Poetul basarabean G. Vieru în presa constănțeană din anii 80 („Tomis”)

<
Grigore Vieru (născut la 14 februarie 1935 în R.S.S. Moldovenească), este fără îndoială unul din acei lirici acre „mută umbra cregii, / Dar fără a rupe creanga”. Creanga lui - „limba în care m-am născut”. „Cinstirea limbii / În care ți-e dor”, „avere cea mai bună” - vine „Din munții omeniei”, din prispă și literatură, din iarbă și flori de măr, din simfonia spicelor de grîu și sfinte azimi, din miere și șoșea, din tată și mamă, din dor și patimă, din boure blînd și leru-i ler, din stealogostea și pe-un picior de plai, din Eminescu și Arghezi, sau, cum singur sintetizează:
Și sînt slăvit: prin ziua / Ce dulce datu-mi-s-a / De-a vieții în graiul / Ce-i spune Miorița / Mai bun noroc și-avere / Mai mare eu nu am / Decît în suflet graiul / Acestui pașnic neam. / Umbra acestei „crengi” a altoit sinceritate și bucurie, cutezanță și instelare, belșug și omenie, și mai cu seamă acea iubire, dintîi și de pe urmă care vitalizează întregul lirism al autorului:
„Dar din toate femeile / a venit una singură: / mama. (Mica baladă)
Antalogarea, din întregul scris al poetului, și de cîntece vechi, și de cîntece noi, reliefează în primul rînd patosul acestei iubiri, întrucît „Pe drum alb înzăpezit / Pleacă mama / Pe drum verde înverzit / Vine draga”. Chiar și atunci cînd  se află sub „semnul Mamei”, lirica lui Grigore Vieru nu-și mofidică această coordonată fundamentală ci o amplifică, sentimentul inițial și total al acestei iubiri se adaugă țara, pămîntul, neamul, și nu întîmplător ultimul său volum de versuri apărut la Chișinău în 1980, în condiții grafice de excepție se intitulează „Fiindcă iubesc”:
O, neamule, tu /adunat grămăjoară /ai putea să scapi / într-o singură icoană. / (Acasă)
>

SURSA
Victor Crăciun, Un poet al iubirii, „Tomis”, Constanța, 198?.

Campionatul de șah al scriitorilor români din 2000 de la Chișinău („Tomis” 2000)

<
Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a organizat la Chișinău, în cadrul Întâlnirii prietenești  a scriitorilor de limbă română din cele două țări, încă o ediție a deja tradiționalului Campionatului (internațional) de șah al scriitorilor. Ținut doar la câteva zile de la vizita Președintelui CSI, Valentin Putin (întâmpinat cu entuziasm de populația locală) și a directivelor acestuia privind reglementarea regimului vizelor și pașapoartelor în țara vecină mândră de independența recent obținută (pe cale diplomatică), participanții din Țară se pot considera, probabil, printre ultimii turiști români care au mai trecut frontiera doar cu buletin de identitate.
Întîlnirea a fost entuziastă, Chișinăul este un oraș pitoresc - o mostră a arhitecturii comuniste triumfaliste a jumătății secolului XX, construit consecvent și unitar  pe principiul unei grandori „moskovite” de capitală autonomă sovietică europeană. Liniștit și mult mai populat decît Bucureștiul, cu multe spații verzi dar și cu clădiri somptuoase în spirit ultramodern, cu o viață mai puțin agitată și violentă decît în regat, capitala  Republicii Moldova găzduiește bilingv o mulțime de comunități (români, ruși, evrei, ukraineni, turci, tătari etc.) conviețuind îndeobște pașnic și binevoitor. Satele din drumul de la frontieră pînă în capitală par destul de depopulate în pofida caselor și saivanelor  din plăci de prefabricate arătînd aparent încă bine, dar părăsite.
Cu disponibilități financiare limitate, basarabenii s-au dovedit, totuși, gazde ospitaliere. Scriitorii celor două țări au făcut schimburi de opinii, publicații, autografe. S-au dat interviuri. S-au recitat poezii. Uniunea Scriitorilor din Moldova a decernat premiile pe anul 1999-2000 (Ioan Liviu Stoicu a fost și el printre laureați) iar Primarul orașului a subvenționat concursul oferind bani și medalii primelor trei locuri și diplome pentru toți participanții.
S-a jucat semi-activ (15 min.), sistem turneu. Pe primul loc în clasament  s-a situat Maestrul Dieter Fuhrman (ca și la edițiile precedente din România). pe locul al doilea, basarabeanul Victor Vasilache, iar pe locul al treilea, președintele USR, Laurențiu Ulici. Arbitrajul a fost asigurat de Tudor Scripcenco.
Din partea basarabeană s-au afirmat frații Valeriu și Victor Vasilac. Reprezentanța regățeană a mai fost alcătuită din Mihai Grămescu (locul IV, la egalitate de puncte cu locul III, dar cu un forfait), Vociu Bugariu, Draga Mirianici și Nicoale Turtureanu.
Printre gazde: academicianul Mihai Cimpoi (preșdintele USdRM), Serafim Urecheanu (președintele FeSaRM), regizorul Silviu Fusu de la Teatrul epic de etnografie și folclor, scriitorii Arcadie Suceveanu. Nicolae Rusu, Nicoale Dabija, Grigore Vieru, Nicolae Esinencu și Leo Butnaru.
Laurențiu Ulici a propus încă o întîlnire șahistă în acest an în țară, iar Mihai Cimpoi a asigurat participanții că va face tot posibilul să permanentizeze anual acțiunea moldoveană, considerată ca o reușită.
>

SURSA
Mihail Grămescu, Campionatul de șah al scriitorilor români, „Tomis”, Constanța, 2000.

„Premiile Salonului Național de Carte Ovidius” („TOMIS” 2002)

 ?, Eveniment cultural 2002. Premiile Salonului Național de Carte Ovidius, „Tomis”, Constanța, oct. 2002, p. 34

Premiul Opera Omnia:
Mihai Șora
Adrian Rădulescu (post-mortem)

Premiul de excelență:
prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu
scriitorul Constantin Novac
scriitorul Grigore Vieru

Premiul Special:
Dumitru Blajinu (Chișinău) - Pentru contribuții  deosebite aduse la promovarea folclorului românesc
Constantin Abăluță - Pentru valoarea lucrărilor editate la Constanța
Uniunea Scriitorilor din România - Pentru susținerea literaturii la Pontul Euxin

Diploma „Vivat Nostra Academia”
prof. univ. dr. Adrian Bavaru
IPS Teodosie, arhiepiscop al Tomisului
prof. univ. dr. Paul Bran, rector al ASE București
contraamiral Gheorghe Marin, rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” Constanța
prof. univ. dr. Marin Voicu, Universitatea „Ovidius” Constanța
prof. univ. dr. Rodica Mihăilă, Centrul de Studii Americane

Poezie
Ioan Flora - „Medeea și mașinile ei de război” (Ed. Dacia)
Ioan Stoica - „În drum spre castel” (Ed. Ex Ponto)

Proză:
Ștefan Caraman - „Stăpânul lumii” (Ed. Ex Ponto)
Paul Sârbu - „Moartea în Deltă” (Ed. Ex Ponto)

Critică literară:
Nicolae Rotund - „Lecturi și înțelesuri” (Ed. Ex Ponto)

Eseu:
Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir - „În căutarea comunismului pierdut” (Ed. Paralela 45)
Dionisie Șincan - „Vorbe parlamentare” (Ed, Casa Radio)
Ileana Marin - „Infinitățile mitului” (Ed. Paralela 45)
Antologia îngrijită de Florentin Popescu și prefațată de Dan Condeescu: „I. L. Caragiale. Parodii în versuri și proză” (Ed. Muzeului Literaturii Române)

Cartea de știință:
Adrian Bavaru, Rodica Bercu - „Morfologia și anatomia plantelor” (Ed. Ex Ponto)
redacția prof. univ. dr. Vasile Sârbu -  „Patologie chirurgicală abdominală” (Ovidius University Press)
Liviu Buzoianu - „Civilizația greacă în zona vest pontică” (Ovidius University Press)
Marin Voicu - „Instituții de drept maritim” (Ed. Ex Ponto)
Vladimir Boskoff - „Varietăți cu structură metrică Barbilian” (Ed. Ex Ponto)
Ibram Nuredin - „Filosofia și istoria religiilor” (Ovidius University Press)

Lucrări monografice:
Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan - „Drumul pâinii în istoria Dobrogei” (Ed. Dobrogea)

(...)

„Mihail Sadoveanu” (DUNĂREANU 1984)

 O. Dunăreanu, Mihail Sadoveanu, „Tomis”, Constanța, mai 1984

Un cenaclu viu, marcat de o perpetuă tinerețe. tot mai prezent în ambianța culturală a orașului este și cenaclul „Mihail Sadoveanu” al Casei armatei din Constanța. Condus cu pasiune și pricepere de poetul-militar Ilie Marian și de neobositul animator cultural Geo Vlad, om dăruit cu toată ființa lui frumosului și prieteniilor adevărate, de suflet - cenaclul a dat, în perioada care s-a scurs de la începutul anului până acum, posibilitatea exprimării și confruntării cu publicul unui număr mare de creatori, îndeosebi, așa cum era și firesc, unor creatori de poezie, proză, artă plastică, fotografie, interpreți de muzică folk - provenind din rândurile militarilor și familiilor acestora. Au fost supuse unui sincer și deschis schimb de opinii, fiind bine primite, încurajate, reliefându-se calitățile și scăderile, versurile lui Anton Gagiu, Cătălina Cucu, Teofil Vieru, Mircea Lungu, proza satirică a lui Nicolae Necula, expoziția de fotografie a lui Alexandru Căliminte și cea de grafică a lui Viorel Oprea. Poeții Cristian Pricop și Virgil Bostănaru - cu recitaluri de poeme - profesorii Ion Bădică și Vladimir Bălănică - cu expuneri de istorie literară - pictorul și publicistul Valentin Donici - cu comentarii despre artele plastice - au nuanțat cu inspirație și sensibilitate, în postura delicată de invitați, atmosfera ședințelor de lucru ale cenaclului. Tinerii folkiști Elena Axinte și Cristian Timofte, grupul Polifonic s-au dovedit a fi, la fiecare participare, originali, talentați și în vervă.