Se afișează postările cu eticheta Marea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Marea. Afișați toate postările
joi, 5 iulie 2012
EXPOZIȚIA COLECTIVĂ ”MAREA” CERCUL MILITAR CONSTANȚA 5 IULIE 2012
joi, 11 martie 1993
„Culorile mării” (ROȘCA 199?)
Sorin Roșca, Culorile mării, „Tomis”, Constanța, 199?
Vreme de câteva săptămâni, Cafeneaua Literară a Librăriei Uniunii Scriitorilor de la Constanța a avut ca oaspete Marea. Cele câteva zeci de ipostaze, surprinse în taină și imortalizate cu delicatețe și har pe pânză de artistul plastic Traian Marinescu, aceste veritabil patriarh al culorilor și poeziei nesfârșitelor întinderi marine, au transformat spațiul într-o strălucitoare capelă sui generis a „mișcătoarelor cărări”. Nici că se putea închipui un dar mai nimerit făcut scriitorilor urbei de la Pont! Străluminate de o văpaie misterioasă, cărțile lui Eminescu și Ovidius Naso, ale lui Blaga, Arghezi și Nichita și ale atâtor alți mari scriitori ai lumii, mi s-au părut parcă și mai frumoase, așteptându-ne degetele în liniștea încremenită a rafturilor. Împătimit poet al nuanțelor diafane, al transparenței și al luminii topite pe orizont ori pe coamele de mătase ale talazurilor, T.M. ne îndeamnă, încă și încă o dată, să ne bucurăm privirea și sufletul dinaintea măreției și frumuseții copleșitoare a mării. Fără a-ți da nici o clipă sentimentul că sunt banale fotografii ale realității, fără a oferi nici cea mai neînsemnată concesie stridențelor coloristice la modă, uleiurile pictorului constănțean, laolaltă, compun o cronică, o frescă a stărilor și metamorfozelor acestui personaj obsesiv. Somnoroasă, calmă, lascivă în amurg, abia urmându-și prin aerul neclintit rotunjimea aurie a unui val ca o șoaptă, pusă pe șotii sau răzvrătită, năpustindu-și talazurile înspumate peste diguri și stânci. Nenumăratele ei ipostaze, încheiate parcă cu greu în ramele albe, sunt tot atâtea metafore ale unui poem fără început și fără de sfârșit, pe care T. M. ni-l șoptește de aproape șase decenii. Discursul său plastic impresionează prin armonie și echilibru, prin vibrație coloristică și prin puterea sa de sugestie, accesibilă doar artistului autentic.
luni, 1 ianuarie 1990
Presa interbelică din Constanța („TOMIS”)
T. George, Bibliografie romantică (III), „Tomis”, Constanța
Între 15 sept. 1933 - aug. 1935, a apărut la Constanța revista de „literatură - artă - humor - recenzii” intitulată „Vraja Mării” (nr. 16-20 au apărut cu titlul „Farmecul Mării”), scoasă de Sorel Avramescu, Al. Ciobanu și Petre Samofina, avînd colaboratori pe G. Danubiu (George Dan), Constantin Păun, Horia Teleajen ș. a. Nu a fost o revistă marinărească, dar a căutat să atragă atenția cititorilor din țară asupra principalei porți a navigației românești, Constanța, locul ei de apariție. Gazeta „Marea” a sindicatului cu același nume din Constanța, apărută în 1933-1936 (din nov. 1936 titlu „Marea Românească”) a susținut revendicările marinarilor civili, publicînd, totodată, însemnări din activitatea maritimă și comercială, schițe și poezii marine etc. Între iunie 1934 - nov. 1936 a apărut tot la Constanța, revista lunară „Orizontul maritim”, cu mențiunea „Produsele noastre, pe vasele noastre, cu oamenii noștri”; a scos un „Almanah maritim” pe anul 1935; între 15 aug. 1937 - martie 1938 a reapărut la București cu titlul „Glasul Marinei” ca „organ al Uniunii Generale a marinarilor români”. Între colaboratori: Jean Bart, I. N. Duplayen, I. Gr. Periețeanu etc. Spațiul ne oprește de a mai consemna și alte titluri de periodice. Vom aminti poate pe cel mai important, „România maritimă și fluvială”, cu subtitlul „Revista Ligei Navale Române”, apărută la București, între nov. 1931 - apr. 1943 (de la nr. 5 din mai 1934 , titlul schimbat : „Marea Noastrră”; a nu se confunda cu gazeta culturală constănțeană „Marea Noastră” a lui D. Cruțiu-Delasăliște). Fondată de Jean Bart, această publicație s-a bucurat de colaborări de prestigiu și de un larg interes din partea cititorilor. Pe parcursul a 12 ani au apărut 136 de numere, însumînd 3.500 de pagini. Numerele au purtat ca motto cuvintele omului politic și de cultură M. Kogălniceanu: „Cheia mîntuirii noastre este drumul Dunării spre marea largă”. A inserat în program un conținut variat, cuprinzînd: „articole, informații și vederi din marina națională, marinele străine, navigația maritimă, fluvială și de plăcere, viața porturilor, hidroaviație, pescărie, turism, sport nautic, literatură, călătorii, știri și fapte nautice”. Între colaboratori menționăm pe G. Antipa, Apostol D. Culea, Al. Daia, Nicolae Dașcovici, Al. Marius-Gheorghiu, Vladimir Mendi, comandor R. Oprișanu, Ion Simionescu, C. Tonegaru (tatăl poetului, autor al unor tratate de jurisprudență maritimă), iar între colaboratorii literari pe J. Bart, Al. Bilciurescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Emanoil Bucuța, Marian Dem. Corăbierul, N. Ionescu-Johnson, I. Minulescu și, în ultimii ani de apriție, R. Tudoran etc. Vom încheia acestă înșiruire a romanticelor publicații marineărești cu consemnarea ultimei, „Revista Marinei Comerciale”, apărută la Constanța, între martie și iunie 1946, scoasă de scriitorul-marinar Mihail Pop. Din cuprinsul nr. 1-2: „Stanbul”, note de călătorie de V. Eftimiu, „Queen Elisabeth” de George Blake, „Trecători”, proză de H. Papadat-Bengescu, „Despre Mare, Marină și Marinari”, eseu de Tudor Teodorescu -Braniște, „Pescarul din Amorgos”, nuvelă de Mihail Pop, „Blasco Ibanez: Voiajul unui romancier în jurul lumii” de M. Bogdan, „Cristofor Columb” de Monica Dan, „Un Ulysse modern: Alain Gernault” de G. Carp, plus două pagini de texte literare, cu un cuvînt introductiv de G. Dan, (I. Barbu, I. Voronca, G. Bogza, D. Stelaru, Ion Potopin etc)... De la „Mapamondul” lui Fra Mauro la „Universul științșelor și călătoriilor” al lui Moș Delamare (A. Negulescu) și atîtea alte încercări de publicistică marinărească, iată etape ale unei călătorii nu lipsită de aură romantică.
Între 15 sept. 1933 - aug. 1935, a apărut la Constanța revista de „literatură - artă - humor - recenzii” intitulată „Vraja Mării” (nr. 16-20 au apărut cu titlul „Farmecul Mării”), scoasă de Sorel Avramescu, Al. Ciobanu și Petre Samofina, avînd colaboratori pe G. Danubiu (George Dan), Constantin Păun, Horia Teleajen ș. a. Nu a fost o revistă marinărească, dar a căutat să atragă atenția cititorilor din țară asupra principalei porți a navigației românești, Constanța, locul ei de apariție. Gazeta „Marea” a sindicatului cu același nume din Constanța, apărută în 1933-1936 (din nov. 1936 titlu „Marea Românească”) a susținut revendicările marinarilor civili, publicînd, totodată, însemnări din activitatea maritimă și comercială, schițe și poezii marine etc. Între iunie 1934 - nov. 1936 a apărut tot la Constanța, revista lunară „Orizontul maritim”, cu mențiunea „Produsele noastre, pe vasele noastre, cu oamenii noștri”; a scos un „Almanah maritim” pe anul 1935; între 15 aug. 1937 - martie 1938 a reapărut la București cu titlul „Glasul Marinei” ca „organ al Uniunii Generale a marinarilor români”. Între colaboratori: Jean Bart, I. N. Duplayen, I. Gr. Periețeanu etc. Spațiul ne oprește de a mai consemna și alte titluri de periodice. Vom aminti poate pe cel mai important, „România maritimă și fluvială”, cu subtitlul „Revista Ligei Navale Române”, apărută la București, între nov. 1931 - apr. 1943 (de la nr. 5 din mai 1934 , titlul schimbat : „Marea Noastrră”; a nu se confunda cu gazeta culturală constănțeană „Marea Noastră” a lui D. Cruțiu-Delasăliște). Fondată de Jean Bart, această publicație s-a bucurat de colaborări de prestigiu și de un larg interes din partea cititorilor. Pe parcursul a 12 ani au apărut 136 de numere, însumînd 3.500 de pagini. Numerele au purtat ca motto cuvintele omului politic și de cultură M. Kogălniceanu: „Cheia mîntuirii noastre este drumul Dunării spre marea largă”. A inserat în program un conținut variat, cuprinzînd: „articole, informații și vederi din marina națională, marinele străine, navigația maritimă, fluvială și de plăcere, viața porturilor, hidroaviație, pescărie, turism, sport nautic, literatură, călătorii, știri și fapte nautice”. Între colaboratori menționăm pe G. Antipa, Apostol D. Culea, Al. Daia, Nicolae Dașcovici, Al. Marius-Gheorghiu, Vladimir Mendi, comandor R. Oprișanu, Ion Simionescu, C. Tonegaru (tatăl poetului, autor al unor tratate de jurisprudență maritimă), iar între colaboratorii literari pe J. Bart, Al. Bilciurescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Emanoil Bucuța, Marian Dem. Corăbierul, N. Ionescu-Johnson, I. Minulescu și, în ultimii ani de apriție, R. Tudoran etc. Vom încheia acestă înșiruire a romanticelor publicații marineărești cu consemnarea ultimei, „Revista Marinei Comerciale”, apărută la Constanța, între martie și iunie 1946, scoasă de scriitorul-marinar Mihail Pop. Din cuprinsul nr. 1-2: „Stanbul”, note de călătorie de V. Eftimiu, „Queen Elisabeth” de George Blake, „Trecători”, proză de H. Papadat-Bengescu, „Despre Mare, Marină și Marinari”, eseu de Tudor Teodorescu -Braniște, „Pescarul din Amorgos”, nuvelă de Mihail Pop, „Blasco Ibanez: Voiajul unui romancier în jurul lumii” de M. Bogdan, „Cristofor Columb” de Monica Dan, „Un Ulysse modern: Alain Gernault” de G. Carp, plus două pagini de texte literare, cu un cuvînt introductiv de G. Dan, (I. Barbu, I. Voronca, G. Bogza, D. Stelaru, Ion Potopin etc)... De la „Mapamondul” lui Fra Mauro la „Universul științșelor și călătoriilor” al lui Moș Delamare (A. Negulescu) și atîtea alte încercări de publicistică marinărească, iată etape ale unei călătorii nu lipsită de aură romantică.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)