Din bibliografia Bibliotecii Județene Constanța (literele A, B, C, D, E, F) (BiBLIOTECA JUDEȚEANĂ CONSTANȚA)

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Cartea și lectura la Pontul Euxin, Ex Ponto, Constanța, 2006, p. 152-155

Cărți

Biblioteca Județeană Constanța = Constantza County Library = La Bibliotheque Departamentale Constantza - Constanța, Editura Tenis Club Sen, [1938], 32 p., il.

Cioroiu Constantin & Faiter Ion, Biblioteca municipiului Constanța. Istoric. Colecții de publicați. Instrumente de informare, Constanța, s. n., 1969, 87 p., il.

Articole din publicații seriale

[Activitatea Bibliotecii Centrale Regionale în etapa a III a Concursului între biblioteci], „Dobrogea nouă”, 6, nr. 1506, 16 mai 1953, p. 1-2.

Anghel Ecaterina, Ridicarea calificării bibliotecarilor de la căminele culturale și colțurile roșii din raionul Medgidia, „Călăuza Bibliotecarului”, 6, nr. 8. aug. 1953, p. 43.

(...)

Biblioteca municipiului [Constanța], „Dobrogea Jună”, 19, nr. 9, 22 ian. 1934, p. 1.

Biblioteca și școala [Convorbire cu Maria Criciu, bibliotecară la Secția copii a Bibliotecii Regionale], „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 6007, 6 decembrie 1967, p. 2.

Bunbac Ana, Cabinetul de informare și documentare tehnică - o realitate inedită auniversului bibliotecar, „Biblioteca”, nr. 1, 1982, p. 10-11.

[Căminele culturale din municipiul Constanța], „Dobrogea Nouă”, 2, nr. 200, 7 ian. 1949, p. 2; nr. 207, 14 ian. 1949, p. 2; nr. 213, 21 ian. 1949, p. 2

„Cărți care să se înscrie în sufletul copiilor ca frumuseți și adevăruri pentru toată viața”. Convorbire cu scriitorul Viniciu Gafița, directorul Editurii „Ion Creangă”., „Mlădițe Dobrogene”, 8 , nr. 1-2, 1987, p. 32-35 (E[leonora] I[oil])

Către publicul constănțean  [pentru sprijinirea cercului studențesc la organizarea de manifestări educative și înființarea unei biblioteci], „Liberalul Constanței”, 3, nr. 28, 10 ian. 1916, p. 1.

Cercul „Cultura”, „Cultura”, I, nr. 10, 15 ian. 1905, p. 1-3; nr. 11, 1 iul. 1905, p. 103.

Ceva despre Biblioteca muncii, „Dobrogea Jună”, 24, nr. 220, 19 oct. 1928, p. 1.

Ciorou C[onstantin], Expoziție de carte și presă dobrogeană. 17-31 octombrie 1971, „Dobrogea Nouă”, 24, nr. 7206, 19 oct. 1971, p. 3.

Concurs pe țară între bibliotecile centrale și regionale - 23 aug. 1952 - 23 aug. 1953, „Călăuza bibliotecarului”, 6, nr. 11, nov. 1953, p. 7.

Concursul bibliotecilor de la sate [23 aug. 1957 - 23 aug. 1958], „Călăuza bibliotecarului”, 11, nr. 12, dec. 1958, p. 27.

Consfătuirea bibliotecarilor [din regiunea Constanța], „Dobrogea Nouă”, 26, nr. 2990, 6 mar. 1958, p. 3.

[Consfătuirea organizată de B. C. R. cu bibliotecarii], „Dobrogea Nouă”, 13, nr. 3733, 4 aug. 1960, p. 2.

Consfătuirea pe teme bibliografice. Constanța - Eforie Sud. 17-18 iunie 1971, „Revista bibliotecilor”, 24, nr. 9, , sep. 1971, p. 553-554.

Constandache C[ostin], „Clubul artelor” - o inițiativă ce trebuie susținută și încurajată, „Dobrogea Nouă”, 30, nr. 8659, 23 feb. 1977, p. 2-3

Constandache Costin, 75 de ani de la înființarea primei biblioteci publice din Dobrogea, „Dobrogea Nouă”, 26, nr. 7829, 23 oct. 1973, p. 1-2

Constantin-Zamfir Dumitru, Cinci decenii în slujba științei și culturii pe meleagurile dobrogene, „Comunicări și referate de bibliologie”, Constanța, 1984, p. 5-20.
Constantin-Zamfir Dumitru, Consemnări despre activitatea bibliotecilor sătești filiale, „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 5910, 12 aug. 1967, p. 2
Constantin-Zamfir Dumitru, Încercări de catalogare centralizată pentru fondurile de cărți ale bibliotecilor comunale din regiunea Dobrogea, „Revista Bibliotecilor”, 20, nr. 11, nov. 1967, p. 667-668
Constantin-Zamfir Dumitru, Năzuințe împlinite (la Biblioteca Municipală Constanța), „Revista Bibliotecilor”, 20, nr. 12, dec. 1967, p. 711-712
Constantin-Zamfir Dumitru, 60 de ani de activitate a Bibliotecii Județene Constanța, „Comunicări și referate de bibliologie”, Constanța, 1992, p. 5-17.
(Cursuri cu bibliotecarii la Eforie Sud 19 oct. - 1 nov. 1967), „Dobrogea Nouă”, 20, nr. 5979, 3 nov. 1967, p. 1
(Cursuri de instruire cu bibliotecarii din regiunea Constanța), „Dobrogea Nouă”, 17, nr. 5067, 21 nov. 1964, p. 1
Cuvântarea rostită de d. col. Oprescu, primarul Constanței, la redeschiderea Bibliotecii municipale, „Dobrogea Jună”, 39, nr. 84, 25 nov. 1943, p. 1
De vorbă cu Ion Popescu Gopo și Radu Petrescu Aneste (Interviu consemnat de Mihaela Postelnicu), „Mlădițe dobrogene”, 6, nr. 1-2, 1985, p. 3-8
De vorbă cu prof. dr. docent Dan Simonescu, „Mlădițe dobrogene”, 8, nr. 1-2, 1987, p. 29-31 (Laura Cojocaru)
De vorbă cu scriitorul Tudor Opriș, „Mlădițe dobrogene”, 4, nr. 1-2, 1983, p. 46-51 (Eleonora Negrici)
Deciziuni personal. Nr. 8085 din 30 aprilie 1946, „Monitorul Comunal al Primăriei municipiului Constanța”, 18, nr. 15, 15 apr. 1946, p. 3
Demetrescu C. P., Privire retrospectivă asupra mișcării culturale din Constanța, „Dacia”, 12, nr. 141, 27 iun. 1925, p. 2; nr. 143, 1 iul. 1925, p. 1; nr. 146, 4 iul. 1925, p. 1; nr. 149, 8 iul. 1925, p. 1; nr. 150, 9 iul. 1925, p. 1; nr. 153, 12 iul. 1925, p. 1; nr. 155, 15 iul. 1925, p. 1
Deschiderea Bibliotecii municipale (Constanța), „Dacia”, 19, nr. 27, 13 iun. 1922, p. 4
Deschiderea Bibliotecii regionale ARLUS din Constanța, „Dobrogea Nouă”, 5, nr. 1281, 21 aug. 1952, p. 2
Din activitatea bibliotecii regionale (Constanța), „Dobrogea Nouă”, 8, nr. 2029, 28 ian. 1955, p. 2
După patru ani de muncă, „Ovidiu”, 4, nr. 11-12, 1 ian. - 1 feb. 1905, p. 8
Editura „Ion Creangă” la Constanța (Convorbire cu Jenica Panaitescu, dir. adj., și Pasionaria Stoicescu, redactor), „Mlădițe dobrogene”, 5, nr. 2, 1984, p. 32 (E. Ioil)
(Expoziție de pictură în sala BMC - Stavru Tarasov, S. lerescu, J. Poenaru), „Dacia”, 20, nr. 33, 9 apr. 1933, p. 1-3
Faităr Ion, Expoziție de carte și presă dobrogeană, „Dobrogea Nouă”, 22, nr. 6538, 21 aug. 1969, p. 2
Fățoiu Ion, Biblioteca CFR Dobrogea, „Dobrogea Jună”, 39, nr. 218-219, 3 oct. 1936, p. 2
Fățoiu Ion, Tot despre biblioteca municipiului (Constanța), „Dobrogea Jună”, 32, nr. 182-183, 15 aug. 1936, p. 3
Gherghel Al., Fața spirituală a unui oraș, „România de la mare”, 3, nr. 128, 11 mai 1936, p. 1

(...)

S-a deschis Secția tehnică [a Bibliotecii centrale Regionale], „Dobrogea Nouă”, 14, nr. 4037, 27 iul. 1961, p. 1.

S-a redeschis biblioteca municipiului [Constanța], „Cuget Liber”, 3, nr. 352, 11 ian. 1945, p. 1.

Sarchizian M., Din activitatea bibliotecii regionale [Constanța], „Dobrogea Nouă”, 2, nr. 3137, 28 aug. 1958, p. 2.

Sarry Const.[antin] N., Inaugurarea bibliotecii și pinacotecii din C.[onstanța], „Dobrogea Jună”, 39, nr. 80, 11 nov. 1943, p. 1.

Secăreanu Roman, Pentru o bibliotecă dobrogeană, „Dobrogea Jună”, 35, nr. 22, 4 mar. 1939, p. 3.

Secție de documentare la [Biblioteca regională Constanța], „Dobrogea Nouă”, 17, nr. 4842, 28 aug. 1964, p. 2.

Secțiunea culturală regională Constanța în sprijinul colțurilor roșii din G.A.C., „Călăuza bibliotecarului”, 7, nr. 9, dec. 1954, p. 10-12.

Serbare literară la Constanța, „Familia”, 34, nr. 37, 13/15 sep. 1898, p. 444.

Serbarea Casei de citire „Ion Creangă”, „Dacia”, 13, nr. 257, 21 nov. 1926, p. 2

Suceveanu Simona, Aspecte privind înființarea primelor biblioteci la Constanța - sfârțitul secolului al XIX și primele trei decenii ale secolului al XX lea, „Referate și comunicări de bibliologie”, Constanța, 1999, p. 25-29.

Teodorescu Hortensia, Dobrogeana-Cosânzeana (O poveste adevărată). Feerie în 7 tablouri de... , „Mlădițe Dobrogene”, 6, nr. 1-2, 1985, p. 113-138.

Thion, În jurul bibliotecii tomitane, „Dobrogea Jună”, 32, nr. 149, 2 iulie 1936, p. 1.

Toancă Ioana, Expoziția „300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir” [la Biblioteca Județeană Constanța], „Dobrogea Nouă”, 26, nr. 7831, 25 oct. 1973, p. 2.

Tudor I., Constanța viitorului, „România de la Mare”, 2, nr. 90, 19 aug. 1935, p. 1

„Un oceanolog despre cercetarea tainelor Mării Negre” [Interviu cu Marian Traian Gomoiu, doctor în oceanografie, cercetător la Institutul Român de Cercetări Marine], „Mlădițe Dobrogene”, 9, nr. 1-2, 1988, p. 25-81. (Eug.[enia] Timoftciuc)

Valențe formativ-creative ale activității bibliotecii publice în județul Constanța, „„Mlădițe Dobrogene”, 2, nr. 1, 1981, p. 6-7.

Vlădescu George & Cioroiu Constantin, Organizarea completării colecțiilor bibliotecilor publice în județul Constanța, „Revista Bibliotecilor”, 25, nr. 5, mai 1972, p. 259-263

Comentariu la Radu Gyr („TOMIS” 1996)

?, Dreptul la neuitare, „Tomis”, Constanța, 199?

Lăudabila inițiativă a rafinatului om de cultură Ioan Popișteanu de a reintegra circuitului spiritual actual un scriitor precum Radu Gyr pe nedrept marginalizat de vâltorile vremurilor politice de tristă și odioasă amintire. Oarecum, tardiv, căci a părut în 1996 la Editura Ex Ponto, mi-a căzut în mână Calendarul meu. Prietenii, momente și atitudini literare, savuroasa carte inscriptibilă în sfera memorialisticii intersectate cu istoria și critica literară. Autorul se apleacă înțelegător și deloc lipsit de umor asupra anilor săi de ucenicie literară marcați de autori care-i frecventau familia sau pe care i-a frecventat el însuși: Elena Farago, A. de Herz, George Baiculescu etc, precum și de unii profesori craioveni cărora le aduce un pios omagiu, fără a putea uita în același timp obtuzitatea altora, acestu-i din urmă aspect datorându-i și faptul că a trebuit să-și aleagă pseudonimul sub care s-a consacrat cel ce era fiul actorului Ștefan Coco Demetrescu și al minunatei pianiste Eugenia Gherghel.
Depănându-și amintirile despre autori pe care i-a cunoscut personal, R. Gyr glisează imperceptibil spre pledoaria reabilitativă. Atfel, E. Farago este o simbolistă nedreptățită de istoria literaturii, condamnată la provincialism și etichetată exclusiv ca autoare de literatură pentru copii. Mulți alți poeți au fost prea curând mistuiți „în lacoma genune a uitării”, fie pe front, fie pradă tuberculozei (Nicolae Milcu), fie în accidente dubioase cum i s-a întâmplat unui N. Herescu abia descins la Paris. Polemica voalată nu întârzie nici ea să-și facă intrarea în text, justițiarul R. Gyr nefiind de acord cu acei critici care diminuează până la anihilare ecoul unor confrați trecuți prea devreme în lumea umbrelor. Și nu uită să atragă atenția că toate aceste tăceri sau bagatelizări se datorează comandamentelor ideologice care au forțat nota încercând să impună condeierii de orientare marxistă și să-i pună la index pe cei de alte credințe politice. Așa s-a ajuns ca, sub puterea comunistă, un Mihai Drumeș să se califice și să lucreze ca strungar, fără drept de semnătură public timp de un deceniu, întrucât prefacerile roșii îl prinseseră în poziția socială de proprietar al unei tipografii.
Radu Gyr este un portretist fascinant și crochiurile sale sunt memorabile. La poeți ca I. Pillat sau Lascarov-Moldoveanu apreciază omenia și bunătatea exemplară, dragostea sinceră față de tinerii care bat la porțile consacrării. Lipsit de „veninul invidiei” e și I. Minulescu, care-l săruta pe Gyr când acesta se aștepta să fie pălmuit pentru un mai vechi pamflet corosiv la adresa autorului Romanțelor pentru mai târziu. Generos și iertător este și Mihail Dragomirescu, cel care nu visa altceva decât o vie la țară și o bicicletă. Și tot astfel vor defila prin fața cititorului figurile impunătoare ale profesorilor săi de la universitate: T. Vianu, P. P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Demostene Russo (reputat bizantolog), I. Bianu (șoarece de bibliotecă), Nicolae Iorga (pierzându-se în digresiuni care-i dinamitau spiritul de sinteză și căruia nu-i iartă atât faptul că făcea confuzii de istorie literară dat fiind că lucra cu colaboratori neserioși, cât și obtuzitatea față de literatura modernă, marele savant preferând edulcorările sămănătoriste pe care le promova în publicațiile sale) sau Mihai Ralea (politician versatil, cu o cultură precară, prins de studenți cu inexactități și confuzii de nume proprii etc).

„Mare farsor, mari gogomani” (HANȚĂ 1962)

 Al. Hanță, Mare farsor, mari gogomani, Editura pentru literatură, București, 1962

V A. H., Spiritul antimonarhic în literatura română

1 Ion Budai Deleanu, Țiganiada (fragment)

21 Alecu Văcărescu, Tatăl nostru parodiat

23 Grigore Alexandrescu, Lupul moralist

26 ***, (Două manifeste pamflet)

34 Nicolae Bălcescu, Manualul bunului român (fragment)

40 Ion Eliade Rădulescu, Discurs în Adunarea Constiutantă din 1866 (fragmente)

46 Cezar Boliac, Împământenirea principelui de Hohenzollern

50 B. P. Hasdeu
Cântecul lui Răzvan (din Răzvan și Vidra)
Complotul bubei
Dormitorul

62 N. T. Orășanu
Dinastie
Domnitor
Monarhie
Peneș-împărat

68 Alexandru Macedonski
Noaptea 
Visul
Cetățeanul și toboșarul
Gângavul politic
Să trăiască vodă
Al II lea gângav politic
Vodă Trefleac I

84 Gheorghe din Moldova, Doină din Moldova

86 Constantin Mille
Vivat rex, vivat!
Apanajele
Mesajul regesc
Trăiască pruncul României

96 Constantin Bacalbașa, 10 mai

100 (Anonim)
(La noi e mai cu coarne)
(Fuseși prin treburi)

103 Traian Demetrescu
Nunta de argint
Fotografii regale
Discursul regelui la Moși

111 Anto Bacalbașa
Nunta Engliterei cu România
Urechilă moștenitor (basm)
Marele căpitan

121 (Anonim), D-lui Ferdinand de Hohenzollern

126 Raicu Ionescu-Rion, Imnul regal

128 Ion Păun-Pincio, Pe stradă

131 Ion Luca Caragiale
Șarla și șobolanii (poveste)
O necuviință
Suveran și curtezan. Satiră democrată
Mare farsor, mare gogomani

141 Anonim, Jubileu! Jubileu!

145 A. Vlahuță
Auri sacra fame
1907

156 George Ranetti
Aniversarea lui Vodă
10 mai
1907
În noaptea de 10 mai

165 Anonim
Pentru 10 mai
10 mai, zi de doliu!

168 George Coșbuc
Scrisoarea lui Firdusi către șahul Mahmud
(Spânzurați-l, de-i mișel)

179 N. D. Cocea
Camerele s-au deschis: comedia începe
Jertfa celor douăsprezece mii
10 mai, zi de rușine
M. S.
Vițelul de aur
Urecheatul
Trăiască regele!
„Regele țărănimii”
La umbra... Amintiri din copilărie (fragment)

207 Tudor Arghezi
Omul cu ochii vineți
10 mai la Mitropolie
Note de război / Ceasul cel bun - Sfânta cruce - Un viteaz care se teme de guturai
Mesajul
Duminica macabră
Scrisori de prinți
Povestea prinților sașii
Zintâi de an
Regele Carol

241 Zaharia Stancu, De 10 mai, paradă...

245 Tabla ilustrațiilor