''Mircea Eliade: Phantastische Geschichten'' (CATANOY 1979)

La 71 de ani, Mircea Eliade, eminent savant (predă istoria religiilor la Universitatea din Chicago), eseist şi romancier, rămâne unul din cei mai evoluaţi din punct de vedere metafizic scriitori contemporani.  Cele aproape 20 de volume de literatură, scrise în română, incluzând romane şi povestiri fantastice, le-a populat cu personaje simbolice. Numele lor au fost schimbate de la o carte la alta, dar ele au rămas fixate în căutarea înţelegerii existenţei lor. Pentru cititiorii care nu au citit lucrările ştiinţifice ale lui Eliade, monologurile şi comentariile personajelor sale dematerializate par un minunat şi inteligent curs de istorie a religiilor sau de filozofie (cititorule caută în cărţile tale: Hinduism, Yoga, Taoism, Rig-Veda, Chronicum Laurissense breve, Platon, Nietzsche, Jung etcaetera).
Măiestria lui Eliade este demonstrată în mod repetat în vasta colecţie de povestiri fantastice scrise între 1945 şi 1971. Ca de obicei, el se orientează cu încredere prin lumea misterelor pe care o cunoaşte atât de bine, manipulând cu abilitate renumita sa tehnică: problema ''timpului'', vizualizată ca o complexă reţea de plane în care evenimentele spaţiale au loc paralel cu sau independent unul de altul; ''sindromul faustian'' (drama cunoaşterii); prezenţa ''fiinţelor mitice''; ''drumul morţii' şi ecoul şi legătura ''alegoriilor'' în schimbări du-te-vino.
Leana şi Adrian, din povestirea În curte la Dionis de exemplu, sunt variante eliadeşti ale lui Orfeu şi Euridice, care ajung în mod surprinzător la momentul morţii, deoarece nimeni nu înţelege mesajul orfic scris în sunetul cântecului lui Dionis, al cărui mister rămâne subtextul pentru toate actele cunoaşterii, iubirii şi înţelegerii. În Makranthropus (Gigantul) Cucoanes devine o victimă a anomaliei glandei sale pineale, care-i transformă corpul într-o monstruoasă excrescenţă (poate o variaţiune gotică a Sânului lui Roth). Altă povestire, Adio, împărtăşeşte din intepretările esoterice şi teologice ale condiţiei umane după moartea lui Dumnezeu.
Celelalte povestiri sunt şi mai iraţionale, aproape imposibil de rezumat în câteva cuvinte. În plus, ele sunt pline de poveşti-intrigă secundare în interiorul povestirii - îndemnând cititorul să se concentreze asupra multiplelor referinţe simbolice: o fundătură întortocheată din care nu există ieşire. Totuşi, Eliade merită să fie apărat. Stilul său este clar şi nesofisticat, şerpuind ca un râu silenţios. Limbajul este clasic şi cuvintele înseamnă mai mult decât o acoperire sau un cadru. Deşi scenariul său metafizic are afinităţi cu Borges, Eliade este greu de încadrat. Rareori el lasă extravaganţa barocă să-i umbrească viziunea asupra lumii. Aceasta este o viziune eclectică în care nevoia cunoaşterii absolute îi transformă pe toţi cititorii în ontologişti de facto.
Sună bizar, dar scrierile literare ale lui Eliade sunt mai puţin cunoscute în Europa (excelenta traducere a lui Silberman în Germania; versiunea Guillermou în Franţa) decât în Statele Unite. De ce editurile anglo-americane continuă să ignore scrierile sale beletristice rămâne o enigmă. Cred că este timpul să se admită că Eliade nu este doar un guru cu o gândire polivalentă, dar este de asemenea şi o strălucită personalitate literară ca şi confraţii săi Ionescu sau Cioran.
(''World Literature Today'', fostul ''Book Abroad'', primăvara 1979)

SURSA
Nicolas Catanoy, Mircea Eliade: Phantastische Geschichten, Edith Silberman, tr. Frankfurt a. M. Insel., 1978, ''Origini'', Norcross/USA, vol. IX, no. 4-5 (94-95), May-June 2005, pp. 26-27

NOTĂ M. T.
Traducere din engleză de M. T.

Revista „Origini”, SUA, mai-iunie 2005

 „Origini”, Narcross, Georgia, SUA, vol. IX, No. 4-5 (94-95), May- June 2005

3 Gabriel Stănescu - Proba timpului

7 Sorin Alexandrescu - Viața la Lisabona

11 Bryan Rennie - Mircea Eliade: Apologia proOperesuo

15 Cesare Segre - Și Mussolini a eșuat...

16 Julien Reis - Eliade, Mitul discordiei

16 Cesare Segre - Tragedia rezidă în istorie 

17  Claude Henri Roquet - Camuflaje și evidențe în opera lui Mircea Elaide

20 Joaquin Garrigos - Pasiunea spaniolă

22 Flavia Teoc - Mircea Eliade, ca și Goethe....

25 Nicolas Catanoy - Mircea Eliade: Phantastische Geschichten

26 Mircea Handoca - Editarea operelor lui Mircea Eliade în România

30 Mircea Nicolau - Istoria unei eterne nostalgii

31 Gabriel Stănescu - Nobelul refuzat 

33 Mircea Eliade - Catastrofă și Mesianism

35 Cristina Scarlat - Mircea Eliade pe scenele lumii

40 Gheorghiță Geană - O experiență participativă și semnificațiile ei

41 Mihaela Gligor - Mircea Eliade între spiritual și politic

45 Gheorghe Glodeanu - Fascinația Spectacolului

51 George Ștefan - Când mergi în India, calci obligatoriu pe urmele lui Eliade

53 Isabela Vasiliu-Scraba - Redescoperind pădurea

54 Ștefan Stoenescu - Doar niște deconstrucționisme postmoderne...

58 Mircea Handoca - Mircea Eliade inedit

61 Virginia Stănescu - Creștinismul cosmic

62 Francis Dworschak - Întâlniri cu Mircea Eliade

66 Horia Ion Groza - Enciclopedia Religiei

69 Ileana Minculescu - O întrebare

70 Mihai Posada - Zalmoxis

73 Svetlana Paleologu-Matta - Mircea Eliade și mitul politic al libertății

78 Constantin Virgil Negoiță - Ce a rămas după Eliade?

80 Nicolae Havriliuc  Tentația originilor

81 Ion Grămadă - Caietele Mircea Eliade

82 Mariana Zavati Gardner - The posterity of Mircea Eliade

83 Ana Chelariu - „Pe un picior de plai, / Pe o gură de rai”

85 Silvia Vrânceanu - Românii din Chicago știu foarte puțin despre Mircea Eliade

86 Augustin Macarie - Mircea Eliade și „Teroarea Istoriei”

88 Mac Linscott Ricketts - Experiență pentru o sinteză

91 Pr. Gh. Calciu - Patimile, moartea și învierea Domnului

96 Rene Alecu de Flers - Radio Europa liberă și exilul românesc

98 Svetlana Paleologu-Matta - Pictura lui Sever Săsărman 

99 Corneliu Florea - Jurnalul unui medic 

101 Aristide Ionescu - O falsă concluzie 

102 Ana Blandiana - Primim la redacție

102 Radu Negrescu-Șuțu - Nedumeriri

103 Erast Călinescu - Viața ca o vizită

105 Flavia Teoc - Cum ne promovăm cultura în străinătate?