constanţa,
Cuget Liber,
Dobrogea Nouă,
număr,
PCR,
Stănescu,
strada,
Tache Ionescu,
tipografie,
tribunal,
Uniunea Patrioţilor,
ziar
joi, 14 noiembrie 2013
In memoriam
Simion Tavitian, personalitatea care a marcat cultura dobrogeană
Cuget Liber 14 noiembrie 2013
Simion Tavitian, personalitatea care a marcat cultura dobrogeană
Cuget Liber 14 noiembrie 2013
Labels:
1926,
2008,
Armenia,
cartofilie,
Constanţa,
Cuget Liber,
cultură,
Dobrogea,
Dobrogea Nouă,
filatelie,
fondator,
Hubners Who is Who,
Litoral,
numismatică,
scriitor,
Tavitian,
Uniunea Armenilor din România,
ziarist
joi, 1 noiembrie 2007
Cenzura comunistă în Dobrogea (X- 1976) (COMAN 2007)
Virgil Coman*, Cenzura în Dobrogea (X), „Tomis”, Constanța, XLII, 452, noiembrie 2007, p. 89-93.
În 1976 cei doi cenzori ai Comitetului pentru Presă și Tipărituri Constanța aveau să supună îndrumării și controlului cotidianul „Dobrogea Nouă”, respectiv cotidianul de după-amiază „Litoral” (cinci luni pe an), revista „Tomis” (trimestrial n. V. C.), revistele școlare „Ecouri”, „Electron”, „Lyceum”, „Mercur”, „Șoaptele mării”, „Pescăruș”, „Orizonturi” și „Liceenii”, foile volante „Protecția muncii”, „Micul pieton”, „Radar”, „Campania agricolă de toamnă”, „Zootehnia la parametrii calității” și cea editată de Întreprinderea de Transporturi Auto.
Legat de producția editorială, în 1976, estimările s-au cifrat la 10.000 pagini dactilografiate, cele mai importante categorii de lucrări fiind: „Pontica”, „Lucrări științifice”, 30 de broșuri pe diverse teme, un număr asemănător de pliante publicitare și cataloage ale muzeelor și expozițiilor sezoniere, pliante cu caracter periodic ale ONT Litoral (perioada sezonului estival - n. V. C.) și numeroase alte lucrări, în cadrul acțiunii de propagandă a manifestărilor „Pontica 76” ș. a. Acestora li se adaugă materiale destinate publicării în ziarele locale similare celui constănțean din Polonia, fosta RDG, Bulgaria și fosta URSS.
Privitor la mercantilaj și comenzi tipografice, până în noiembrie 1976 au fost verificate 8.000 de comenzi tipografice și multe alte notițe tehnice elaborate de întreprinderile producătoare de utilaje din județ, cataloage și pliante filatelice, materiale publicitare în domeniul turismului, două volume cu mersul autobuzelor în județul Constanța și județele limitrofe, Buletinele oficiale ale Consiliilor populare, municipal și din județ ș.a.
Numărul mijloacelor de multiplicare controlate în perioada supusă analizei nostre s-a ridicat la cifra 69, dintre acestea fiind nominalizate la viză periodică permanentă doar punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, asupra cărora se organizau și controale inopinate, ca de exemplu: Tipografia FCH Palas, tipografiile IHR Mangalia și Mamaia sau Secția tipografică din Stațiunea Neptun.
La punctele de control ale expedițiilor poștale au fost verificate lunar aproximativ 60 colete, ce au totalizat 2.000 de cărți, periodice, discuri, casete, benzi de magnetofon ș. a., periodicitatea controalelor asupra coletelor primite fiind asemănătoare. Dintre acestea, au fost verificate circa 100 de titluri de cărți și reviste, 100 de discuri L. P. și au fost ascultate peste 20 de casete, respectiv benzi de magnetofon. În ceea ce privește vizionarea producției teatrale, ea s-a realizat asupra unui număr de trei teatre și două secții ale acestora: Teatrul de Dramă și Comedie, Teatrul de Păpuși și Studioul Experimental al Actorilor, Teatrul Liric și Teatrul de Revistă Fantasio, împuterniciții fiind prezenți la un număr de 19 de premiere. Lor li se adaugă spectacolele estivale pe litoral ale cenaclului Flacăra, festivalurile concurs de la Mamaia, unele programe de bar ș. a.
Ultimul domeniu de activitate prezentat este cel privind vizionarea de expoziții și muzee. cele două muzee și filiala Uniuni Artiștilor Plastici vernisau frecvent expoziții, 35 fiind vizionate în perioada analizată de noi. În sezonul estival, acestora li s-au adăugat și cele ocazionale, personale sau colective, găzduite de ONT în holurile hotelurilor de pe litoral.
După cum se observă, cei doi împuterniciți ai CPT Constanța au asigurat controlul publicațiilor cotidiene locale, a revistei socio-culturale Tomis și a revistelor școlare, cel al mijloacelor de multiplicat, al expedițiilor poștale și al coletelor la vamă, au asigurat activitatea de viză a comenzilor tipografice, a producției culturale locale și al materialelor de propagandă turistică, au vizionat premiere ale teatrelor constănțene, expoziții etc, după cum reiese și din documentul care urmează.
1976 noiembrie 20, Constanța
Informare asupra volumului de muncă al colectivului CPTConstanța în 1976
COMITETUL PENTRU PRESĂ ȘI TIPĂRITURI
Colectivul din Constanța
Nr. 18/20 - XI - `76
INFORMARE
asupra volumului de muncă al colectivului C.P.T. Constanța
Pentru perioada care face obiectul acestei informări (anul 1976) colectivul de lectori din Constanța a asigurat controlul activității de propagandă prin presă și tipărituri în principalele sectoare de activitate care pot fi grupate în:
Îndrumarea și controlul activității de presă
Ziare - „Dobrogea nouă”, cotidian - „Litoral”, cotidian de după-amiază (cinci luni pe an). Controlul se efectuează prin servicii alternative ale celor doi împuterniciți pînă la încheierea procesului de tipărire a ziarului (medie - ora O), precum și prin lecturare anticipată, la solicitările redacției, a unor materiale propuse să apară în ziar.
Reviste - „TOMIS”, revistă trimestrială; 20 pag. Inclusiv publicitatea. Deși trimestrială, revista este întotdeauna o chestiune de durată, solicitând orientarea activității unuia sau altuia dintre împuterniciți numai spre rezolvarea problemelor semnalate la lectură. Aceasta în ciuda faptului că multe dintre intervențiile noastre se efectuează direct pe manuscrisele propuse spre publicare și în legătură cu care redacția ne solicită opinia încă înainte de a începe paginația. De regulă, împuternicitul căruia îi vine rîndul să citească revista este scos din circuitul celorlalte activități timp de cel puțin două săptămîni...
Reviste școlare - Au autorizație de apariție și sînt luate în lectură de către colectivul nostru următoarele reviste: „Ecouri” (Liceul pedagogic), „Electron ” (Liceul industrial economic), „Soarele mării” (Liceul nr. 4), „Pescăruș” (Școala generală nr. 26), „Orizonturi” (Școala generală nr. 27) și „Liceenii” (Liceul din Cobadin). În total, deci, opt reviste școlare cu cîte două sau mai multe numere anual. Nu avem încă o evidență definitivă pentru acest an, deoarece majoritatea școlilor urmează să scoată cîte un număr cu prilejul vacanței de iarnă a elevilor.
Foi volante - „Protecția muncii”, foaie volantă editată de Comitetul sindicatului C. F. M. „Navrom”, cu aprobarea Comitetului județean PCR. Este una din foile volante care tinde să se transforme în publicație periodică, apărînd, pe parcursul ultimului an calendaristic, cu o frecvență din ce în ce mai mare. Inițial a apărut trimestrial, pe două pagini format ziar (față/verso), ulterior s-a ajuns la editarea ei aproape lunară, pe 4 pagini format ziar.
- „Micul pieton”, foi volante (trei în acest an) editate de Consiliul Județean al Pionierilor în colaborare cu Inspectoratul de Miliție al județului Constanța.
- „Radar”, foaie volantă editată de Inspectorul de Miliție al județului Constanța, serviciul Circulație.
- Cu sprijinul și sub îngrijirea ziarului au mai fost editate două foi volante avînd drept scop impulsionarea lucrărilor agricole de sezon: „Campania agricolă de toamnă” și „Zootehnia, la parametrii calității” (două pagini de ziar, față/verso).
- De asemenea, a mai apărut o foaie volantă editată de Întreprinderea de transporturi auto, pe tema folosirii raționale a parcului mijloacelor de transport.
Producția editorială locală
În total, pe anul în curs au fost lecturate circa 7.000 de pagini dactilografiate. Menționăm că nu am inclus în acest număr de pagini foile volante, revistele școlare, broșurile și pliantele ocazionale, cu caracter publicitar - precum și lucrările cuprinse în mercantilajul tipografic. Specificăm, de asemenea, că statistica este incompletă și fiindcă urmează să mai primim la viză lucrările prevăzute în planul editorial al județului pentru trimestrul IV 1976 - lucrări aflate în pregătire și însumând (după preliminariile aceluiași plan) alte vreo două mii de pagini.
Putem aprecia, deci, pentru calculul volumului nostru de muncă, o cifră estimativă de circa 10.000 pagini anual numai în sectorul „Producție editorială locală”.
În principal, pe categorii mai importante de lucrări, am avut de rezolvat în acest an: - Un număr de 30 de broșuri pe diverse teme; - Cam tot atâtea pliante publicitare și cataloage ale muzeelor și expozițiilor sezoniere; - Două volume de amploare („Pontica” a Muzeului de arheologie și „Lucrări științifice” ale Stațiunii de cercetări Valul lui Traian - avînd cîte circa 1.000 pagini dactilografiate fiecare); - Pliantele cu caracter periodic ale ONT „Litoral” (săptămînal, pe toată perioada sezonului estival); numeroase lucrări în cadrul acțiunii de propagandă a manifestărilor „Pontica `76” și altele.
Mercantilaj, comenzi tipografice
Pînă la data întocmirii prezentei informări au trecut pe la noi, pentru viză, un număr de 8.000 de comenzi tipografice. În afara mercantilajului obișnuit, în acestea sînt cuprinse și comenzile mai ample, neincluse de noi în statistica producției editoriale locale. Astfel, numai nou a carte de telefoane a județului depășește 1.000 de pagini care se adaugă la calculul volumului de muncă al colectivului nostru. Au mai fost aduse pentru viză, de asemenea, multe notițe tehnice ale întreprinderilor producătoare de utilaj din județ, cataloage și pliante filatelice, două volume cu Mersul autobuzelor în județul Constanța și în județele limitrofe, materiale publicitare în domeniul turismului, Buletinele oficiale ale Consiliilor populare municipale și județean etc.
Controlul mijloacelor de multiplicare
Conform evidenței noastre, în județul Constanța există un număr de 69 de aparate de multiplicat mai mult sau mai puțin complexe, repartizarea unui număr de [?] unități. Conform indicațiilor conducerii C.P. T., am efectuat în acest an o trecere în revistă a respectivelor aparate. În funcție de distanțe și de timpul necesar controlului propriu-zis, am avut nevoie de cam de [?] ore pentru fiecare aparat - totalizînd, deci, [?] ore doar pentru această simplă operație de verificare. Calculul s-a efectuat pe criteriul mediei, cu aproximație în minus, date fiind deplasările pe care a trebuit să le facem în extremele județului (Hîrșova, Medgidia, Cernavodă ș. a.).
Din toate unitățile trecute în revistă am păstrat la viză periodică permanentă doar punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, cum ar fi Tipografia F. C. H. Palas, tipografiile I. H. R. Mangalia și Mamaia, Secția tipografică din stațiunea Neptun - celelalte unități fiind îndrumate să prezinte la viză doar lucrările cu caracter special, care depășesc competențele interne și nu au statut de imprimare pentru uz intern. La punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, ca și la Tipografia Dobrogea, efectuăm și controale periodice inopinate.
Import-export
În activitatea de controla expedițiilor poștale am înregistrat o medie de circa 60 colete văzute lunar, cuprinzînd cam 2.000 de cărți, publicații periodice, discuri, benzi de magnetofon și altele. De regulă, cam o zi pe lună este consacrată controlului coletelor, în funcție de solicitările Direcției județene de poștă și telecomunicații.
În ceea ce privește controlul coletelor sosite, sîntem solicitați cu aceeași periodicitate de către vama-port Constanța. În plus, anul acesta, am avut în supraveghere și punctul vamal provizoriu instituit la Mamaia în perioada în perioada scutirilor de taxe. Afluența coletelor și ritmul în care s-a lucrat la controlul lor operativ nu ne-a permis să ținem o evidență detaliată, dar putem menționa verificarea a circa 100 de discuri Lp, ascultarea a peste 20 de casete și benzi de magnetofon, controlul a circa 100 de titluri de cărți și reviste...
Vizionări ale premierelor instituțiilor profesioniste de spectacol
Pe parcursul ultimei stagiuni teatrale, colectivul din Constanța a asistat la toate vizionările instituțiilor profesioniste de spectacol din localitate. Menționăm că avem în control trei teatre și două secții ale acestora, după cum urmează: - Teatrul de dramă și comedie, care prezintă aproximativ șase premiere anual, avînd sub îndrumare (ca secții) Teatrul de păpuși și Studioul experimental al actorilor ; - Teatrul liric (3-4 premiere anual) și Teatrul de revistă „Fantasio”, care se limitează cam la două premiere în fiecare stagiune - plus actualizările și scheciurile nou introduse în spectacolele mai vechi.
Făcînd un total al vizionărilor din acest an, consemnăm prezența noastră la un număr de 19 premiere ale instituțiilor de spectacol constănțene - cifră în care includem și spectacolele ocazionale, omagiale, în completarea repertoriilor aprobate (v. studioul experimental al actorilor, spectacolele comune cu prilejul diferitelor aniversări etc.)
Ca timp afectat participării la acest vizionări, calculul ar fi următorul: circa 2 1/2 ore vizionarea propriu-zisă + circa 2 1/2 ore discuțiile în cadrul comisiei lărgite de propagandă a Comitetului județean de partid = cinci ore per vizionare; înmulțind cu 19 rezultă 95 de ore afectate acestei activități în 1976. Începînd cu anul viitor vom înregistra nu număr dublu de ore/spectacol, dată fiind noua metodologie a muncii ce presupune vizionarea propriu-zisă. De altfel, și pînă acum am efectuat cîte două vizionări la spectacolele care ridicau probleme.
Vizionări de epoziții (sic!), muzee etc
În municipiul Constanța funcționează două muzee sub egida cărora au loc vernisajele a diverse expoziții, precum și o filială a U. A. P., organizatoare și ea, de expoziții. De asemenea, în fiecare vară, O. N. T. -ul găzduiește în holurile hotelurilor de pe litoral numeroase alte expoziții persoanele sau colective.
Dată fiind această situație, sîntem destul de des solicitați în vizionările premergătoare vernisajelor. Excluzînd expozițiile sezoniere găzduite de O. N. T., am participat anul acesta la vizionarea a 35 de expoziții pe diverse tematici. Calculat în ore-vizionare, ar reveni circa 70 de ore doar pentru această activitate - alte 70 fiind consacrate prezenței protocolare la vernisajele propriu-zise... Nu avem o evidență a expozițiilor ocazionale din holurile hotelurilor (numeroase!), dar vizionările la acestea ar trebui calculate în ... kilometri parcurși pe litoral!
Tot la capitoplul (sic!) „Vizionări” trebuie să includem:
-spectacolele estivale, pe litoral, ale cenaclului „Flacăra”;
- festivalurile-concurs organizate în fiecare am la Mamaia;
- unele programe de bar în legătură cu conținutul cărora sîntem solicitați de către Comitetul județean P. C. R. să ne spunem părerea ș.a.m.d.
Alte activități
- În ultima perioadă s-a reînființat la Constanța stația locală de radioamplificare, cu program bisăptămînal. Materialele emisiunilor sînt aduse la viză fie în manuscris, fie pe bandă, pentru ascultare.
- Ziarul local întreține relații de schimb cu publicații similare din Polonia, R.D.G., Bulgaria și U.R.S.S. Materialele destinate publicării peste hotare sînt aduse la viză în manuscris, după ce au aprobarea de principiu a Sectorului de presă al C.C. și a Secției de propagandă a Comitetului județean de partid ș.a.m.d.
Aceasta ar fi, în linii mari, „radiografia” volumului de muncă al colectivului C. P. T din Constanța
Împuterniciți,
Clara Ghiuvelechian
Eugen Vasiliu
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 12/1973-1977, f. 15-17.
*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Director al Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.
În 1976 cei doi cenzori ai Comitetului pentru Presă și Tipărituri Constanța aveau să supună îndrumării și controlului cotidianul „Dobrogea Nouă”, respectiv cotidianul de după-amiază „Litoral” (cinci luni pe an), revista „Tomis” (trimestrial n. V. C.), revistele școlare „Ecouri”, „Electron”, „Lyceum”, „Mercur”, „Șoaptele mării”, „Pescăruș”, „Orizonturi” și „Liceenii”, foile volante „Protecția muncii”, „Micul pieton”, „Radar”, „Campania agricolă de toamnă”, „Zootehnia la parametrii calității” și cea editată de Întreprinderea de Transporturi Auto.
Legat de producția editorială, în 1976, estimările s-au cifrat la 10.000 pagini dactilografiate, cele mai importante categorii de lucrări fiind: „Pontica”, „Lucrări științifice”, 30 de broșuri pe diverse teme, un număr asemănător de pliante publicitare și cataloage ale muzeelor și expozițiilor sezoniere, pliante cu caracter periodic ale ONT Litoral (perioada sezonului estival - n. V. C.) și numeroase alte lucrări, în cadrul acțiunii de propagandă a manifestărilor „Pontica 76” ș. a. Acestora li se adaugă materiale destinate publicării în ziarele locale similare celui constănțean din Polonia, fosta RDG, Bulgaria și fosta URSS.
Privitor la mercantilaj și comenzi tipografice, până în noiembrie 1976 au fost verificate 8.000 de comenzi tipografice și multe alte notițe tehnice elaborate de întreprinderile producătoare de utilaje din județ, cataloage și pliante filatelice, materiale publicitare în domeniul turismului, două volume cu mersul autobuzelor în județul Constanța și județele limitrofe, Buletinele oficiale ale Consiliilor populare, municipal și din județ ș.a.
Numărul mijloacelor de multiplicare controlate în perioada supusă analizei nostre s-a ridicat la cifra 69, dintre acestea fiind nominalizate la viză periodică permanentă doar punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, asupra cărora se organizau și controale inopinate, ca de exemplu: Tipografia FCH Palas, tipografiile IHR Mangalia și Mamaia sau Secția tipografică din Stațiunea Neptun.
La punctele de control ale expedițiilor poștale au fost verificate lunar aproximativ 60 colete, ce au totalizat 2.000 de cărți, periodice, discuri, casete, benzi de magnetofon ș. a., periodicitatea controalelor asupra coletelor primite fiind asemănătoare. Dintre acestea, au fost verificate circa 100 de titluri de cărți și reviste, 100 de discuri L. P. și au fost ascultate peste 20 de casete, respectiv benzi de magnetofon. În ceea ce privește vizionarea producției teatrale, ea s-a realizat asupra unui număr de trei teatre și două secții ale acestora: Teatrul de Dramă și Comedie, Teatrul de Păpuși și Studioul Experimental al Actorilor, Teatrul Liric și Teatrul de Revistă Fantasio, împuterniciții fiind prezenți la un număr de 19 de premiere. Lor li se adaugă spectacolele estivale pe litoral ale cenaclului Flacăra, festivalurile concurs de la Mamaia, unele programe de bar ș. a.
Ultimul domeniu de activitate prezentat este cel privind vizionarea de expoziții și muzee. cele două muzee și filiala Uniuni Artiștilor Plastici vernisau frecvent expoziții, 35 fiind vizionate în perioada analizată de noi. În sezonul estival, acestora li s-au adăugat și cele ocazionale, personale sau colective, găzduite de ONT în holurile hotelurilor de pe litoral.
După cum se observă, cei doi împuterniciți ai CPT Constanța au asigurat controlul publicațiilor cotidiene locale, a revistei socio-culturale Tomis și a revistelor școlare, cel al mijloacelor de multiplicat, al expedițiilor poștale și al coletelor la vamă, au asigurat activitatea de viză a comenzilor tipografice, a producției culturale locale și al materialelor de propagandă turistică, au vizionat premiere ale teatrelor constănțene, expoziții etc, după cum reiese și din documentul care urmează.
1976 noiembrie 20, Constanța
Informare asupra volumului de muncă al colectivului CPTConstanța în 1976
COMITETUL PENTRU PRESĂ ȘI TIPĂRITURI
Colectivul din Constanța
Nr. 18/20 - XI - `76
INFORMARE
asupra volumului de muncă al colectivului C.P.T. Constanța
Pentru perioada care face obiectul acestei informări (anul 1976) colectivul de lectori din Constanța a asigurat controlul activității de propagandă prin presă și tipărituri în principalele sectoare de activitate care pot fi grupate în:
Îndrumarea și controlul activității de presă
Ziare - „Dobrogea nouă”, cotidian - „Litoral”, cotidian de după-amiază (cinci luni pe an). Controlul se efectuează prin servicii alternative ale celor doi împuterniciți pînă la încheierea procesului de tipărire a ziarului (medie - ora O), precum și prin lecturare anticipată, la solicitările redacției, a unor materiale propuse să apară în ziar.
Reviste - „TOMIS”, revistă trimestrială; 20 pag. Inclusiv publicitatea. Deși trimestrială, revista este întotdeauna o chestiune de durată, solicitând orientarea activității unuia sau altuia dintre împuterniciți numai spre rezolvarea problemelor semnalate la lectură. Aceasta în ciuda faptului că multe dintre intervențiile noastre se efectuează direct pe manuscrisele propuse spre publicare și în legătură cu care redacția ne solicită opinia încă înainte de a începe paginația. De regulă, împuternicitul căruia îi vine rîndul să citească revista este scos din circuitul celorlalte activități timp de cel puțin două săptămîni...
Reviste școlare - Au autorizație de apariție și sînt luate în lectură de către colectivul nostru următoarele reviste: „Ecouri” (Liceul pedagogic), „Electron ” (Liceul industrial economic), „Soarele mării” (Liceul nr. 4), „Pescăruș” (Școala generală nr. 26), „Orizonturi” (Școala generală nr. 27) și „Liceenii” (Liceul din Cobadin). În total, deci, opt reviste școlare cu cîte două sau mai multe numere anual. Nu avem încă o evidență definitivă pentru acest an, deoarece majoritatea școlilor urmează să scoată cîte un număr cu prilejul vacanței de iarnă a elevilor.
Foi volante - „Protecția muncii”, foaie volantă editată de Comitetul sindicatului C. F. M. „Navrom”, cu aprobarea Comitetului județean PCR. Este una din foile volante care tinde să se transforme în publicație periodică, apărînd, pe parcursul ultimului an calendaristic, cu o frecvență din ce în ce mai mare. Inițial a apărut trimestrial, pe două pagini format ziar (față/verso), ulterior s-a ajuns la editarea ei aproape lunară, pe 4 pagini format ziar.
- „Micul pieton”, foi volante (trei în acest an) editate de Consiliul Județean al Pionierilor în colaborare cu Inspectoratul de Miliție al județului Constanța.
- „Radar”, foaie volantă editată de Inspectorul de Miliție al județului Constanța, serviciul Circulație.
- Cu sprijinul și sub îngrijirea ziarului au mai fost editate două foi volante avînd drept scop impulsionarea lucrărilor agricole de sezon: „Campania agricolă de toamnă” și „Zootehnia, la parametrii calității” (două pagini de ziar, față/verso).
- De asemenea, a mai apărut o foaie volantă editată de Întreprinderea de transporturi auto, pe tema folosirii raționale a parcului mijloacelor de transport.
Producția editorială locală
În total, pe anul în curs au fost lecturate circa 7.000 de pagini dactilografiate. Menționăm că nu am inclus în acest număr de pagini foile volante, revistele școlare, broșurile și pliantele ocazionale, cu caracter publicitar - precum și lucrările cuprinse în mercantilajul tipografic. Specificăm, de asemenea, că statistica este incompletă și fiindcă urmează să mai primim la viză lucrările prevăzute în planul editorial al județului pentru trimestrul IV 1976 - lucrări aflate în pregătire și însumând (după preliminariile aceluiași plan) alte vreo două mii de pagini.
Putem aprecia, deci, pentru calculul volumului nostru de muncă, o cifră estimativă de circa 10.000 pagini anual numai în sectorul „Producție editorială locală”.
În principal, pe categorii mai importante de lucrări, am avut de rezolvat în acest an: - Un număr de 30 de broșuri pe diverse teme; - Cam tot atâtea pliante publicitare și cataloage ale muzeelor și expozițiilor sezoniere; - Două volume de amploare („Pontica” a Muzeului de arheologie și „Lucrări științifice” ale Stațiunii de cercetări Valul lui Traian - avînd cîte circa 1.000 pagini dactilografiate fiecare); - Pliantele cu caracter periodic ale ONT „Litoral” (săptămînal, pe toată perioada sezonului estival); numeroase lucrări în cadrul acțiunii de propagandă a manifestărilor „Pontica `76” și altele.
Mercantilaj, comenzi tipografice
Pînă la data întocmirii prezentei informări au trecut pe la noi, pentru viză, un număr de 8.000 de comenzi tipografice. În afara mercantilajului obișnuit, în acestea sînt cuprinse și comenzile mai ample, neincluse de noi în statistica producției editoriale locale. Astfel, numai nou a carte de telefoane a județului depășește 1.000 de pagini care se adaugă la calculul volumului de muncă al colectivului nostru. Au mai fost aduse pentru viză, de asemenea, multe notițe tehnice ale întreprinderilor producătoare de utilaj din județ, cataloage și pliante filatelice, două volume cu Mersul autobuzelor în județul Constanța și în județele limitrofe, materiale publicitare în domeniul turismului, Buletinele oficiale ale Consiliilor populare municipale și județean etc.
Controlul mijloacelor de multiplicare
Conform evidenței noastre, în județul Constanța există un număr de 69 de aparate de multiplicat mai mult sau mai puțin complexe, repartizarea unui număr de [?] unități. Conform indicațiilor conducerii C.P. T., am efectuat în acest an o trecere în revistă a respectivelor aparate. În funcție de distanțe și de timpul necesar controlului propriu-zis, am avut nevoie de cam de [?] ore pentru fiecare aparat - totalizînd, deci, [?] ore doar pentru această simplă operație de verificare. Calculul s-a efectuat pe criteriul mediei, cu aproximație în minus, date fiind deplasările pe care a trebuit să le facem în extremele județului (Hîrșova, Medgidia, Cernavodă ș. a.).
Din toate unitățile trecute în revistă am păstrat la viză periodică permanentă doar punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, cum ar fi Tipografia F. C. H. Palas, tipografiile I. H. R. Mangalia și Mamaia, Secția tipografică din stațiunea Neptun - celelalte unități fiind îndrumate să prezinte la viză doar lucrările cu caracter special, care depășesc competențele interne și nu au statut de imprimare pentru uz intern. La punctele de lucru cu activitate tipografică intensă, ca și la Tipografia Dobrogea, efectuăm și controale periodice inopinate.
Import-export
În activitatea de controla expedițiilor poștale am înregistrat o medie de circa 60 colete văzute lunar, cuprinzînd cam 2.000 de cărți, publicații periodice, discuri, benzi de magnetofon și altele. De regulă, cam o zi pe lună este consacrată controlului coletelor, în funcție de solicitările Direcției județene de poștă și telecomunicații.
În ceea ce privește controlul coletelor sosite, sîntem solicitați cu aceeași periodicitate de către vama-port Constanța. În plus, anul acesta, am avut în supraveghere și punctul vamal provizoriu instituit la Mamaia în perioada în perioada scutirilor de taxe. Afluența coletelor și ritmul în care s-a lucrat la controlul lor operativ nu ne-a permis să ținem o evidență detaliată, dar putem menționa verificarea a circa 100 de discuri Lp, ascultarea a peste 20 de casete și benzi de magnetofon, controlul a circa 100 de titluri de cărți și reviste...
Vizionări ale premierelor instituțiilor profesioniste de spectacol
Pe parcursul ultimei stagiuni teatrale, colectivul din Constanța a asistat la toate vizionările instituțiilor profesioniste de spectacol din localitate. Menționăm că avem în control trei teatre și două secții ale acestora, după cum urmează: - Teatrul de dramă și comedie, care prezintă aproximativ șase premiere anual, avînd sub îndrumare (ca secții) Teatrul de păpuși și Studioul experimental al actorilor ; - Teatrul liric (3-4 premiere anual) și Teatrul de revistă „Fantasio”, care se limitează cam la două premiere în fiecare stagiune - plus actualizările și scheciurile nou introduse în spectacolele mai vechi.
Făcînd un total al vizionărilor din acest an, consemnăm prezența noastră la un număr de 19 premiere ale instituțiilor de spectacol constănțene - cifră în care includem și spectacolele ocazionale, omagiale, în completarea repertoriilor aprobate (v. studioul experimental al actorilor, spectacolele comune cu prilejul diferitelor aniversări etc.)
Ca timp afectat participării la acest vizionări, calculul ar fi următorul: circa 2 1/2 ore vizionarea propriu-zisă + circa 2 1/2 ore discuțiile în cadrul comisiei lărgite de propagandă a Comitetului județean de partid = cinci ore per vizionare; înmulțind cu 19 rezultă 95 de ore afectate acestei activități în 1976. Începînd cu anul viitor vom înregistra nu număr dublu de ore/spectacol, dată fiind noua metodologie a muncii ce presupune vizionarea propriu-zisă. De altfel, și pînă acum am efectuat cîte două vizionări la spectacolele care ridicau probleme.
Vizionări de epoziții (sic!), muzee etc
În municipiul Constanța funcționează două muzee sub egida cărora au loc vernisajele a diverse expoziții, precum și o filială a U. A. P., organizatoare și ea, de expoziții. De asemenea, în fiecare vară, O. N. T. -ul găzduiește în holurile hotelurilor de pe litoral numeroase alte expoziții persoanele sau colective.
Dată fiind această situație, sîntem destul de des solicitați în vizionările premergătoare vernisajelor. Excluzînd expozițiile sezoniere găzduite de O. N. T., am participat anul acesta la vizionarea a 35 de expoziții pe diverse tematici. Calculat în ore-vizionare, ar reveni circa 70 de ore doar pentru această activitate - alte 70 fiind consacrate prezenței protocolare la vernisajele propriu-zise... Nu avem o evidență a expozițiilor ocazionale din holurile hotelurilor (numeroase!), dar vizionările la acestea ar trebui calculate în ... kilometri parcurși pe litoral!
Tot la capitoplul (sic!) „Vizionări” trebuie să includem:
-spectacolele estivale, pe litoral, ale cenaclului „Flacăra”;
- festivalurile-concurs organizate în fiecare am la Mamaia;
- unele programe de bar în legătură cu conținutul cărora sîntem solicitați de către Comitetul județean P. C. R. să ne spunem părerea ș.a.m.d.
Alte activități
- În ultima perioadă s-a reînființat la Constanța stația locală de radioamplificare, cu program bisăptămînal. Materialele emisiunilor sînt aduse la viză fie în manuscris, fie pe bandă, pentru ascultare.
- Ziarul local întreține relații de schimb cu publicații similare din Polonia, R.D.G., Bulgaria și U.R.S.S. Materialele destinate publicării peste hotare sînt aduse la viză în manuscris, după ce au aprobarea de principiu a Sectorului de presă al C.C. și a Secției de propagandă a Comitetului județean de partid ș.a.m.d.
Aceasta ar fi, în linii mari, „radiografia” volumului de muncă al colectivului C. P. T din Constanța
Împuterniciți,
Clara Ghiuvelechian
Eugen Vasiliu
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri Constanța, dosar 12/1973-1977, f. 15-17.
*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Director al Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.
Labels:
„Micul pieton,
Dobrogea Nouă,
Ecouri,
Electron,
Liceenii,
Litoral,
Lyceum,
mercur,
Orizonturi,
Pescăruș,
Protecția muncii,
Radar,
Șoaptele mării,
Tomis școlar
duminică, 1 aprilie 2007
Cenzura comunistă în Dobrogea (III - 1969) (COMAN 2007
Virgil Coman*, Cenzura în Dobrogea (III), „Tomis”, Constanța, XLII, 445, aprilie 2007, p. 81-83.
În 1969 activitatea împuterniciților Direcției pentru Presă și Tipărituri Constanța a continuat în același mod ca în anul anterior, principiul călăuzitor fiind, în opinia lor, acela că nu se putea admite, oricare ar fi fost motivul, publicarea unor lucrări sau opinii, indiferent din partea cui ar fi venit, care contraveneau ideologiei partidului, concepțiilor societății socialiste, idealurilor și intereselor poporului român. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse, colectivul DPT Constanța s-a preocupat în primul rând, de perfecționarea activității, astfel încât, să se reușească o mai bună abordare a problemelor de conținut și de metodă în activitatea de lecturare și intervenție asupra materialelor ce urmau a fi date publicității. Prin urmare, s-a avut în vedere, pe de o parte, pregătirea ideologică, iar, pe de altă parte, însușirea temeinică a dispozițiilor de muncă.
Pe măsura aprofundării noilor documente de partid, atât numărul intervențiilor de natură politico-ideologică, dar și cel al publicațiilor lecturate aveau să crească. În opinia împuterniciților DPT Constanța, principalele categorii de intervenții din 1969 au vizat prezentarea greșită a politicii partidului, iar altele au avut drept scop eliminarea unor afirmații tendențioase exprimate de unii oameni de cultură care se plângeau că nu se pot adapta realităților vieții socialiste, considerându-se lipsiți de libertate. Nu este însă mai puțin adevărat că un mare număr de intervenții „se referă la afirmații inoportune din punct de vedere politic, cu implicații privind relațiile noastre cu unele țări socialiste vecine”, tot din materialele ce urma a fi date publicității fiind eliminate unele referiri la întreprinderi economice considerate strategice, silozuri, boli de animale, cantonamente sportive și localități unde se aflau unități militare - garnizoane închise. Practic, întreaga activitate s-a desfășurat sub controlul conducerii județene de partid și a Direcției Instructaj-Control, unde împuterniciții au găsit „sprijin și înțelegere” în vederea soluționării problemelor ivite.
Acestea erau, în linii generale, coordonatele activității DPT Constanța în perioada supusă analizei noastre, documentele prezentate mai jos ilustrând o serie de aspecte interesante, privind problemele abordate și metoda de lucru, în realitate alte imagini ale cenzurii din spațiul dobrogean.
1969, ianuarie 22, Constanța
Extras de intervenții ale împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 decembrie 1968 - 20 ianuarie 1969.
Ziarul „Portul Constanța”
Nr. 2/599/18 ianuarie 1969 apărea fabula „Sărbătoare în pădure” care viza direct modul în care înțeleg persoanele cu munci de răspundere să organizeze petrecerea revelionului. Diferența între invitați se cunoaște chiar după ordinea în care vin în seara d revelion: întîi cei mici, albinele, păsărelele, furnicile, și alții care au cam leafa lor, ca abia după aceștia, mai tîrziu să vină vaca, domnul bou, leoaica, girafa, măgarul. În special, măgarul este centrul atenției, deoarece însuși leul îi trimite mesaje și îl invită la el în anturaj. Așezarea oaspeților la mese se face cu grija ca nu cumva să fie laolaltă urșii cu pigmeii, ci urșii cu elefanții, cu leii. Ca urmare, furnicile trebuie să stea cu semenii lor, adică „nu așa cum sorții cad, ci toți grupați în funcție de grad.” Fac excepție doar capra, care este în miniblană și dansează French-Cancan, măgarul și girafa care la leu este dactilografă - aceștia fiind invitați în anturajul leului. În timp ce leul stă cu capra pe genunchi, măgarul toastează pentru el, ca împărat, care a dus tot greul muncii în pădure spre indignarea albinelor că de munca lor nu se spune nimic. Ca morală la acest revelion la care făpturile și tari și slăbuțe au petrecut organizate pe bisericuțe, se atrăgea atenția leilor de a nu ciocni paharul numai cu măgarii ci să stea de vorbă mai mult cu cei mici.
Fiind semnalată la Comitetul de Partid-port, redacția a primit indicația de a nu publica fabula.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 3.
1969, martie 21, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 februarie 1968 - 20 martie 1969.
În ziarul „Dobrogea Nouă” nr. 6406/19 III 1969, la rubrica „Ecourile Festivalului Cerbul de aur” apărea:„ Celor 20 de membri ai juriului, celor 28 de cîntăreți și 10 observatori internaționali, li s-a dat posibilitatea să schimbe idei, să se cunoască mai bine, să fie prezenți într-o contribuție colectivă, pentru afirmarea nobilei cauze a unificării Europei, azi mai mult ca oricînd utilă, în toate domeniile...”.
Cele subliniate, contravenind punctului de vedere al partidului nostru, au fost sesizate redacției, cerîndu-se modificări. A apărut: „... să fie prezenți într-o contribuție colectivă, pentru afirmarea înțelegerii între popoare, azi mai mult ca oricînd utilă...”.
Lector: tov. Mihăescu El.
În ziarul „Dobrogea Nouă” nr. 6407/20 III 1969 - apăreau următoarele la comentariiile privind apelurile statelor participante la Consfătuirea de la Budapesta: Apelul adresat întregii Europe deschide o perspectivă reală punînd în mod pozitiv accentul pe posibilitatea care există astăzi de a deschide un capitol nou de pace și colaborare în istoria frămîntată a vechiului nostru continent neacuzînd însă nici obstacolele ce trebuie depășite / recunoașterea intangibilitatea frontierelor și a existenței celor două state germane/.
La sesizarea lectorului s-a confruntat manuscrisul Agerpres, făcîndu-se modificare necesară. A apărut corect: „... neascuzînd însă nici obstacolele ce trebuie depășite...”.
Lector: tov. Peteanu Tudor
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 13-15.
1969, iulie 24, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 iunie 1968 - 20 iulie 1969.
În aceeași perioadă s-a primit pentru B T și volumul „Împliniri solare”, editat de Casa de creație județeană. Au existat și aici unele observații și anume:
La schița „Borne fără soare” - episod din luptele pentru eliberarea Transilvaniei - reieșea că trupele române au în față numai trupe ungurești - acelea care aparțineau Săgeților de foc. Între ostașii români se ducea următorul dialog:
„Bieții unguri sărăntoci! Din lac în puț, din pustă în cîmpie, a abdicat Horty și ...
Ce gîndești, spicele uscate stau ca mustața pe țucalul de honved bătrîn.
Și au venit salaziștii să ne țină piept cu săgețile lor de foc. Vorba românului - ăștia dorm pe lipideu de cîne și visează visuri de prinți.”
În continuare ostașii români cîntau:
„S-a suit Horty pe cal / și-o răjit ca un măhar / Techi Horty nu răji / că Ardealul - a tău n-a hi! / Jos cu șasesprezece deca / jos cu nixi / jos cu Arpad / sus opinca sus / Hai / Ta / Și cînd părul unii scutur / tăți grohii îmi pchică - n cur / Ioi săracii grofilii / cum și-or pierdut ciucurii / pă podul Careiului / de dorul Sălajului / pe podul Sătmarului / de dorul Ardealului.”
Se relatau cruzimile ungurilor astfel:
„Voi ați auzit? Au scos cîte un ochi la patru prizonieri români și le-a pus var nestins, i-au trimis în liniile noastre.”
Volumul cuprindea și o scenă intitulată „Din coapsa Daciei și a Romei”. Aici, se făcea o evocare a trecutului nostru, evidențiindu-se momente importante: Mircea, Ștefan, Mihai, revoluția de la 1848, unirea, războiul de independență, Mărășești. Cînd se ajungea la momentul 1944 - fără nici o legătură -se dădea comunicatul postului de radio Londra care anunța că în România a izbucnit insurecția armată. Nu reieșea deloc rolul partidului în organizarea și desfășurarea acestui act revoluționar.
Observațiile de mai sus au fost discutate la organul de partid care a considerat juste sesizările. Existînd și alte sesizări de ordinul realizării artistice, volumul a fost înapoiat Casei de creație pentru refacere.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 33-34.
1969, decembrie 20, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 noiembrie 1968 - 20 decembrie 1969.
Revista școlară „Viitorul” cuprindea și unele aprecieri ale elevilor liceului cu privire la însemnătatea Congresului X al PCR.
Una din aprecierile publicate suna astfel: „Și gîzele și mioarele parcă sorb din învățăturile acestui congres. Cînd mă uit la codrul din depărtare, parcă și el îmi șoptește ceva despre Congresul al X lea PCR. Natura întreagă are de învățat ceva din Directivele lui.”
S-a considerat mai mult decât deplasată o astfel de apreciere, stabilindu-se cu redacția revistei să fie eliminate aceste afirmații.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 50.
*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Directorul Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.
În 1969 activitatea împuterniciților Direcției pentru Presă și Tipărituri Constanța a continuat în același mod ca în anul anterior, principiul călăuzitor fiind, în opinia lor, acela că nu se putea admite, oricare ar fi fost motivul, publicarea unor lucrări sau opinii, indiferent din partea cui ar fi venit, care contraveneau ideologiei partidului, concepțiilor societății socialiste, idealurilor și intereselor poporului român. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse, colectivul DPT Constanța s-a preocupat în primul rând, de perfecționarea activității, astfel încât, să se reușească o mai bună abordare a problemelor de conținut și de metodă în activitatea de lecturare și intervenție asupra materialelor ce urmau a fi date publicității. Prin urmare, s-a avut în vedere, pe de o parte, pregătirea ideologică, iar, pe de altă parte, însușirea temeinică a dispozițiilor de muncă.
Pe măsura aprofundării noilor documente de partid, atât numărul intervențiilor de natură politico-ideologică, dar și cel al publicațiilor lecturate aveau să crească. În opinia împuterniciților DPT Constanța, principalele categorii de intervenții din 1969 au vizat prezentarea greșită a politicii partidului, iar altele au avut drept scop eliminarea unor afirmații tendențioase exprimate de unii oameni de cultură care se plângeau că nu se pot adapta realităților vieții socialiste, considerându-se lipsiți de libertate. Nu este însă mai puțin adevărat că un mare număr de intervenții „se referă la afirmații inoportune din punct de vedere politic, cu implicații privind relațiile noastre cu unele țări socialiste vecine”, tot din materialele ce urma a fi date publicității fiind eliminate unele referiri la întreprinderi economice considerate strategice, silozuri, boli de animale, cantonamente sportive și localități unde se aflau unități militare - garnizoane închise. Practic, întreaga activitate s-a desfășurat sub controlul conducerii județene de partid și a Direcției Instructaj-Control, unde împuterniciții au găsit „sprijin și înțelegere” în vederea soluționării problemelor ivite.
Acestea erau, în linii generale, coordonatele activității DPT Constanța în perioada supusă analizei noastre, documentele prezentate mai jos ilustrând o serie de aspecte interesante, privind problemele abordate și metoda de lucru, în realitate alte imagini ale cenzurii din spațiul dobrogean.
1969, ianuarie 22, Constanța
Extras de intervenții ale împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 decembrie 1968 - 20 ianuarie 1969.
Ziarul „Portul Constanța”
Nr. 2/599/18 ianuarie 1969 apărea fabula „Sărbătoare în pădure” care viza direct modul în care înțeleg persoanele cu munci de răspundere să organizeze petrecerea revelionului. Diferența între invitați se cunoaște chiar după ordinea în care vin în seara d revelion: întîi cei mici, albinele, păsărelele, furnicile, și alții care au cam leafa lor, ca abia după aceștia, mai tîrziu să vină vaca, domnul bou, leoaica, girafa, măgarul. În special, măgarul este centrul atenției, deoarece însuși leul îi trimite mesaje și îl invită la el în anturaj. Așezarea oaspeților la mese se face cu grija ca nu cumva să fie laolaltă urșii cu pigmeii, ci urșii cu elefanții, cu leii. Ca urmare, furnicile trebuie să stea cu semenii lor, adică „nu așa cum sorții cad, ci toți grupați în funcție de grad.” Fac excepție doar capra, care este în miniblană și dansează French-Cancan, măgarul și girafa care la leu este dactilografă - aceștia fiind invitați în anturajul leului. În timp ce leul stă cu capra pe genunchi, măgarul toastează pentru el, ca împărat, care a dus tot greul muncii în pădure spre indignarea albinelor că de munca lor nu se spune nimic. Ca morală la acest revelion la care făpturile și tari și slăbuțe au petrecut organizate pe bisericuțe, se atrăgea atenția leilor de a nu ciocni paharul numai cu măgarii ci să stea de vorbă mai mult cu cei mici.
Fiind semnalată la Comitetul de Partid-port, redacția a primit indicația de a nu publica fabula.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 3.
1969, martie 21, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 februarie 1968 - 20 martie 1969.
În ziarul „Dobrogea Nouă” nr. 6406/19 III 1969, la rubrica „Ecourile Festivalului Cerbul de aur” apărea:„ Celor 20 de membri ai juriului, celor 28 de cîntăreți și 10 observatori internaționali, li s-a dat posibilitatea să schimbe idei, să se cunoască mai bine, să fie prezenți într-o contribuție colectivă, pentru afirmarea nobilei cauze a unificării Europei, azi mai mult ca oricînd utilă, în toate domeniile...”.
Cele subliniate, contravenind punctului de vedere al partidului nostru, au fost sesizate redacției, cerîndu-se modificări. A apărut: „... să fie prezenți într-o contribuție colectivă, pentru afirmarea înțelegerii între popoare, azi mai mult ca oricînd utilă...”.
Lector: tov. Mihăescu El.
În ziarul „Dobrogea Nouă” nr. 6407/20 III 1969 - apăreau următoarele la comentariiile privind apelurile statelor participante la Consfătuirea de la Budapesta: Apelul adresat întregii Europe deschide o perspectivă reală punînd în mod pozitiv accentul pe posibilitatea care există astăzi de a deschide un capitol nou de pace și colaborare în istoria frămîntată a vechiului nostru continent neacuzînd însă nici obstacolele ce trebuie depășite / recunoașterea intangibilitatea frontierelor și a existenței celor două state germane/.
La sesizarea lectorului s-a confruntat manuscrisul Agerpres, făcîndu-se modificare necesară. A apărut corect: „... neascuzînd însă nici obstacolele ce trebuie depășite...”.
Lector: tov. Peteanu Tudor
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 13-15.
1969, iulie 24, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 iunie 1968 - 20 iulie 1969.
În aceeași perioadă s-a primit pentru B T și volumul „Împliniri solare”, editat de Casa de creație județeană. Au existat și aici unele observații și anume:
La schița „Borne fără soare” - episod din luptele pentru eliberarea Transilvaniei - reieșea că trupele române au în față numai trupe ungurești - acelea care aparțineau Săgeților de foc. Între ostașii români se ducea următorul dialog:
„Bieții unguri sărăntoci! Din lac în puț, din pustă în cîmpie, a abdicat Horty și ...
Ce gîndești, spicele uscate stau ca mustața pe țucalul de honved bătrîn.
Și au venit salaziștii să ne țină piept cu săgețile lor de foc. Vorba românului - ăștia dorm pe lipideu de cîne și visează visuri de prinți.”
În continuare ostașii români cîntau:
„S-a suit Horty pe cal / și-o răjit ca un măhar / Techi Horty nu răji / că Ardealul - a tău n-a hi! / Jos cu șasesprezece deca / jos cu nixi / jos cu Arpad / sus opinca sus / Hai / Ta / Și cînd părul unii scutur / tăți grohii îmi pchică - n cur / Ioi săracii grofilii / cum și-or pierdut ciucurii / pă podul Careiului / de dorul Sălajului / pe podul Sătmarului / de dorul Ardealului.”
Se relatau cruzimile ungurilor astfel:
„Voi ați auzit? Au scos cîte un ochi la patru prizonieri români și le-a pus var nestins, i-au trimis în liniile noastre.”
Volumul cuprindea și o scenă intitulată „Din coapsa Daciei și a Romei”. Aici, se făcea o evocare a trecutului nostru, evidențiindu-se momente importante: Mircea, Ștefan, Mihai, revoluția de la 1848, unirea, războiul de independență, Mărășești. Cînd se ajungea la momentul 1944 - fără nici o legătură -se dădea comunicatul postului de radio Londra care anunța că în România a izbucnit insurecția armată. Nu reieșea deloc rolul partidului în organizarea și desfășurarea acestui act revoluționar.
Observațiile de mai sus au fost discutate la organul de partid care a considerat juste sesizările. Existînd și alte sesizări de ordinul realizării artistice, volumul a fost înapoiat Casei de creație pentru refacere.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 33-34.
1969, decembrie 20, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 noiembrie 1968 - 20 decembrie 1969.
Revista școlară „Viitorul” cuprindea și unele aprecieri ale elevilor liceului cu privire la însemnătatea Congresului X al PCR.
Una din aprecierile publicate suna astfel: „Și gîzele și mioarele parcă sorb din învățăturile acestui congres. Cînd mă uit la codrul din depărtare, parcă și el îmi șoptește ceva despre Congresul al X lea PCR. Natura întreagă are de învățat ceva din Directivele lui.”
S-a considerat mai mult decât deplasată o astfel de apreciere, stabilindu-se cu redacția revistei să fie eliminate aceste afirmații.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța, fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 50.
*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Directorul Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.
sâmbătă, 6 ianuarie 2007
Însemnările unui jurnalist (ȘERB 2007)
Iosif Șerb, Însemnările unui jurnalist, Neliniști metafizice, Constanța, 2007, 102 p.
Labels:
agricultură,
Albești,
Bulgaru,
Ceaușescu,
Cogealac,
Constanța,
Cuget Liber,
DIE,
Dobrogea,
Dobrogea Nouă,
Hârșova,
Ion Corvin,
județ,
PCR,
prim secretar,
redactor,
revoluție,
secretar,
Vâlcu,
VV
marți, 3 ianuarie 2006
Din bibliografia Bibliotecii Județene Constanța (literele A, B, C, D, E, F) (BiBLIOTECA JUDEȚEANĂ CONSTANȚA)
Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Cartea și lectura la Pontul Euxin, Ex Ponto, Constanța, 2006, p. 152-155
Biblioteca Județeană Constanța = Constantza County Library = La Bibliotheque Departamentale Constantza - Constanța, Editura Tenis Club Sen, [1938], 32 p., il.
Cioroiu Constantin & Faiter Ion, Biblioteca municipiului Constanța. Istoric. Colecții de publicați. Instrumente de informare, Constanța, s. n., 1969, 87 p., il.
Articole din publicații seriale
[Activitatea Bibliotecii Centrale Regionale în etapa a III a Concursului între biblioteci], „Dobrogea nouă”, 6, nr. 1506, 16 mai 1953, p. 1-2.
Anghel Ecaterina, Ridicarea calificării bibliotecarilor de la căminele culturale și colțurile roșii din raionul Medgidia, „Călăuza Bibliotecarului”, 6, nr. 8. aug. 1953, p. 43.
(...)
Biblioteca municipiului [Constanța], „Dobrogea Jună”, 19, nr. 9, 22 ian. 1934, p. 1.
Biblioteca și școala [Convorbire cu Maria Criciu, bibliotecară la Secția copii a Bibliotecii Regionale], „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 6007, 6 decembrie 1967, p. 2.
Bunbac Ana, Cabinetul de informare și documentare tehnică - o realitate inedită auniversului bibliotecar, „Biblioteca”, nr. 1, 1982, p. 10-11.
[Căminele culturale din municipiul Constanța], „Dobrogea Nouă”, 2, nr. 200, 7 ian. 1949, p. 2; nr. 207, 14 ian. 1949, p. 2; nr. 213, 21 ian. 1949, p. 2
„Cărți care să se înscrie în sufletul copiilor ca frumuseți și adevăruri pentru toată viața”. Convorbire cu scriitorul Viniciu Gafița, directorul Editurii „Ion Creangă”., „Mlădițe Dobrogene”, 8 , nr. 1-2, 1987, p. 32-35 (E[leonora] I[oil])
Către publicul constănțean [pentru sprijinirea cercului studențesc la organizarea de manifestări educative și înființarea unei biblioteci], „Liberalul Constanței”, 3, nr. 28, 10 ian. 1916, p. 1.
Cercul „Cultura”, „Cultura”, I, nr. 10, 15 ian. 1905, p. 1-3; nr. 11, 1 iul. 1905, p. 103.
Ceva despre Biblioteca muncii, „Dobrogea Jună”, 24, nr. 220, 19 oct. 1928, p. 1.
Ciorou C[onstantin], Expoziție de carte și presă dobrogeană. 17-31 octombrie 1971, „Dobrogea Nouă”, 24, nr. 7206, 19 oct. 1971, p. 3.
Concurs pe țară între bibliotecile centrale și regionale - 23 aug. 1952 - 23 aug. 1953, „Călăuza bibliotecarului”, 6, nr. 11, nov. 1953, p. 7.
Concursul bibliotecilor de la sate [23 aug. 1957 - 23 aug. 1958], „Călăuza bibliotecarului”, 11, nr. 12, dec. 1958, p. 27.
Consfătuirea bibliotecarilor [din regiunea Constanța], „Dobrogea Nouă”, 26, nr. 2990, 6 mar. 1958, p. 3.
[Consfătuirea organizată de B. C. R. cu bibliotecarii], „Dobrogea Nouă”, 13, nr. 3733, 4 aug. 1960, p. 2.
Consfătuirea pe teme bibliografice. Constanța - Eforie Sud. 17-18 iunie 1971, „Revista bibliotecilor”, 24, nr. 9, , sep. 1971, p. 553-554.
Constandache C[ostin], „Clubul artelor” - o inițiativă ce trebuie susținută și încurajată, „Dobrogea Nouă”, 30, nr. 8659, 23 feb. 1977, p. 2-3
Constandache Costin, 75 de ani de la înființarea primei biblioteci publice din Dobrogea, „Dobrogea Nouă”, 26, nr. 7829, 23 oct. 1973, p. 1-2
Constantin-Zamfir Dumitru, Cinci decenii în slujba științei și culturii pe meleagurile dobrogene, „Comunicări și referate de bibliologie”, Constanța, 1984, p. 5-20.
Constantin-Zamfir Dumitru, Consemnări despre activitatea bibliotecilor sătești filiale, „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 5910, 12 aug. 1967, p. 2
Constantin-Zamfir Dumitru, Încercări de catalogare centralizată pentru fondurile de cărți ale bibliotecilor comunale din regiunea Dobrogea, „Revista Bibliotecilor”, 20, nr. 11, nov. 1967, p. 667-668
Constantin-Zamfir Dumitru, Năzuințe împlinite (la Biblioteca Municipală Constanța), „Revista Bibliotecilor”, 20, nr. 12, dec. 1967, p. 711-712
Constantin-Zamfir Dumitru, 60 de ani de activitate a Bibliotecii Județene Constanța, „Comunicări și referate de bibliologie”, Constanța, 1992, p. 5-17.
(Cursuri cu bibliotecarii la Eforie Sud 19 oct. - 1 nov. 1967), „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 5979, 3 nov. 1967, p. 1
(Cursuri de instruire cu bibliotecarii din regiunea Constanța), „Dobrogea Nouă”, 17, nr. 5067, 21 nov. 1964, p. 1
Cuvântarea rostită de d. col. Oprescu, primarul Constanței, la redeschiderea Bibliotecii municipale, „Dobrogea Jună”, 39, nr. 84, 25 nov. 1943, p. 1
De vorbă cu Ion Popescu Gopo și Radu Petrescu Aneste (Interviu consemnat de Mihaela Postelnicu), „Mlădițe dobrogene”, 6, nr. 1-2, 1985, p. 3-8
De vorbă cu prof. dr. docent Dan Simonescu, „Mlădițe dobrogene”, 8, nr. 1-2, 1987, p. 29-31 (Laura Cojocaru)
De vorbă cu scriitorul Tudor Opriș, „Mlădițe dobrogene”, 4, nr. 1-2, 1983, p. 46-51 (Eleonora Negrici)
Deciziuni personal. Nr. 8085 din 30 aprilie 1946, „Monitorul Comunal al Primăriei municipiului Constanța”, 18, nr. 15, 15 apr. 1946, p. 3
Demetrescu C. P., Privire retrospectivă asupra mișcării culturale din Constanța, „Dacia”, 12, nr. 141, 27 iun. 1925, p. 2; nr. 143, 1 iul. 1925, p. 1; nr. 146, 4 iul. 1925, p. 1; nr. 149, 8 iul. 1925, p. 1; nr. 150, 9 iul. 1925, p. 1; nr. 153, 12 iul. 1925, p. 1; nr. 155, 15 iul. 1925, p. 1
Deschiderea Bibliotecii municipale (Constanța), „Dacia”, 19, nr. 27, 13 iun. 1922, p. 4
Deschiderea Bibliotecii regionale ARLUS din Constanța, „Dobrogea Nouă”, 5, nr. 1281, 21 aug. 1952, p. 2
Din activitatea bibliotecii regionale (Constanța), „Dobrogea Nouă”, 8, nr. 2029, 28 ian. 1955, p. 2
După patru ani de muncă, „Ovidiu”, 4, nr. 11-12, 1 ian. - 1 feb. 1905, p. 8
Editura „Ion Creangă” la Constanța (Convorbire cu Jenica Panaitescu, dir. adj., și Pasionaria Stoicescu, redactor), „Mlădițe dobrogene”, 5, nr. 2, 1984, p. 32 (E. Ioil)
(Expoziție de pictură în sala BMC - Stavru Tarasov, S. lerescu, J. Poenaru), „Dacia”, 20, nr. 33, 9 apr. 1933, p. 1-3
Faităr Ion, Expoziție de carte și presă dobrogeană, „Dobrogea Nouă”, 22, nr. 6538, 21 aug. 1969, p. 2
Fățoiu Ion, Biblioteca CFR Dobrogea, „Dobrogea Jună”, 39, nr. 218-219, 3 oct. 1936, p. 2
Fățoiu Ion, Tot despre biblioteca municipiului (Constanța), „Dobrogea Jună”, 32, nr. 182-183, 15 aug. 1936, p. 3
Gherghel Al., Fața spirituală a unui oraș, „România de la mare”, 3, nr. 128, 11 mai 1936, p. 1
Constantin-Zamfir Dumitru, Consemnări despre activitatea bibliotecilor sătești filiale, „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 5910, 12 aug. 1967, p. 2
Constantin-Zamfir Dumitru, Încercări de catalogare centralizată pentru fondurile de cărți ale bibliotecilor comunale din regiunea Dobrogea, „Revista Bibliotecilor”, 20, nr. 11, nov. 1967, p. 667-668
Constantin-Zamfir Dumitru, Năzuințe împlinite (la Biblioteca Municipală Constanța), „Revista Bibliotecilor”, 20, nr. 12, dec. 1967, p. 711-712
Constantin-Zamfir Dumitru, 60 de ani de activitate a Bibliotecii Județene Constanța, „Comunicări și referate de bibliologie”, Constanța, 1992, p. 5-17.
(Cursuri cu bibliotecarii la Eforie Sud 19 oct. - 1 nov. 1967), „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 5979, 3 nov. 1967, p. 1
(Cursuri de instruire cu bibliotecarii din regiunea Constanța), „Dobrogea Nouă”, 17, nr. 5067, 21 nov. 1964, p. 1
Cuvântarea rostită de d. col. Oprescu, primarul Constanței, la redeschiderea Bibliotecii municipale, „Dobrogea Jună”, 39, nr. 84, 25 nov. 1943, p. 1
De vorbă cu Ion Popescu Gopo și Radu Petrescu Aneste (Interviu consemnat de Mihaela Postelnicu), „Mlădițe dobrogene”, 6, nr. 1-2, 1985, p. 3-8
De vorbă cu prof. dr. docent Dan Simonescu, „Mlădițe dobrogene”, 8, nr. 1-2, 1987, p. 29-31 (Laura Cojocaru)
De vorbă cu scriitorul Tudor Opriș, „Mlădițe dobrogene”, 4, nr. 1-2, 1983, p. 46-51 (Eleonora Negrici)
Deciziuni personal. Nr. 8085 din 30 aprilie 1946, „Monitorul Comunal al Primăriei municipiului Constanța”, 18, nr. 15, 15 apr. 1946, p. 3
Demetrescu C. P., Privire retrospectivă asupra mișcării culturale din Constanța, „Dacia”, 12, nr. 141, 27 iun. 1925, p. 2; nr. 143, 1 iul. 1925, p. 1; nr. 146, 4 iul. 1925, p. 1; nr. 149, 8 iul. 1925, p. 1; nr. 150, 9 iul. 1925, p. 1; nr. 153, 12 iul. 1925, p. 1; nr. 155, 15 iul. 1925, p. 1
Deschiderea Bibliotecii municipale (Constanța), „Dacia”, 19, nr. 27, 13 iun. 1922, p. 4
Deschiderea Bibliotecii regionale ARLUS din Constanța, „Dobrogea Nouă”, 5, nr. 1281, 21 aug. 1952, p. 2
Din activitatea bibliotecii regionale (Constanța), „Dobrogea Nouă”, 8, nr. 2029, 28 ian. 1955, p. 2
După patru ani de muncă, „Ovidiu”, 4, nr. 11-12, 1 ian. - 1 feb. 1905, p. 8
Editura „Ion Creangă” la Constanța (Convorbire cu Jenica Panaitescu, dir. adj., și Pasionaria Stoicescu, redactor), „Mlădițe dobrogene”, 5, nr. 2, 1984, p. 32 (E. Ioil)
(Expoziție de pictură în sala BMC - Stavru Tarasov, S. lerescu, J. Poenaru), „Dacia”, 20, nr. 33, 9 apr. 1933, p. 1-3
Faităr Ion, Expoziție de carte și presă dobrogeană, „Dobrogea Nouă”, 22, nr. 6538, 21 aug. 1969, p. 2
Fățoiu Ion, Biblioteca CFR Dobrogea, „Dobrogea Jună”, 39, nr. 218-219, 3 oct. 1936, p. 2
Fățoiu Ion, Tot despre biblioteca municipiului (Constanța), „Dobrogea Jună”, 32, nr. 182-183, 15 aug. 1936, p. 3
Gherghel Al., Fața spirituală a unui oraș, „România de la mare”, 3, nr. 128, 11 mai 1936, p. 1
(...)
S-a deschis Secția tehnică [a Bibliotecii centrale Regionale], „Dobrogea Nouă”, 14, nr. 4037, 27 iul. 1961, p. 1.
S-a redeschis biblioteca municipiului [Constanța], „Cuget Liber”, 3, nr. 352, 11 ian. 1945, p. 1.
Sarchizian M., Din activitatea bibliotecii regionale [Constanța], „Dobrogea Nouă”, 2, nr. 3137, 28 aug. 1958, p. 2.
Sarry Const.[antin] N., Inaugurarea bibliotecii și pinacotecii din C.[onstanța], „Dobrogea Jună”, 39, nr. 80, 11 nov. 1943, p. 1.
Secăreanu Roman, Pentru o bibliotecă dobrogeană, „Dobrogea Jună”, 35, nr. 22, 4 mar. 1939, p. 3.
Secție de documentare la [Biblioteca regională Constanța], „Dobrogea Nouă”, 17, nr. 4842, 28 aug. 1964, p. 2.
Secțiunea culturală regională Constanța în sprijinul colțurilor roșii din G.A.C., „Călăuza bibliotecarului”, 7, nr. 9, dec. 1954, p. 10-12.
Serbare literară la Constanța, „Familia”, 34, nr. 37, 13/15 sep. 1898, p. 444.
Serbarea Casei de citire „Ion Creangă”, „Dacia”, 13, nr. 257, 21 nov. 1926, p. 2
Suceveanu Simona, Aspecte privind înființarea primelor biblioteci la Constanța - sfârțitul secolului al XIX și primele trei decenii ale secolului al XX lea, „Referate și comunicări de bibliologie”, Constanța, 1999, p. 25-29.
Teodorescu Hortensia, Dobrogeana-Cosânzeana (O poveste adevărată). Feerie în 7 tablouri de... , „Mlădițe Dobrogene”, 6, nr. 1-2, 1985, p. 113-138.
Thion, În jurul bibliotecii tomitane, „Dobrogea Jună”, 32, nr. 149, 2 iulie 1936, p. 1.
Toancă Ioana, Expoziția „300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir” [la Biblioteca Județeană Constanța], „Dobrogea Nouă”, 26, nr. 7831, 25 oct. 1973, p. 2.
Tudor I., Constanța viitorului, „România de la Mare”, 2, nr. 90, 19 aug. 1935, p. 1
„Un oceanolog despre cercetarea tainelor Mării Negre” [Interviu cu Marian Traian Gomoiu, doctor în oceanografie, cercetător la Institutul Român de Cercetări Marine], „Mlădițe Dobrogene”, 9, nr. 1-2, 1988, p. 25-81. (Eug.[enia] Timoftciuc)
Valențe formativ-creative ale activității bibliotecii publice în județul Constanța, „„Mlădițe Dobrogene”, 2, nr. 1, 1981, p. 6-7.
Vlădescu George & Cioroiu Constantin, Organizarea completării colecțiilor bibliotecilor publice în județul Constanța, „Revista Bibliotecilor”, 25, nr. 5, mai 1972, p. 259-263
Labels:
Aneste,
Constandache,
Dacia,
Demetrescu,
Dobrogea Jună,
Dobrogea Nouă,
Faităr,
Fățoiu,
Gherghel,
Gopo,
Oprescu,
Opriș,
Simonescu,
Zamfir
Abonați-vă la:
Postări (Atom)