Mircea Handoca a pregătit pentru tipar în 1982 un volum de interviuri despre personalitatea scriitorului şi istoricului religiilor Mircea Eliade, cu ocazia aniversării a 75 de viaţă.
Dar această lucrare document de istorie literară şi sociologie literară a fost publicată de-abia în 1998 la editura bucureşteană Humanitas.
Arşavir Acterian, prieten şi coleg de generaţie, îl descria astfel în 1937 în revista ''Vremea'': ''Mircea Eliade e un poligraf cu minunate daruri şi cu o uluitoare putere de muncă. E un adevărat tip de Renaştere, un autentic umanist, rătăcit printr-o lume de specialişti, de ingineri, de politicieni''.
Mihai Şora a evocat ziua de 8 februarie 1946, când Eliade a deschis cursul de la Sorbona în prezenţa lui lui George Dumezil.
Sora scriitorului, Corina Alexandrescu, îşi aminteşte despre elevul Eliade şi mansarda în care a studiat şase ani în timpul tinereţii.
Indianistul Sergiu Al. George consideră romanul Noaptea de sânziene o transcendere a ideii de destin a grecilor antici şi explică astfel călătoria de studiu în India a savantului: ''El s-a dus în India pentru că avea o insatisfacţie faţă de cultura occidentală, dar aceasta decurgea tocmai din lipsa de autenticitate''.
Poetul Cezar Baltag, traducător al lucrării de referinţă Istoria credinţelor şi ideilor religioase, l-a cunoscut pe profesorul de la Universitatea din Chicago când era bursier Fulbright şi a reţinut ca esenţial în gândirea lui Eliade faptul că nu ''spectacularul'', nu ''catastroficul'', nu ''originalul'' deţin misterul bogăţiei acestei lumi, ci originarul şi că lumea este şi poate fi o ''aparenţă''.
Ion Biberi i-a datorat marelui scriitor revenirea la literatură după un grav accident şi l-a descris astfel pe conferenţiarul Mircea Eliade (1926-1927): ''Nu era un martor care rotunjeşte fraza, ci un mărturisitor de adâncimi sufleteşti''.
Poeta Ana Blandiana crede că literatura română îl poate revendica pe Eliade pentru că a scris în româneşte: ''Nu suntem destul de bogaţi pentru a ne putea permite să lăsăm un teritoriu vast şi fertil ca acela al operei sale în afara graniţelor recunoscute ale culturii noastre''.
Se afișează postările cu eticheta Alexandrescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Alexandrescu. Afișați toate postările
joi, 24 ianuarie 2019
duminică, 5 ianuarie 2014
Activitatea diplomatică lui M. Eliade în Portugalia (ALEXANDRESCU 2005)
În 2005, în paginile revistei ''Origini''*, editată de scriitorul Gabriel Stănescu** în SUA, a apărut un fragment dintr-o lucrare în curs de apariţie*** despre perioada portugheză a lui Mircea Eliade**** a filologului Sorin Alexandrescu*****, nepot al scriitorului şi istoricului religiilor român.
Mircea Eliade şi-a început activitatea diplomatică în timpul regimului autoritar al regelui Carol II****** (1938-1940), fiind numit la 1 aprilie 1940 la reprezentanţa română de la Londra. Postul oficial ocupat de el la 10 februarie 1941 în cadrul legaţiei României la Lisabona nu este prea clar. În Memorii, mai întâi menţionează că l-a înlocuit pe ataşatul de presă Aron Cotruş*******, mutat la Madrid, pentru ca în pagina următoare să precizeze că fusese numit ''ataşat cultural şi, provizoriu, ataşat de presă'', aspect confirmat într-un CV trimis în 1951 lui Vintilă Horia********. Pe de altă parte, în Jurnalul portughez********* notează la mai multe date că este doar ataşat de presă: 3 iulie 1942, septembrie 1942, 11 februarie 1945 şi 10 aprilie 1945, zi în care vorbeşte de încheierea carierei sale diplomatice. În plus, în aprilie 1944 când serviciul de presă a fost transferat la Ministerul de Externe, Eliade a fost retrogradat de la ''consilier'' la ''secretar''.
În dosarul de la Ministerul de Externe cu titlul ''Dosar Eliade Mircea, consilier cultural 1940-1944'', studiat de politologul Florin Ţurcanu**********, se află două documente relevante: numirea ca ataşat de presă şi recomandarea ambasadorului Dimitrie Iuraşcu*********** din 11 octombrie 1941 ca Eliade să-şi continue activitatea în domeniul cultural, pe care îl consideră la fel de important ca cel al presei.
Încă de la începutul misiunii sale în ţara de limbă romanică, Eliade a considerat că ''reprezintă'' cultura română şi, în consecinţă, a promovat realizările culturii româneşti în cotidianul Acção şi în volumul său Românii, latinii Orientului************.
Intelectualul Mircea Eliade este conştient de impactul celor 4 ani de activitate diplomatică în Portugalia, aşa după cum a notat la 9 martie 1944: ''Aflu că ministrul Victor Cădere************* m-a lucrat la Bucureşti. Vrea în orice chip să scape deşi îşi dă bine seama că dacă România există astăzi ca realitate în Portugalia, iar nu ca relaţii diplomatice, se datorează în primul rând muncii şi prezenţei mele''.
Relaţiile sale cu colegii din ambasadă nu erau prea cordiale, singura menţiune pozitivă pe care o face Eliade are loc în contextul expoziţiei ''Expansiunea portugheză în lume'', în cadrul căreia a fost expus tabloul întâlnirii domnului Dan II al Ţării Româneşti************** cu un principe cruciat portughez. În raportul său, scriitorul-diplomat remarcă această ''idee care se datoreşte însărcinatului nostru cu afaceri la Lisabona, d. M. Cămărăşescu'', despre care adaugă că l-a recomandat lui Antonio Ferro***************, ministrul portughez al propagandei.
Atitudinea faţă de Leontin Constantinescu****************, şeful său la serviciul presă (9 octombrie 1941), oscilează între cea a unui subaltern şi cea a unui prieten, având în vedere că în 1945 vor pleca împreună la Paris, unde Eliade îl va ajuta. O atitudine opusă va avea Constantinescu într-o discuţie cu latinistul Nicolae Herescu*****************, un bun prieten al lui Eliade.
Despre Sergiu Lecca******************, care l-a înlocuit pe Constantinescu în 1942, Eliade ştie că este un agent secret care primeşte o leafă mare şi ''stă într-o singură cameră şi joacă tot timpul la ruletă la Estoril*******************''.
În legătură cu vizita oficială în Portugalia a celebrului ziarist Pamfil Şeicaru********************, Eliade notează cu amărăciune la 20 iulie 1941: ''Toate masacrele, toate lagărele, toate umilinţele... ca să ajungem din nou... la eternul nostru Pamfil care a terorizat toţi regii şi toate guvernele dar a căzut întotdeauna în picioare''.
O părere şi mai proastă are Eliade despre membrii Comisiei economice româneşti aflată în vizită în capitala Portugaliei. Aceştia se ocupau şi de afaceri personale cu lână, despre care se ştia în ţara gazdă, dar pe care ambasadorul Cădere se preface că nu le crede. Mai mult, aceste afaceri intră şi în domeniul wolframului, materie primă strategică pe care şi Germania o achiziţiona în secret din Portugalia. Ca urmare, Eliade a vrut să-şi dea demisia în semn de protest, dar a renunţat, deoarece era sigur că cei bănuiţi îşi şterseseră deja urmele şi se temea că, dezvăluind lucrurile, ar fi fost arestat în România ''ca legionar sau ca terorist''.
Cariera diplomatică a lui Eliade s-a încheiat brusc, la scurt timp după schimbarea de regim din România de la 23 august 1944. Când Constantin Vişoianu********************* preia de la Grigore Niculescu-Buzeşti********************** portofoliul externelor la 4 noiembrie, în al doilea guvern al generalului Constantin Sănătescu***********************, Eliade îşi pune întrebarea dacă noul ministru nu ''îşi va aduce aminte că sunt 'fascist' şi mă va tăia de pe listă''. La 20 decembrie 1944 Eliade află că ''sunt scos din cadre'', iar la 29 ianuarie 1945 ambasadorul Brutus Coste************************, succesorul lui Cădere, îi dă să citească telegrama oficială din 23 noiembrie 1944, care anunţa că fusese scos din minister la 1 noiembrie. Cum soţia sa Nina murise la 20 noiembrie, este posibil ca ambasadorul să-i fi tăinuit demiterea pentru a nu-i agrava durerea sufletească. Pe de altă parte, Coste a reuşit să obţină pentru Eliade un supliment de salariu în legătură cu moartea soţiei sale, dar la 1 februarie 1945 şi această resursă financiară i-a fost anulată. În aceste condiţii Coste îi asigură o indemnizaţie din fondurile ambasadei ''cât timp va fi el în post''. La 10 aprilie, cei trei demişi din ambasada de la Lisabona, Cădere, Constantinescu şi Eliade, sunt anunţaţi că ''ne putem întoarce în ţară, dacă dorim''. Eliade nu face greşeala filoenglezului Cădere, care la întoarcerea în România va fi condamnat la închisoare de regimul comunist. Treptat, situaţia financiară a lui Eliade s-a agravat până în septembrie 1945, când pleacă la Paris. În timpul şederii sale la Lisabona, Eliade a scris şi cartea Salazar şi revoluţia din Portugalia*************************, avându-l ca subiect chiar pe dictatorul de dreapta al Portugaliei, Antonio Oliveira da Salazar**************************. Ca urmare, S. Alexandrescu îşi pune următoarea întrebare pentru a explica îndepărtarea lui Eliade din minister în toamna tot mai tulbure a anului 1944: <Sau poate este vorba de o ''selecţie'' patronată, de nevoie sau din oportunism, de un ministru de Externe Grigore Niculescu Buzeşti care putuse citi în Scânteia din 3 octombrie 1944 denunţarea lui Eliade ca ''ideolog al mişcării legionare şi apologist al dictaturii lui Salazar'' şi care citise, desigur, trei atacuri violente contra lui Eliade în ziarul propriului partid PNŢ, Dreptatea, semnate de Oscar Lemnaru**************************** pe 3 septembrie, 28 septembrie şi 11 octombrie 1944, ultimul fiind o ameninţare directă în cazul că Eliade s-ar reîntoarce în ţară pentru că ''a reprezentat în străinătate hitlerismul românesc''?>.
SURSA
Sorin Alexandrescu, Viaţa la Lisabona, ''Origini'', Norcross/USA, VOL. IX, No. 4-5 (94-95), May-June 2005, pp. 7-10.
NOTE M.T.
* ''Origini'' (http://origini.uv.ro/)
** Gabriel Stănescu (1951 Bucureşti - 2010 Bucureşti) (http://conexiuni.net/arhiva/2010_Decembrie/Laurentiu_Orasanu_Decembrie_2010.htm)
*** Mircea Eliade, dinspre Portugalia (http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=422&Itemid=117)
**** Mircea Eliade (1907 Bucureşti/România - 1986 Chicago/SUA) (http://www.westminster.edu/staff/brennie/eliade/mebio.htm)
***** Sorin Alexandrescu (1937 Bucureşti - ) (http://www.cesi.ro/ro/info/cvs/s_alexandrescu.htm)
****** Carol II (1893 Sinaia/România - 1953 Estoril/Portugalia) (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/96445/Carol-II)
******* Aron Cotruş (1891 Haşag/[Austro-Ungaria]/România - 1961 Cleveland/SUA) (http://www.cerculpoetilor.net/index.php?mod=10&idp=126&nume=Cotru%BA,)
******** Vintilă Horia (1915 Segarcea/România - 1992 Madrid/Spania) (http://www.alternativaonline.ca/Vintila%20Horia.html)
********* (21 aprilie 1941 - 5 septembrie 1945) (http://www.humanitas.ro/humanitas/jurnalul-portughez-si-alte-scrieri-vol-1-si-2)(http://www.romlit.ro/mircea_eliade_jurnalul_portughez)
********** Florin Ţurcanu (1967 România - ) (http://www.humanitas.ro/florin-turcanu)
*********** Dimitrie Iuraşcu (1890 Galaţi - 1964 Bucureşti) (http://www.bibnat.ro/Evenimente-culturale-s108-ev148-ro.htm)
************ Os Romenos, latinos do Oriente: 1943 (http://www.humanitas.ro/humanitas/jurnalul-portughez-si-alte-scrieri-vol-1-si-2)
************* Victor Cădere (1891 Cluj/[Austro-Ungaria]/România - 1980 Franţa) (ministru=ambasador) (http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/fise-de-intemnitare-ips-bartolomeu-si-parintele-boila--32922.html)
************** Dan II domn al Ţării Româneşti (1422-1426; 1427-1431) (http://www.nineoclock.ro/portuguese-romanian-ties-excellent-with-wide-potential-for-improvement/)
*************** Antonio Ferro (1890 Lisabona/Portugalia - 1956) (http://www.infopedia.pt/$antonio-ferro;jsessionid=-DKa00+lw57i20ny-h-EJw__)
****************** Sergiu Lecca (http://en.wikipedia.org/wiki/Radu_Lecca#cite_note-3)
******************* Estoril (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/estoril-terenul-joaca-al-monarhiei-europene-asteptare#)
******************** Pamfil Şeicaru (1894 Buzău/România - 1980 Munchen/Germania) (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-tara-secret-pamfil-seicaru-solicita-o-audienta-lui-ceaus)
********************* Constantin Vişoianu (1897 Urlaţi/România - 1994 Washington/SUA) (http://www.arhivaexilului.ro/ro/fise-biografice/docs/constantin-visoianu.html)
********************** Grigore Niculescu-Buzeşti (1908 Sărata/România - 1949 New York/SUA) (http://www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/inceputul_comunismului/formarea_comitetului_national_roman/926/)
*********************** Constantin Sănătescu (1885 Craiova - 1947 Bucureşti) (http://www.humanitas.ro/constantin-sanatescu)
************************ Brutus Coste (1910 Ciacova/[Austro-Ungaria]/România - 1984 New York/SUA) (http://www.alternativaonline.ca/BrutusCoste.html)
************************* Editura Vremea, Bucureşti, 1943 (http://www.orizonturiculturale.ro/ro_intalniri_Horia-Corneliu-Cicortas-interviu.html)
************************** Antonio Oliveira da Salazar (1889 Vimieiro/Portugalia - 1968 1970 Lisabona/Portugalia) (http://www.historiadeportugal.info/antonio-de-oliveira-salazar/)
**************************** Oscar Holtzmann (pseudonim Lemnaru) (1907 Bucureşti - 1968 Bucureşti) (http://www.crispedia.ro/Oscar_Lemnaru)
Mircea Eliade şi-a început activitatea diplomatică în timpul regimului autoritar al regelui Carol II****** (1938-1940), fiind numit la 1 aprilie 1940 la reprezentanţa română de la Londra. Postul oficial ocupat de el la 10 februarie 1941 în cadrul legaţiei României la Lisabona nu este prea clar. În Memorii, mai întâi menţionează că l-a înlocuit pe ataşatul de presă Aron Cotruş*******, mutat la Madrid, pentru ca în pagina următoare să precizeze că fusese numit ''ataşat cultural şi, provizoriu, ataşat de presă'', aspect confirmat într-un CV trimis în 1951 lui Vintilă Horia********. Pe de altă parte, în Jurnalul portughez********* notează la mai multe date că este doar ataşat de presă: 3 iulie 1942, septembrie 1942, 11 februarie 1945 şi 10 aprilie 1945, zi în care vorbeşte de încheierea carierei sale diplomatice. În plus, în aprilie 1944 când serviciul de presă a fost transferat la Ministerul de Externe, Eliade a fost retrogradat de la ''consilier'' la ''secretar''.
În dosarul de la Ministerul de Externe cu titlul ''Dosar Eliade Mircea, consilier cultural 1940-1944'', studiat de politologul Florin Ţurcanu**********, se află două documente relevante: numirea ca ataşat de presă şi recomandarea ambasadorului Dimitrie Iuraşcu*********** din 11 octombrie 1941 ca Eliade să-şi continue activitatea în domeniul cultural, pe care îl consideră la fel de important ca cel al presei.
Încă de la începutul misiunii sale în ţara de limbă romanică, Eliade a considerat că ''reprezintă'' cultura română şi, în consecinţă, a promovat realizările culturii româneşti în cotidianul Acção şi în volumul său Românii, latinii Orientului************.
Intelectualul Mircea Eliade este conştient de impactul celor 4 ani de activitate diplomatică în Portugalia, aşa după cum a notat la 9 martie 1944: ''Aflu că ministrul Victor Cădere************* m-a lucrat la Bucureşti. Vrea în orice chip să scape deşi îşi dă bine seama că dacă România există astăzi ca realitate în Portugalia, iar nu ca relaţii diplomatice, se datorează în primul rând muncii şi prezenţei mele''.
Relaţiile sale cu colegii din ambasadă nu erau prea cordiale, singura menţiune pozitivă pe care o face Eliade are loc în contextul expoziţiei ''Expansiunea portugheză în lume'', în cadrul căreia a fost expus tabloul întâlnirii domnului Dan II al Ţării Româneşti************** cu un principe cruciat portughez. În raportul său, scriitorul-diplomat remarcă această ''idee care se datoreşte însărcinatului nostru cu afaceri la Lisabona, d. M. Cămărăşescu'', despre care adaugă că l-a recomandat lui Antonio Ferro***************, ministrul portughez al propagandei.
Atitudinea faţă de Leontin Constantinescu****************, şeful său la serviciul presă (9 octombrie 1941), oscilează între cea a unui subaltern şi cea a unui prieten, având în vedere că în 1945 vor pleca împreună la Paris, unde Eliade îl va ajuta. O atitudine opusă va avea Constantinescu într-o discuţie cu latinistul Nicolae Herescu*****************, un bun prieten al lui Eliade.
Despre Sergiu Lecca******************, care l-a înlocuit pe Constantinescu în 1942, Eliade ştie că este un agent secret care primeşte o leafă mare şi ''stă într-o singură cameră şi joacă tot timpul la ruletă la Estoril*******************''.
În legătură cu vizita oficială în Portugalia a celebrului ziarist Pamfil Şeicaru********************, Eliade notează cu amărăciune la 20 iulie 1941: ''Toate masacrele, toate lagărele, toate umilinţele... ca să ajungem din nou... la eternul nostru Pamfil care a terorizat toţi regii şi toate guvernele dar a căzut întotdeauna în picioare''.
O părere şi mai proastă are Eliade despre membrii Comisiei economice româneşti aflată în vizită în capitala Portugaliei. Aceştia se ocupau şi de afaceri personale cu lână, despre care se ştia în ţara gazdă, dar pe care ambasadorul Cădere se preface că nu le crede. Mai mult, aceste afaceri intră şi în domeniul wolframului, materie primă strategică pe care şi Germania o achiziţiona în secret din Portugalia. Ca urmare, Eliade a vrut să-şi dea demisia în semn de protest, dar a renunţat, deoarece era sigur că cei bănuiţi îşi şterseseră deja urmele şi se temea că, dezvăluind lucrurile, ar fi fost arestat în România ''ca legionar sau ca terorist''.
Cariera diplomatică a lui Eliade s-a încheiat brusc, la scurt timp după schimbarea de regim din România de la 23 august 1944. Când Constantin Vişoianu********************* preia de la Grigore Niculescu-Buzeşti********************** portofoliul externelor la 4 noiembrie, în al doilea guvern al generalului Constantin Sănătescu***********************, Eliade îşi pune întrebarea dacă noul ministru nu ''îşi va aduce aminte că sunt 'fascist' şi mă va tăia de pe listă''. La 20 decembrie 1944 Eliade află că ''sunt scos din cadre'', iar la 29 ianuarie 1945 ambasadorul Brutus Coste************************, succesorul lui Cădere, îi dă să citească telegrama oficială din 23 noiembrie 1944, care anunţa că fusese scos din minister la 1 noiembrie. Cum soţia sa Nina murise la 20 noiembrie, este posibil ca ambasadorul să-i fi tăinuit demiterea pentru a nu-i agrava durerea sufletească. Pe de altă parte, Coste a reuşit să obţină pentru Eliade un supliment de salariu în legătură cu moartea soţiei sale, dar la 1 februarie 1945 şi această resursă financiară i-a fost anulată. În aceste condiţii Coste îi asigură o indemnizaţie din fondurile ambasadei ''cât timp va fi el în post''. La 10 aprilie, cei trei demişi din ambasada de la Lisabona, Cădere, Constantinescu şi Eliade, sunt anunţaţi că ''ne putem întoarce în ţară, dacă dorim''. Eliade nu face greşeala filoenglezului Cădere, care la întoarcerea în România va fi condamnat la închisoare de regimul comunist. Treptat, situaţia financiară a lui Eliade s-a agravat până în septembrie 1945, când pleacă la Paris. În timpul şederii sale la Lisabona, Eliade a scris şi cartea Salazar şi revoluţia din Portugalia*************************, avându-l ca subiect chiar pe dictatorul de dreapta al Portugaliei, Antonio Oliveira da Salazar**************************. Ca urmare, S. Alexandrescu îşi pune următoarea întrebare pentru a explica îndepărtarea lui Eliade din minister în toamna tot mai tulbure a anului 1944: <Sau poate este vorba de o ''selecţie'' patronată, de nevoie sau din oportunism, de un ministru de Externe Grigore Niculescu Buzeşti care putuse citi în Scânteia din 3 octombrie 1944 denunţarea lui Eliade ca ''ideolog al mişcării legionare şi apologist al dictaturii lui Salazar'' şi care citise, desigur, trei atacuri violente contra lui Eliade în ziarul propriului partid PNŢ, Dreptatea, semnate de Oscar Lemnaru**************************** pe 3 septembrie, 28 septembrie şi 11 octombrie 1944, ultimul fiind o ameninţare directă în cazul că Eliade s-ar reîntoarce în ţară pentru că ''a reprezentat în străinătate hitlerismul românesc''?>.
SURSA
Sorin Alexandrescu, Viaţa la Lisabona, ''Origini'', Norcross/USA, VOL. IX, No. 4-5 (94-95), May-June 2005, pp. 7-10.
NOTE M.T.
* ''Origini'' (http://origini.uv.ro/)
** Gabriel Stănescu (1951 Bucureşti - 2010 Bucureşti) (http://conexiuni.net/arhiva/2010_Decembrie/Laurentiu_Orasanu_Decembrie_2010.htm)
*** Mircea Eliade, dinspre Portugalia (http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=422&Itemid=117)
**** Mircea Eliade (1907 Bucureşti/România - 1986 Chicago/SUA) (http://www.westminster.edu/staff/brennie/eliade/mebio.htm)
***** Sorin Alexandrescu (1937 Bucureşti - ) (http://www.cesi.ro/ro/info/cvs/s_alexandrescu.htm)
****** Carol II (1893 Sinaia/România - 1953 Estoril/Portugalia) (http://www.britannica.com/EBchecked/topic/96445/Carol-II)
******* Aron Cotruş (1891 Haşag/[Austro-Ungaria]/România - 1961 Cleveland/SUA) (http://www.cerculpoetilor.net/index.php?mod=10&idp=126&nume=Cotru%BA,)
******** Vintilă Horia (1915 Segarcea/România - 1992 Madrid/Spania) (http://www.alternativaonline.ca/Vintila%20Horia.html)
********* (21 aprilie 1941 - 5 septembrie 1945) (http://www.humanitas.ro/humanitas/jurnalul-portughez-si-alte-scrieri-vol-1-si-2)(http://www.romlit.ro/mircea_eliade_jurnalul_portughez)
********** Florin Ţurcanu (1967 România - ) (http://www.humanitas.ro/florin-turcanu)
*********** Dimitrie Iuraşcu (1890 Galaţi - 1964 Bucureşti) (http://www.bibnat.ro/Evenimente-culturale-s108-ev148-ro.htm)
************ Os Romenos, latinos do Oriente: 1943 (http://www.humanitas.ro/humanitas/jurnalul-portughez-si-alte-scrieri-vol-1-si-2)
************* Victor Cădere (1891 Cluj/[Austro-Ungaria]/România - 1980 Franţa) (ministru=ambasador) (http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/fise-de-intemnitare-ips-bartolomeu-si-parintele-boila--32922.html)
************** Dan II domn al Ţării Româneşti (1422-1426; 1427-1431) (http://www.nineoclock.ro/portuguese-romanian-ties-excellent-with-wide-potential-for-improvement/)
*************** Antonio Ferro (1890 Lisabona/Portugalia - 1956) (http://www.infopedia.pt/$antonio-ferro;jsessionid=-DKa00+lw57i20ny-h-EJw__)
**************** Leontin Constantinescu (1913 Craiova/România - 1981 Saarbrucken/ Germania) (http://www.crispedia.ro/Leontin_Jean_Constantinescu)
***************** Nicolae Herescu (1903 Turnu Severin/România - 1961 Zurich/Elveţia) (http://www.crispedia.ro/Nicolae_I__Herescu)****************** Sergiu Lecca (http://en.wikipedia.org/wiki/Radu_Lecca#cite_note-3)
******************* Estoril (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/estoril-terenul-joaca-al-monarhiei-europene-asteptare#)
******************** Pamfil Şeicaru (1894 Buzău/România - 1980 Munchen/Germania) (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-tara-secret-pamfil-seicaru-solicita-o-audienta-lui-ceaus)
********************* Constantin Vişoianu (1897 Urlaţi/România - 1994 Washington/SUA) (http://www.arhivaexilului.ro/ro/fise-biografice/docs/constantin-visoianu.html)
********************** Grigore Niculescu-Buzeşti (1908 Sărata/România - 1949 New York/SUA) (http://www.memoria.ro/marturii/perioade_istorice/inceputul_comunismului/formarea_comitetului_national_roman/926/)
*********************** Constantin Sănătescu (1885 Craiova - 1947 Bucureşti) (http://www.humanitas.ro/constantin-sanatescu)
************************ Brutus Coste (1910 Ciacova/[Austro-Ungaria]/România - 1984 New York/SUA) (http://www.alternativaonline.ca/BrutusCoste.html)
************************* Editura Vremea, Bucureşti, 1943 (http://www.orizonturiculturale.ro/ro_intalniri_Horia-Corneliu-Cicortas-interviu.html)
************************** Antonio Oliveira da Salazar (1889 Vimieiro/Portugalia - 1968 1970 Lisabona/Portugalia) (http://www.historiadeportugal.info/antonio-de-oliveira-salazar/)
**************************** Oscar Holtzmann (pseudonim Lemnaru) (1907 Bucureşti - 1968 Bucureşti) (http://www.crispedia.ro/Oscar_Lemnaru)
sâmbătă, 28 decembrie 2013
''Mircea Eliade în conştiinţa contemporanilor săi din exil'' (STĂNESCU 2004)
<
Crestomaţia ''Mircea Eliade* în conştiinţa contemporanilor săi din exil'', apărută din iniţiativa şi prin osârdia domnului Gabriel Stănescu**, editorul Revistei ''ORIGINI''***, în Editura ''CRITERION PUBLISHING'' (2004, 375 pagini), reprezintă un veritabil ''MEMENTO!'' închinat celui ce ''s-ar putea înscrie foarte bine în nevoia spiritului uman de a evada din această viaţă, de a trece dincolo de limitele realităţii sensibile, ilustrând acea serie de experienţe nu neapărat mistice, ci mai degrabă general umane de care aminteşte în ''Încercarea labirintului'' însuşi istoricul religiilor'' (Gabriel Stănescu) şi care şi-a înscris, absolut pe drept, numele printre cele mai strălucite personalităţi ale secolului al XX lea.
Crestomaţia ''Mircea Eliade în conştiinţa contemporanilor săi din exil'', întrunind semnăturile a 64 de personalităţi şi a unui număr mult mai mare de amintiri, studii, reflecţii, aprecieri (Vasile Posteucă**** semnează 7 titluri; Ion Negoiţescu*****, patru; I. [L. - notă M.T.] M. Arcade******, 3 titluri), se citeşte cu cel mai mare şi suţinut interes, ''coborârea'' în epocă (multe evenimente sunt cunoscute cititorilor şi-i predispun la reflecţii!), cunoaşterea unor taine şi împrejurări relevante, multă vreme necunoscute, reprezentând tot atâtea îndemnuri la riguroasă şi atentă lectură.
Se-nţelege că nimeni, în contextul unei cronici, nu poate prezenta vasta problematică cuprinsă în cele 375 de pagini ale acestui volum apărut în condiţii grafice de excepţie (atât coperta I, având în centru cu totul remarcabilul portret semnat de George Tomaziu*******, cât şi coperta a IV a, reprezentându-l pe Mircea Eliade în lumea cărţilor, subliniază vibraţiile unui spirit universal!), aceasta cu atât mai mult cu cât, în ciuda unor justificate ''apropieri'' prilejuite de dureroasa dispariţie a maestrului (''De ce îmi este atât de greu să scriu la dispariţia lui Mircea? Poate pentru că orice cuvânt trădează, reifică. Prezenţa lui atât de vie îmi pare că se risipeşte la atingerea oricărui cuvânt cu care încer s-o exprim'' - Sorin Alexandrescu********), fiecare autor se poartă în nume şi-n interpretări proprii în alte sfere, momente şi situaţii cu mare încărcătură emoţională.
(...)
>
SURSA
Augustin Macarie*********, Mircea Eliade şi ''Teroarea istoriei'', ''Origini'', VOL. IX, No. 4-5 (94-95), May-June 2005, p. 86.
NOTE M. T.
* Mircea Eliade (1907 Bucureşti/România - 1986 Chicago/SUA) (http://www.westminster.edu/staff/brennie/eliade/mebio.htm)
** Gabriel Stănescu (1951 Bucureşti/România - ) (http://www.crispedia.ro/Gabriel_Stanescu)
*** ''Origini'': Romanian Roots - A review of literature, ideas, amd the arts sponsored by ''Literart XXI'' & Criterion Publishing (http://origini.uv.ro/index.html)
**** Vasile Posteucă (1912 Stăneştii de Jos/Rusia - 1972 Chicago/SUA) (http://www.crispedia.ro/Vasile_Posteuca)
***** Ion Negoiţescu (1921 Cluj/România - 1993 Munchen/Germania) (http://dbpedia.org/page/Ion_Negoi%C8%9Bescu)
****** Leonid Mămăligă: pseudonim L. M. Arcade (1921 Vaslui/România - 2001 Paris/Franţa) (http://ilazu.blogspot.ro/2012/07/scriitorul-zilei-lmarcade-poezia-zilei.html)
******* George Tomaziu (1915 Dorohoi/România - 1990 Paris/Franţa) (http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Tomaziu)
******** Sorin Alexandrescu (1937 Bucureşti - ) (http://romania-on-line.net/whoswho/AlexandrescuSorin.htm)
********* Augustin Macarie (http://www.colegiimei.ro/profesor/Macarie_-Augustin-1263.html) (http://viatadepretutindeni.wordpress.com/about/opinii-despre-vdp/augustin-macarie-focul-sacru-al-demnitatii-si-solidaritatii-nationale/)
Crestomaţia ''Mircea Eliade* în conştiinţa contemporanilor săi din exil'', apărută din iniţiativa şi prin osârdia domnului Gabriel Stănescu**, editorul Revistei ''ORIGINI''***, în Editura ''CRITERION PUBLISHING'' (2004, 375 pagini), reprezintă un veritabil ''MEMENTO!'' închinat celui ce ''s-ar putea înscrie foarte bine în nevoia spiritului uman de a evada din această viaţă, de a trece dincolo de limitele realităţii sensibile, ilustrând acea serie de experienţe nu neapărat mistice, ci mai degrabă general umane de care aminteşte în ''Încercarea labirintului'' însuşi istoricul religiilor'' (Gabriel Stănescu) şi care şi-a înscris, absolut pe drept, numele printre cele mai strălucite personalităţi ale secolului al XX lea.
Crestomaţia ''Mircea Eliade în conştiinţa contemporanilor săi din exil'', întrunind semnăturile a 64 de personalităţi şi a unui număr mult mai mare de amintiri, studii, reflecţii, aprecieri (Vasile Posteucă**** semnează 7 titluri; Ion Negoiţescu*****, patru; I. [L. - notă M.T.] M. Arcade******, 3 titluri), se citeşte cu cel mai mare şi suţinut interes, ''coborârea'' în epocă (multe evenimente sunt cunoscute cititorilor şi-i predispun la reflecţii!), cunoaşterea unor taine şi împrejurări relevante, multă vreme necunoscute, reprezentând tot atâtea îndemnuri la riguroasă şi atentă lectură.
Se-nţelege că nimeni, în contextul unei cronici, nu poate prezenta vasta problematică cuprinsă în cele 375 de pagini ale acestui volum apărut în condiţii grafice de excepţie (atât coperta I, având în centru cu totul remarcabilul portret semnat de George Tomaziu*******, cât şi coperta a IV a, reprezentându-l pe Mircea Eliade în lumea cărţilor, subliniază vibraţiile unui spirit universal!), aceasta cu atât mai mult cu cât, în ciuda unor justificate ''apropieri'' prilejuite de dureroasa dispariţie a maestrului (''De ce îmi este atât de greu să scriu la dispariţia lui Mircea? Poate pentru că orice cuvânt trădează, reifică. Prezenţa lui atât de vie îmi pare că se risipeşte la atingerea oricărui cuvânt cu care încer s-o exprim'' - Sorin Alexandrescu********), fiecare autor se poartă în nume şi-n interpretări proprii în alte sfere, momente şi situaţii cu mare încărcătură emoţională.
(...)
>
SURSA
Augustin Macarie*********, Mircea Eliade şi ''Teroarea istoriei'', ''Origini'', VOL. IX, No. 4-5 (94-95), May-June 2005, p. 86.
NOTE M. T.
* Mircea Eliade (1907 Bucureşti/România - 1986 Chicago/SUA) (http://www.westminster.edu/staff/brennie/eliade/mebio.htm)
** Gabriel Stănescu (1951 Bucureşti/România - ) (http://www.crispedia.ro/Gabriel_Stanescu)
*** ''Origini'': Romanian Roots - A review of literature, ideas, amd the arts sponsored by ''Literart XXI'' & Criterion Publishing (http://origini.uv.ro/index.html)
**** Vasile Posteucă (1912 Stăneştii de Jos/Rusia - 1972 Chicago/SUA) (http://www.crispedia.ro/Vasile_Posteuca)
***** Ion Negoiţescu (1921 Cluj/România - 1993 Munchen/Germania) (http://dbpedia.org/page/Ion_Negoi%C8%9Bescu)
****** Leonid Mămăligă: pseudonim L. M. Arcade (1921 Vaslui/România - 2001 Paris/Franţa) (http://ilazu.blogspot.ro/2012/07/scriitorul-zilei-lmarcade-poezia-zilei.html)
******* George Tomaziu (1915 Dorohoi/România - 1990 Paris/Franţa) (http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Tomaziu)
******** Sorin Alexandrescu (1937 Bucureşti - ) (http://romania-on-line.net/whoswho/AlexandrescuSorin.htm)
********* Augustin Macarie (http://www.colegiimei.ro/profesor/Macarie_-Augustin-1263.html) (http://viatadepretutindeni.wordpress.com/about/opinii-despre-vdp/augustin-macarie-focul-sacru-al-demnitatii-si-solidaritatii-nationale/)
joi, 5 iulie 2012
EXPOZIȚIA COLECTIVĂ ”MAREA” CERCUL MILITAR CONSTANȚA 5 IULIE 2012
vineri, 18 martie 2011
Profesori la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” Constanța (LĂPUȘAN & CIUPINĂ 2011)
Aurelia Lăpușan & Victor Ciupină, Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanța, Dobrogea, Constanța, 2011
(....)
De-a lungul anilor au mai ținut cursuri [domeniul Istorie]: prof. univ. dr. Virgil Ciocîltan, prof. univ. dr. Petre Alexandrescu, prof. univ dr. Petre Diaconu, prof. univ. dr. Tudor Teuteoi, prof. univ. dr. Petre Roman, prof. univ. dr. Vasile Lica, cercetător științific II Anca Popescu.
Pentru domeniul de licență Științe Politice colaborează ca profesori asociați: prof. univ. dr. Maria Alexandrescu Vianu de la Institutul de Arheologie „V. Pârvan” din București; conf. dr. Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București; conf. dr. Ion Sbuceri, decan al Facultății de Științe Umaniste a Universtății „Valahia” din Târgoviște; conf. dr. Nicolae Frigioriu, decan al Facultății de Relații Publice și Comunicare din Școala Națională de Științe Politice și Administrative din București; conf. dr. Valentin Stan de la Facultatea de Istorie a Universității București.
(...)
marți, 10 mai 2005
Revista „Origini”, SUA, mai-iunie 2005
„Origini”, Narcross, Georgia, SUA, vol. IX, No. 4-5 (94-95), May- June 2005
3 Gabriel Stănescu - Proba timpului
7 Sorin Alexandrescu - Viața la Lisabona
11 Bryan Rennie - Mircea Eliade: Apologia proOperesuo
15 Cesare Segre - Și Mussolini a eșuat...
16 Julien Reis - Eliade, Mitul discordiei
16 Cesare Segre - Tragedia rezidă în istorie
17 Claude Henri Roquet - Camuflaje și evidențe în opera lui Mircea Elaide
20 Joaquin Garrigos - Pasiunea spaniolă
22 Flavia Teoc - Mircea Eliade, ca și Goethe....
25 Nicolas Catanoy - Mircea Eliade: Phantastische Geschichten
26 Mircea Handoca - Editarea operelor lui Mircea Eliade în România
30 Mircea Nicolau - Istoria unei eterne nostalgii
31 Gabriel Stănescu - Nobelul refuzat
33 Mircea Eliade - Catastrofă și Mesianism
35 Cristina Scarlat - Mircea Eliade pe scenele lumii
40 Gheorghiță Geană - O experiență participativă și semnificațiile ei
41 Mihaela Gligor - Mircea Eliade între spiritual și politic
45 Gheorghe Glodeanu - Fascinația Spectacolului
51 George Ștefan - Când mergi în India, calci obligatoriu pe urmele lui Eliade
53 Isabela Vasiliu-Scraba - Redescoperind pădurea
54 Ștefan Stoenescu - Doar niște deconstrucționisme postmoderne...
58 Mircea Handoca - Mircea Eliade inedit
61 Virginia Stănescu - Creștinismul cosmic
62 Francis Dworschak - Întâlniri cu Mircea Eliade
66 Horia Ion Groza - Enciclopedia Religiei
69 Ileana Minculescu - O întrebare
70 Mihai Posada - Zalmoxis
73 Svetlana Paleologu-Matta - Mircea Eliade și mitul politic al libertății
78 Constantin Virgil Negoiță - Ce a rămas după Eliade?
80 Nicolae Havriliuc Tentația originilor
81 Ion Grămadă - Caietele Mircea Eliade
82 Mariana Zavati Gardner - The posterity of Mircea Eliade
83 Ana Chelariu - „Pe un picior de plai, / Pe o gură de rai”
85 Silvia Vrânceanu - Românii din Chicago știu foarte puțin despre Mircea Eliade
86 Augustin Macarie - Mircea Eliade și „Teroarea Istoriei”
88 Mac Linscott Ricketts - Experiență pentru o sinteză
91 Pr. Gh. Calciu - Patimile, moartea și învierea Domnului
96 Rene Alecu de Flers - Radio Europa liberă și exilul românesc
98 Svetlana Paleologu-Matta - Pictura lui Sever Săsărman
99 Corneliu Florea - Jurnalul unui medic
101 Aristide Ionescu - O falsă concluzie
102 Ana Blandiana - Primim la redacție
102 Radu Negrescu-Șuțu - Nedumeriri
103 Erast Călinescu - Viața ca o vizită
105 Flavia Teoc - Cum ne promovăm cultura în străinătate?
marți, 1 octombrie 2002
„Premiile Salonului Național de Carte Ovidius” („TOMIS” 2002)
?, Eveniment cultural 2002. Premiile Salonului Național de Carte Ovidius, „Tomis”, Constanța, oct. 2002, p. 34
Premiul Opera Omnia:
Mihai Șora
Adrian Rădulescu (post-mortem)
Mihai Șora
Adrian Rădulescu (post-mortem)
Premiul de excelență:
prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu
scriitorul Constantin Novac
scriitorul Grigore Vieru
prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu
scriitorul Constantin Novac
scriitorul Grigore Vieru
Premiul Special:
Dumitru Blajinu (Chișinău) - Pentru contribuții deosebite aduse la promovarea folclorului românesc
Constantin Abăluță - Pentru valoarea lucrărilor editate la Constanța
Uniunea Scriitorilor din România - Pentru susținerea literaturii la Pontul Euxin
Dumitru Blajinu (Chișinău) - Pentru contribuții deosebite aduse la promovarea folclorului românesc
Constantin Abăluță - Pentru valoarea lucrărilor editate la Constanța
Uniunea Scriitorilor din România - Pentru susținerea literaturii la Pontul Euxin
Diploma „Vivat Nostra Academia”
prof. univ. dr. Adrian Bavaru
IPS Teodosie, arhiepiscop al Tomisului
prof. univ. dr. Paul Bran, rector al ASE București
contraamiral Gheorghe Marin, rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanța
prof. univ. dr. Marin Voicu, Universitatea „Ovidius” Constanța
prof. univ. dr. Rodica Mihăilă, Centrul de Studii Americane
prof. univ. dr. Adrian Bavaru
IPS Teodosie, arhiepiscop al Tomisului
prof. univ. dr. Paul Bran, rector al ASE București
contraamiral Gheorghe Marin, rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanța
prof. univ. dr. Marin Voicu, Universitatea „Ovidius” Constanța
prof. univ. dr. Rodica Mihăilă, Centrul de Studii Americane
Poezie
Ioan Flora - „Medeea și mașinile ei de război” (Ed. Dacia)
Ioan Stoica - „În drum spre castel” (Ed. Ex Ponto)
Ioan Flora - „Medeea și mașinile ei de război” (Ed. Dacia)
Ioan Stoica - „În drum spre castel” (Ed. Ex Ponto)
Proză:
Ștefan Caraman - „Stăpânul lumii” (Ed. Ex Ponto)
Paul Sârbu - „Moartea în Deltă” (Ed. Ex Ponto)
Ștefan Caraman - „Stăpânul lumii” (Ed. Ex Ponto)
Paul Sârbu - „Moartea în Deltă” (Ed. Ex Ponto)
Critică literară:
Nicolae Rotund - „Lecturi și înțelesuri” (Ed. Ex Ponto)
Nicolae Rotund - „Lecturi și înțelesuri” (Ed. Ex Ponto)
Eseu:
Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir - „În căutarea comunismului pierdut” (Ed. Paralela 45)
Dionisie Șincan - „Vorbe parlamentare” (Ed, Casa Radio)
Ileana Marin - „Infinitățile mitului” (Ed. Paralela 45)
Antologia îngrijită de Florentin Popescu și prefațată de Dan Condeescu: „I. L. Caragiale. Parodii în versuri și proză” (Ed. Muzeului Literaturii Române)
Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir - „În căutarea comunismului pierdut” (Ed. Paralela 45)
Dionisie Șincan - „Vorbe parlamentare” (Ed, Casa Radio)
Ileana Marin - „Infinitățile mitului” (Ed. Paralela 45)
Antologia îngrijită de Florentin Popescu și prefațată de Dan Condeescu: „I. L. Caragiale. Parodii în versuri și proză” (Ed. Muzeului Literaturii Române)
Cartea de știință:
Adrian Bavaru, Rodica Bercu - „Morfologia și anatomia plantelor” (Ed. Ex Ponto)
redacția prof. univ. dr. Vasile Sârbu - „Patologie chirurgicală abdominală” (Ovidius University Press)
Liviu Buzoianu - „Civilizația greacă în zona vest pontică” (Ovidius University Press)
Marin Voicu - „Instituții de drept maritim” (Ed. Ex Ponto)
Vladimir Boskoff - „Varietăți cu structură metrică Barbilian” (Ed. Ex Ponto)
Ibram Nuredin - „Filosofia și istoria religiilor” (Ovidius University Press)
Adrian Bavaru, Rodica Bercu - „Morfologia și anatomia plantelor” (Ed. Ex Ponto)
redacția prof. univ. dr. Vasile Sârbu - „Patologie chirurgicală abdominală” (Ovidius University Press)
Liviu Buzoianu - „Civilizația greacă în zona vest pontică” (Ovidius University Press)
Marin Voicu - „Instituții de drept maritim” (Ed. Ex Ponto)
Vladimir Boskoff - „Varietăți cu structură metrică Barbilian” (Ed. Ex Ponto)
Ibram Nuredin - „Filosofia și istoria religiilor” (Ovidius University Press)
Lucrări monografice:
Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan - „Drumul pâinii în istoria Dobrogei” (Ed. Dobrogea)
Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan - „Drumul pâinii în istoria Dobrogei” (Ed. Dobrogea)
(...)
luni, 31 ianuarie 2000
„Viața Filialei” („TOMIS” 2000)
O. D., Viața Filialei, „Tomis”, Constanța, 2000, ianuarie
*
Evenimentul literar care a polarizat în jurul său - la jumătatea lunii decembrie a anului ce abia s-a încheiat - interesul membrilor Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor a fost cea de a V a ediție a colocviilor tomitane”, prezentată detaliat în paginile de început ale numărului de față. Participarea scriitorilor din Constanța, alături de numeroși invitați din țară, la dialogul despre postmodernism din cadrul simpozionului care s-a desfășurat cu acest prilej, la momentele acordării premiilor revistei „Tomis” și ale Filialei, la interesantele lansări de carte, cât și la întâlnirea cu profesorii și studenții Universității „Ovidius”, a dat manifestării amplitudine și un plus de încredere în valorile literare euxine, capabile de surprinzătoare și relevante performanțe. Colaborarea dintre revistă, Filială și Universitate a constituit o ocazie binemeritată pentru a ne convinge ce resurse intelectuale și creatoare imense are la la ora actuală Constanța, resurse care trebuie protejate, stimulate, respectate și puse în adevărata lor valoare prin promovarea unei strategii culturale și a unor programe cu rezonanță națională. „Colocviile” din cetatea Tomis au adus, pentru două zile, în atenția publică scriitorul român de la sfârșitul acestui secol, cu preocupările, împlinirile, dezamăgirile, gândurile și cărțile sale. Și tot această sărbătoare a spiritului a reliefat, mai concludent ca oricând, un fapt imposibil de ignorat și anume că într-o lume și o societate bulversată, luată cu asalt de agresivitatea veleitarilor de toate categoriile, de incertitudine și dezamăgire, lipsită de orizont, întinată de fanfaronadă, demagogia și păcălelile politicianiste - scriitorul rămâne făptura plină de candoare, luciditate și curaj, un luptător cu conștiința trează, vizionară, incomodă, în stare - dacă nu să salveze prin scrisul, soluțiile și ideile sale această lume - cel puțin s-o facă mai bună, mai solidară, mai sinceră și suportabilă. Dar cine să-i asculte?! Mai ales aici, în provincie? Când oficialii noștri „aleși” să răspundă de destinele culturii, de soarta intelectualilor și scriitorilor celui de-al doilea mare oraș al țării, nu catadicsesc să onoreze cu prezența lor asemenea reuniuni?! Ei preferă să frecventeze, cu o asiduitate demnă de invidiat, fel de fel de întâlniri culturale de cartier, care nu-i solicită spiritual prea mult și care le aduc un capital electoral!
*
Constantin Novac, secretarul executiv al Filialei, a fost oaspetele colegilor noștri de la Focșani, la sărbătorirea unui deceniu de apariție a interesantei publicații lor literare - „Revista V”.
*
Nicolae Motoc a participat, în calitate de invitat al Cercului Ofițerilor din Constanța, la lansarea volumului de versuri „Singurătatea nu-mi aparține” (Editura „Dada”) semnat de Mircea Lungu, prilej cu care a evocat momentul debutului autorului în paginile revistei „Tomis” și și-a exprimat cu rigoare opiniile critice despre poemele cuprinse în această primă carte a mai tânărului nostru confrate.
*
Ovidiu Dunăreanu s-a întâlnit cu elevii Liceului din orașul Basarabi. În cadrul acestei șezători literare a fost prezentat noul volum de versuri „Doar mie mi-e frică” al tinerei poete Amelia Stănescu. Împreună cu criticul de artă dr. doina Păuleanu, scriitorul a vernisat la Galeriile „Amfora” din Constanța frumoasa expoziție de grafică de carte a ing. Cornelia Dinu, cadru didactic al liceului amintit.
*
La sediul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmane din România a fost lansat volumul „Domnule copil” (Cocuk efendi) de Arthur Porumboiu, varianta în limba turcă fiind tradusă de Agi Amet Gemal și Bayar Abdurain Amet. Au fost prezenți, din partea Filialei, O. Dunăreanu și Yasar Memmemedin.
*
Florin Șlapac își înscrie în palmaresul său de traducător un nou titlu. Este vorba de „Ultimul împărat”, carte scrisă de Edward Behr, carte care a cunoscut un răsunător succes de librărie. Apărută de curând la Editura „Humanitas” în colecția „Spectacolul istoriei”, lucrarea este un document inedit despre ultimul împărat al Chinei - Pu Yi - convertit de comuniști într-un „om nou”.
*
Universitatea „Ovidius” a organizat la sediul din noul campus o întâlnire cu profesorul și scriitorul Sorin Alexandrescu. Au fost puse în discuție, din diverse perspective, prin dizertații ale unor istorici, profesori de filosofie și filologi, două cărți semnate de invitat: „Privind înapoi, modernitatea” și „Paradoxul român”, apărute la Editura „Univers”. Editura a fost reprezentată de poeta Denisa Comănescu, care a vorbit despre activitatea științifică a profesorului Alexandrescu. Despre cărți și-au opiniile profesorii Nicolae Rotund, Ileana Marin, Valentin Ciorbea, Celia Ionescu și Silviu Panait. Din partea revistei și a Filialei au participat Dan Perșa și Cristina Tamaș.
*
Biblioteca de la Clubul Elevilor, condusă de profesor Eugenia Timofciuc, a inițiat înființarea unui cenaclu de literatură pentru copii. Conducerea cenaclului urmează să-i revină poetei Sanda Ghinea, autoarea a numeroase cărți destinate celor mici și posesoarea unor premii literare acordate pentru un asemenea gen de literatură.
joi, 15 februarie 1990
„Moartea citește ziarul” (DINESCU 1990)
Mircea Dinescu, Moartea citește ziarul, Cartea Românească, 1990, 109 p.
5 Sorin Alexandrescu - Poezia refuzului (Prefață la vol. „Moartea citește ziarului” tipărit în română la editura Rodopi din Amsterdam, în vara anului 1989)
13 Dodeskaden
16 Nașterea unei definiții
17 Ușă cu mort
19 Dați-i și mesei de bucătărie o șansă
20 Ex rerum naturae
21 *** Moartea s-a suit...
22 Apelul de seară
23 Scrisoare către domnul Mihail Bulgakov
25 Salonul de toamnă
26 Recurs la Geneză
27 Doamne-ferește
28 Soră și frate
29 Mortul fățarnic
30 Ai grijă
31 Lîna de aur
33 Mici exerciții pentru desființarea timpurilor la verb
34 Cîntec de Doamne-iartă
36 Convalescență
37 Haplea
38 Seară muzicală
40 Convertirea nebunului
42 Urma călătoriei
43 Sentiment măsurat cu o riglă
44 Țăranii
46 Rendez-vous
47 Cina cea de taină
48 Joc de noroc
49 Sfatul medicului
50 Miraj postum
51 Sîrma de aur
52 Fiți liniștiți
54 Ruguri
55 Exil
56 Elegia butoiului
57 Luceafăr corupt
58 Obrazul general
59 Mai arați
60 Valsul Ierihonului
61 Revelația evadatului
63 Dans
64 Munci și zile
65 Ușa
67 Crăciun
16 Nașterea unei definiții
17 Ușă cu mort
19 Dați-i și mesei de bucătărie o șansă
20 Ex rerum naturae
21 *** Moartea s-a suit...
22 Apelul de seară
23 Scrisoare către domnul Mihail Bulgakov
25 Salonul de toamnă
26 Recurs la Geneză
27 Doamne-ferește
28 Soră și frate
29 Mortul fățarnic
30 Ai grijă
31 Lîna de aur
33 Mici exerciții pentru desființarea timpurilor la verb
34 Cîntec de Doamne-iartă
36 Convalescență
37 Haplea
38 Seară muzicală
40 Convertirea nebunului
42 Urma călătoriei
43 Sentiment măsurat cu o riglă
44 Țăranii
46 Rendez-vous
47 Cina cea de taină
48 Joc de noroc
49 Sfatul medicului
50 Miraj postum
51 Sîrma de aur
52 Fiți liniștiți
54 Ruguri
55 Exil
56 Elegia butoiului
57 Luceafăr corupt
58 Obrazul general
59 Mai arați
60 Valsul Ierihonului
61 Revelația evadatului
63 Dans
64 Munci și zile
65 Ușa
67 Crăciun
Addenda
71 Pîinea și circul (Discurs la Academia de Arte din Berlinul de Vest, 14-18 sept. 1988)
76 Interviu acordat ziarului Liberation (Gilles Schiller, 17 mar. 1989)
89 Scrisoare deschisă către președintele Uniunii Scriitorilor ( București, 21 mar. 1988)
97 A doua scrisoare deschisă (București, 22 iun. 1989)
101 Mamutul și literatura (Frankfurter Allgemeine Zeitung; 11 nov. 1989)
vineri, 30 aprilie 1971
„Scrisori alese” (GHICA 1950)
Ion Ghica, Scrisori alese, Editura pentru Literatură și Artă a Uniunii Scriitorilor din RPR, București, 1950
3 Prefață - Ion Manole
27 Introducțiune
45 Clucerul Alecu Gheorghiescu
54 Din vremea lui Caragea
69 Școala de acum 50 de ani
85 Partidele politice
93 O călătorie dela București la Iași înainte de 1848
106 Dascălii greci și dascălii români
107 118 Amintiri despre Grigorie Alexandrescu
137 Nicu Bălcescu
miercuri, 10 martie 1971
„Mare farsor, mari gogomani” (HANȚĂ 1962)
Al. Hanță, Mare farsor, mari gogomani, Editura pentru literatură, București, 1962
V A. H., Spiritul antimonarhic în literatura română
1 Ion Budai Deleanu, Țiganiada (fragment)
21 Alecu Văcărescu, Tatăl nostru parodiat
23 Grigore Alexandrescu, Lupul moralist
26 ***, (Două manifeste pamflet)
34 Nicolae Bălcescu, Manualul bunului român (fragment)
40 Ion Eliade Rădulescu, Discurs în Adunarea Constiutantă din 1866 (fragmente)
46 Cezar Boliac, Împământenirea principelui de Hohenzollern
50 B. P. Hasdeu
Cântecul lui Răzvan (din Răzvan și Vidra)
Complotul bubei
Dormitorul
Cântecul lui Răzvan (din Răzvan și Vidra)
Complotul bubei
Dormitorul
62 N. T. Orășanu
Dinastie
Domnitor
Monarhie
Peneș-împărat
Dinastie
Domnitor
Monarhie
Peneș-împărat
68 Alexandru Macedonski
Noaptea
Visul
Cetățeanul și toboșarul
Gângavul politic
Să trăiască vodă
Al II lea gângav politic
Vodă Trefleac I
Noaptea
Visul
Cetățeanul și toboșarul
Gângavul politic
Să trăiască vodă
Al II lea gângav politic
Vodă Trefleac I
84 Gheorghe din Moldova, Doină din Moldova
86 Constantin Mille
Vivat rex, vivat!
Apanajele
Mesajul regesc
Trăiască pruncul României
Vivat rex, vivat!
Apanajele
Mesajul regesc
Trăiască pruncul României
96 Constantin Bacalbașa, 10 mai
100 (Anonim)
(La noi e mai cu coarne)
(Fuseși prin treburi)
(La noi e mai cu coarne)
(Fuseși prin treburi)
103 Traian Demetrescu
Nunta de argint
Fotografii regale
Discursul regelui la Moși
Nunta de argint
Fotografii regale
Discursul regelui la Moși
111 Anto Bacalbașa
Nunta Engliterei cu România
Urechilă moștenitor (basm)
Marele căpitan
Nunta Engliterei cu România
Urechilă moștenitor (basm)
Marele căpitan
121 (Anonim), D-lui Ferdinand de Hohenzollern
126 Raicu Ionescu-Rion, Imnul regal
128 Ion Păun-Pincio, Pe stradă
131 Ion Luca Caragiale
Șarla și șobolanii (poveste)
O necuviință
Suveran și curtezan. Satiră democrată
Mare farsor, mare gogomani
Șarla și șobolanii (poveste)
O necuviință
Suveran și curtezan. Satiră democrată
Mare farsor, mare gogomani
141 Anonim, Jubileu! Jubileu!
145 A. Vlahuță
Auri sacra fame
1907
Auri sacra fame
1907
156 George Ranetti
Aniversarea lui Vodă
10 mai
1907
În noaptea de 10 mai
Aniversarea lui Vodă
10 mai
1907
În noaptea de 10 mai
165 Anonim
Pentru 10 mai
10 mai, zi de doliu!
Pentru 10 mai
10 mai, zi de doliu!
168 George Coșbuc
Scrisoarea lui Firdusi către șahul Mahmud
(Spânzurați-l, de-i mișel)
Scrisoarea lui Firdusi către șahul Mahmud
(Spânzurați-l, de-i mișel)
179 N. D. Cocea
Camerele s-au deschis: comedia începe
Jertfa celor douăsprezece mii
10 mai, zi de rușine
M. S.
Vițelul de aur
Urecheatul
Trăiască regele!
„Regele țărănimii”
La umbra... Amintiri din copilărie (fragment)
Camerele s-au deschis: comedia începe
Jertfa celor douăsprezece mii
10 mai, zi de rușine
M. S.
Vițelul de aur
Urecheatul
Trăiască regele!
„Regele țărănimii”
La umbra... Amintiri din copilărie (fragment)
207 Tudor Arghezi
Omul cu ochii vineți
10 mai la Mitropolie
Note de război / Ceasul cel bun - Sfânta cruce - Un viteaz care se teme de guturai
Mesajul
Duminica macabră
Scrisori de prinți
Povestea prinților sașii
Zintâi de an
Regele Carol
Omul cu ochii vineți
10 mai la Mitropolie
Note de război / Ceasul cel bun - Sfânta cruce - Un viteaz care se teme de guturai
Mesajul
Duminica macabră
Scrisori de prinți
Povestea prinților sașii
Zintâi de an
Regele Carol
241 Zaharia Stancu, De 10 mai, paradă...
245 Tabla ilustrațiilor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)