Exploatarea resurselor oceanice în secolul XX (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)

<
Platoul continental poate avea până la 700 de mile (Alaska, Siberia, Argentina) și maximum 5 mile (Peru). Media este de circa 40 mile. În platoul continental se găsesc cca 40% din rezervele mondiale de gaze naturale și petrol.
Pescuitul cel mai eficient se face până la 50 de mile de la țărm și aproape toate speciile de pești se pescuiesc până la 200 mile. Oceanul oferă cca 13% din aportul de proteine animale folosite în alimentația umană. Capturile de pești au scăzut însă dramatic în ultimele decenii. S-au folosit unelte de pescuit din ce în ce mai sofisticate pentru a crește eficiența pescuitului. Efectivele actuale ale multor specii de pești sunt sub capacitatea de refacere a populațiilor.
La adâncimi mai mari de 4 km se află cantități mari de noduli polimetalici, bogați mai ales în magneziu, cupru, cobalt, nichel. Prelevarea acestor noduli s-ar putea dovedi soluția de viitor pentru obținerea acestor metale. Țări precum Japonia, Canada, SUA, Franța, Germania și-au exprimat deja interesul în dezvoltarea unor tehnologii de exploatare eficiente.
Odată cu scăderea resurselor terestre de petrol, gaze, minereuri, multe state și-au îndreptat atenția asupra rezervelor oceanice. Unele națiuni, precum Peru și Ecuador, solicită jurisdicție teritorială (control economic, militar, de navigație, la fel ca în cazul teritoriului național) asupra unei suprafețe de 200 mile de la țărm. Aceasta ar genera însă mari probleme, de exemplu în cazul Spaniei, o astfel de reglementare ar bloca accesul în strâmtoarea Gibraltar*, ca parte a teritoriului național spaniol. Alte țări, precum Filipinele** sau Indonezia***, vor o limită de 12 mile în jurul fiecărei insule, ceea ce le-ar permite să controleze o suprafață imensă din Oceanul Mondial. Burkina Faso, Mali, Botswana, Nepal sunt unele dintre cele mai sărace țări din lume. Ele au în comun faptul că nu au ieșire la mare. Care dintre aceste soluții este mai bună?
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, pp. 127-128.

Notă M. T.
* Gibraltar = Teritoriu britanic de peste mări situat în extremitatea sudică a Peninsulei Iberice. A fost cucerit de Marea Britanie în 1704, în timpul Razboiului de succesiune la tronul Spaniei. Referendumurile din 1967 și 2002 au confirmat apartenența la Marea Britanie. (www.historia.ro - Cum a ajuns Gibraltarul în posesia Marii Britanii?)
** Filipine = Arhipeleag cu peste 7000 de insule, marea majoritate nelocuite, în Asia de Sud Est. (www.historia.ro - Filipinele, țara contrastelor și atracțiilor extreme)
*** Indonezia = Arhipeleag cu peste 17000 de insule, marea majoritate nelocuite, în Asia de Sud Est. (ro.wikipedia.irg)

Un tsunami în Oceanul Pacific la mijlocul secolului XIX (VERNE 1901)

<
(...) Și, chiar în Oceanul Pacific, fusese semnalat cu câțiva ani înainte, de către comandantul unei stațiuni navale, acest fenomen în urma unui violent cutremur produs pe coastele Perului, o imensă ondulare a oceanului se întinse până la litoralul australian. Acest val, lung de două leghe*, parcurse în salturi precipitate aproape o treime din glob, cu o viteză vertiginoasă, evaluată la 143 metri pe secundă, adică 656 km pe oră. Aruncîndu-se asupra unor arhipeleaguri din Pacific, precedat de o întinsă oscilație submarină, venirea lui se anunța printr-un mare vuiet în apropierea pămîntului și, după ce depășea sau răsturna obstacolul, se deplasa și mai repede încă.
Acest fapt, relatat în „Jurnalul” din Havre**, îi era cunoscut domnului Bourcart și, după ce îl cită tovarășilor lui, adăugă:
(...)
>

SURSA
Jules Verne, Șarpele de mare***, trad. I. Hobana, ed. Tineretului, București, 1969, pp. 194-195.

NOTE M. T.
* LÉGHE, leghe, s. f. Unitate de măsură pentru distanțele terestre sau maritime, variind între 4 și 5,5 km. – Din it. lega. sursa: DEX '09 (https://dexonline.ro/definitie/leghe)
** Le Havre = Oraș din regiunea franceză Normandia. Port la Oceanul Atlantic. Al doilea port al Franței după Marsilia.
*** Șarpele de mare - Jules Verne, „Devoratorul de SF”, 5 martie 2013 (http://fansfro.blogspot.ro/2013/03/sarpele-de-mare-jules-verne.html)

https://cnes.fr/sites/default/files/migration/automne/standard/2010_05/p8494_769e46dcd017cbeac1f9ef841fb922adparcours5501.jpg

Întâlniri de gradul 3 acum 10.000 de ani?

The Epoch Times România 1 februarie 2014

Brazilia în 1881 (VERNE 1881)

(78) „`Braza` înseamnă jar și este un cuv. pe care îl întîlnim în limna spaniolă încă din sec. XII. Din el s-a născut cuvântul `brazil` , nume dat unor copaci din care se extrage o vopsea roșie! De aici și numele de Brazilia, (…).”

(78) „Brazilia este azi unul din cele mai mari state ale Americii de S., avându-l la cîrmă pe don Pedro, un rege înțelept și iubitor de frumos.”

(78-9) „În 1824, la 16 ani după întemeierea imperiului Luso-Brazilian, Brazilia își proclamă independența prin glasul lui don Juan, pe care armatele franceze îl alungaseră din Portugalia.

Mai rămânea să se definitiveze granițele dintre noul imperiu și statul Peru, vecin cu el. (...) Dacă B. voia să se întindă la V până la Rio Napo, P. cerea dreptul asupra teritoriului ce  ține pînă la lacul Ega, adică cu 8 grade mai la E. Dar B. trebui să ia măsuri împotriva răpirii indienilor de pe Amazon, acțiune pusă la cale de misiunile spaniole din țară. Nu găsi un mijloc mai bun să spună capăt acestui trafic decât cel de a întări  insula Ronda, situată puțin mai sus de Tabatinga și de așeza acolo o garnizoană. Era și aceast o sol. Și de atunci granița dintre cele 2 state trece prin mijlocul insulei Mai sus de ea fluviul este peruan și poară numele de Maranon. Mai jos este brazilian și se numește A.”

JULES VERNE, 800 de leghe pe Amazon, trad. (fr. 1881) P. Găzdaru, ed. I. Creangă/nr. 27, București, 1981

Mihai Schiau, Goana după comoara de 200 de milioane de euro. 300 de oameni s-au luptat două secole să o găsească

GÂNDUL, București, 6 august 2012

Un mormânt vechi de 1.000 de ani ce ascunde secretele unei civilizații. Ce ipoteze au specialiștii

ȘTIRILE PROTV, București, 8 iunie 2012

„Corupția marilor puteri” (PEDRERO 2004)

 Miguel Pedrero, Corupția marilor puteri. Strategii și minciuni în politica mondială, Litera internațional, București, 2008 (2004)

9. Corupți

13 Introducere

15 1. Comuniști prin bunăvoința „zeului” bancă
17 Conspirația băncii internaționale
20 Interese economice și războaie mondiale
22 Finanțatorii Revoluției Ruse
25 Oligarhia financiară și URSS
27 Secretul lui Karl Marx 
30 Adevărul care nu este pe placul nimănui 
31 Wall Street se aliază cu gherila columbiană
35 Sendero Luminoso și datoria statului Peru
36 Hugo Chavez: revoluționarul globalizării

39 2.. Sioniștii și fundamentaliștii creștini: o alianță „împotriva naturii”
41 „Revoluția religioasă” în plină desfășurare
43 Radicali creștini la Casa Albă
48 Uniți de Apocalipsă
52 Extrema dreaptă israeliană conduce politica externă americană

55 3. SUA contra China: cheia noului război rece
57 Dragonul adormit deschide un ochi
59 Arta războiului
68 11 septembrie: Conspirație împotriva Chinei
73 Jocul de spionaj

77 4. Organizații neguvernamentale?
79 Obiectivul: controlul asupra ONG-urilor
82 Indigenism și resurse naturale
87 Armata „umanitară” a Unchiului Sam

90 5. Secretul mișcării antiglobalizare
93 Migrații în mișcarea antiglobalizare
96 Cei care țes ițele
99 Legătura cu intriga financiară din spatele atacului din 11 septembrie 
101 Speculant financiar: apărător al drepturilor omului și creator de sărăcie
102 Antonio Negri: Marx al secolului al XXI lea

105 6. Africa: biografia unui genocid
107 Războiul Rece din Africa
112 Noii imperialiști
116 Adevărul cu privire la masacrele din Rwanda
120 Un plan de genocid împotriva Africii?

125 7. Traficul de droguri S. A.
129 Banca internațională și comerțul cu droguri
134 Traficanți de droguri ai CIA
140 Și comuniștii fac trafic

145 8. Teroriști... depinde pentru cine
147 Școala de terorism a Statelor Unite
149 Genocidul din America Centrală
153 Războiul terorist împotriva Cubei
157 Masonerie, bombe și servicii secrete
162 Teroarea „roșie”
166 Adevărata poveste a lui Carlos „Șacalul”
169 Războiul din Cecenia și atentatele de la Moscova

173 9. Subtila artă a manipulării
174 Multinaționalele din domeniul informațiilor și comunicarea 
179 Dezinformează și îți vei atinge scopul
185 Un minister al culturii numit CIA

Magellan (ZWEIG 1938)

 Stefan Zweig, Magellan, trad. rom. 1959 (orig. germ. 1938), Mondero/Figuri celebre 1, București, 1992, 332 p.

Cuprins

7 Navigare necesse est

38 Magellan în India

63 Magellan se liberează

90 Realizarea unei idei

113 O voință - și mii de obstacole 

134 Plecarea

154 Căutare zadarnică

182 Răzvrătirea 

204 Clipa cea mare

238 Magellan își descoperă regatul

261 Moartea lui Magellan

281 Întoarcerea fără conducător

314 Morții sînt nedreptățiți

(p. 1) „Imensitatea oceanului descoperit de Cristofor Columb nu era cunoscută încă. De aceea se căuta cu încăpățânare pe coasta Americii, despre care se bănuia mereu că ar fi formată din mai multe insule, faimoasa trecătoare care trebuia să ducă imediat în Oceanul Pacific și pînă la insulele mirodeniilor, a căror posesiune ar fi format bogăția Spaniei. În timp ce Corterreal și Cabot cercetau partea de nord-vest a Oceanului Atlantic, iar Cortes Golful Californiei, în timp ce Pizzaro cobora pe cobora pe coasta Perului, iar Valdivia cucerea Chile, soluția problemei fu găsită de un portughez în serviciul Spaniei, Fernando de Magellan.” Jules Verne, Istoria marilor descoperiri