Cenzura comunistă în Dobrogea (III - 1969) (COMAN 2007

Virgil Coman*, Cenzura în Dobrogea (III), „Tomis”, Constanța, XLII, 445, aprilie 2007, p. 81-83.

În 1969 activitatea împuterniciților Direcției pentru Presă și Tipărituri Constanța a continuat în același mod ca în anul anterior, principiul călăuzitor fiind, în opinia lor, acela că nu se putea admite, oricare ar fi fost motivul, publicarea unor lucrări sau opinii, indiferent din partea cui ar fi venit, care contraveneau ideologiei partidului, concepțiilor societății socialiste, idealurilor și intereselor poporului român. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor propuse, colectivul DPT Constanța s-a preocupat în primul rând, de perfecționarea activității, astfel încât, să se reușească o mai bună abordare a problemelor de conținut și de metodă în activitatea de lecturare și intervenție asupra materialelor ce urmau a fi date publicității. Prin urmare, s-a avut în vedere, pe de o parte, pregătirea ideologică, iar, pe de altă parte, însușirea temeinică a dispozițiilor de muncă.
Pe măsura aprofundării noilor documente de partid, atât numărul intervențiilor de natură politico-ideologică, dar și cel al publicațiilor lecturate aveau să crească. În opinia împuterniciților DPT Constanța, principalele categorii de intervenții din 1969 au vizat prezentarea greșită a politicii partidului, iar altele au avut drept scop eliminarea unor afirmații tendențioase exprimate de unii oameni de cultură care se plângeau că nu se pot adapta realităților vieții socialiste, considerându-se lipsiți de libertate. Nu este însă mai puțin adevărat că un mare număr de intervenții „se referă la afirmații inoportune din punct de vedere politic, cu implicații privind relațiile noastre cu unele țări socialiste vecine”, tot din materialele ce urma a fi date publicității fiind eliminate unele referiri la întreprinderi economice considerate strategice, silozuri, boli de animale, cantonamente sportive și localități unde se aflau unități militare - garnizoane închise. Practic, întreaga activitate s-a desfășurat sub controlul conducerii județene de partid și a Direcției Instructaj-Control, unde împuterniciții au găsit „sprijin și înțelegere” în vederea soluționării problemelor ivite.
Acestea erau, în linii generale, coordonatele activității DPT Constanța în perioada supusă analizei noastre, documentele prezentate mai jos ilustrând o serie de aspecte interesante, privind problemele abordate și metoda de lucru, în realitate alte imagini ale cenzurii din spațiul dobrogean.

1969, ianuarie 22, Constanța
Extras de intervenții ale împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 decembrie 1968 - 20 ianuarie 1969.
Ziarul „Portul Constanța”
Nr. 2/599/18 ianuarie 1969 apărea fabula „Sărbătoare în pădure” care viza direct modul în care înțeleg persoanele cu munci de răspundere să organizeze petrecerea revelionului. Diferența între invitați se cunoaște chiar după ordinea în care vin în seara d revelion: întîi cei mici, albinele, păsărelele, furnicile, și alții care au cam leafa lor, ca abia după aceștia, mai tîrziu să vină vaca, domnul bou, leoaica, girafa, măgarul. În special, măgarul este centrul atenției, deoarece însuși leul îi trimite mesaje și îl invită la el în anturaj. Așezarea oaspeților la mese se face cu grija ca nu cumva să fie laolaltă urșii cu pigmeii, ci urșii cu elefanții, cu leii. Ca urmare, furnicile trebuie să stea cu semenii lor, adică „nu așa cum sorții cad, ci toți grupați  în funcție de grad.” Fac excepție doar capra, care este în miniblană și dansează French-Cancan, măgarul și girafa care la leu este dactilografă - aceștia fiind invitați în anturajul leului. În timp ce leul stă cu capra pe genunchi, măgarul toastează pentru el, ca împărat, care a dus tot greul muncii în pădure spre indignarea albinelor că de munca lor nu se spune nimic. Ca morală la acest revelion la care făpturile și tari și slăbuțe au petrecut organizate pe bisericuțe, se atrăgea atenția leilor de a nu ciocni paharul numai cu măgarii ci să stea de vorbă mai mult cu cei mici.
Fiind semnalată la Comitetul de Partid-port, redacția a primit indicația de a nu publica fabula.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța,  fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 3.


1969, martie 21, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 februarie 1968 - 20 martie 1969.
În ziarul „Dobrogea Nouă” nr. 6406/19 III 1969, la rubrica „Ecourile Festivalului Cerbul de aur” apărea:„ Celor 20 de membri ai juriului, celor 28 de cîntăreți și 10 observatori internaționali, li s-a dat posibilitatea să schimbe idei, să se cunoască mai bine, să fie prezenți într-o contribuție colectivă, pentru afirmarea nobilei cauze a unificării Europei, azi mai mult ca oricînd utilă, în toate domeniile...”.
Cele subliniate, contravenind punctului de vedere al partidului nostru, au fost sesizate redacției, cerîndu-se modificări. A apărut: „... să fie prezenți într-o contribuție colectivă, pentru afirmarea înțelegerii între popoare, azi mai mult ca oricînd utilă...”.
Lector: tov. Mihăescu El.
În ziarul „Dobrogea Nouă” nr. 6407/20 III 1969 - apăreau următoarele la comentariiile privind apelurile statelor participante la Consfătuirea de la Budapesta: Apelul adresat întregii Europe deschide o perspectivă reală punînd în mod pozitiv accentul pe posibilitatea care există astăzi de  a deschide un capitol nou de pace și colaborare în istoria frămîntată a vechiului nostru continent neacuzînd însă nici obstacolele ce trebuie depășite / recunoașterea intangibilitatea frontierelor și a existenței celor două state germane/.
La sesizarea lectorului s-a confruntat manuscrisul Agerpres, făcîndu-se modificare necesară. A apărut corect: „... neascuzînd însă nici obstacolele ce trebuie depășite...”.
Lector: tov. Peteanu Tudor
DJAN Constanța,  fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 13-15.

1969, iulie 24, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 iunie 1968 - 20 iulie 1969.
În aceeași perioadă s-a primit pentru B T și volumul „Împliniri solare”, editat de Casa de creație județeană. Au existat și aici unele observații și anume:
La schița „Borne fără soare” - episod din luptele pentru eliberarea Transilvaniei - reieșea că trupele române au în față numai trupe ungurești  - acelea care aparțineau Săgeților de foc. Între ostașii români se ducea următorul dialog:
„Bieții unguri sărăntoci! Din lac în puț, din pustă în cîmpie, a abdicat Horty și ...
Ce gîndești, spicele uscate stau ca mustața pe țucalul de honved bătrîn.
Și au venit salaziștii să ne țină piept cu săgețile lor de foc. Vorba românului - ăștia dorm pe lipideu de cîne și visează visuri de prinți.”
În continuare ostașii români cîntau:
„S-a suit Horty pe cal / și-o răjit ca un măhar / Techi Horty nu răji / că Ardealul -  a tău n-a hi! / Jos cu șasesprezece deca / jos cu nixi / jos cu Arpad / sus opinca sus / Hai / Ta / Și cînd părul unii scutur / tăți grohii îmi pchică - n cur / Ioi săracii grofilii / cum și-or pierdut ciucurii / pă podul Careiului / de dorul Sălajului / pe podul Sătmarului / de dorul Ardealului.”
Se relatau cruzimile ungurilor astfel:
„Voi ați auzit? Au scos cîte un ochi la patru prizonieri români și le-a pus var nestins, i-au trimis în liniile noastre.”
Volumul cuprindea și o scenă intitulată „Din coapsa Daciei și a Romei”. Aici, se făcea o evocare a trecutului nostru, evidențiindu-se momente importante: Mircea, Ștefan, Mihai, revoluția de la 1848, unirea, războiul de independență, Mărășești. Cînd se ajungea la momentul 1944 - fără nici o legătură -se dădea comunicatul postului de radio Londra care anunța că în România a izbucnit insurecția armată. Nu reieșea deloc rolul partidului în organizarea și desfășurarea acestui act revoluționar.
Observațiile de mai sus au fost discutate la organul de partid care a considerat juste sesizările. Existînd și alte sesizări de ordinul realizării artistice, volumul a fost înapoiat Casei de creație pentru refacere.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța,  fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 33-34.


1969, decembrie 20, Constanța
Extras din Nota de sesizări a împuterniciților DGPT Constanța în procesul de lecturare a revistei „Tomis” din perioada 20 noiembrie 1968 - 20 decembrie 1969.
Revista școlară „Viitorul” cuprindea și unele aprecieri ale elevilor liceului cu privire la însemnătatea Congresului X al PCR.
Una din aprecierile publicate suna astfel: „Și gîzele și mioarele parcă sorb din învățăturile acestui congres. Cînd mă uit la codrul din depărtare, parcă și el îmi șoptește ceva despre Congresul al X lea  PCR. Natura întreagă are de învățat ceva din Directivele lui.”
S-a considerat mai mult decât deplasată o astfel de apreciere, stabilindu-se cu redacția revistei să fie eliminate aceste afirmații.
Lector: tov. Mihăescu El.
DJAN Constanța,  fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dosar 6/1969, f. 50.

*Virgil Coman (1973-2016) = Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Ovidius Constanța. Directorul Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale.