Recordul de viteză în 1979 (URSULEANU 1981)

<
(...)
După ce doborîse la Bonneville recordul mondial de viteză auto (634,2 km pe oră), Donald Campbell alesese Parisul pentru a se odihni cîteva zile.(...)
Ceva mai tîrziu a apărut un alt as al volanului care i-a răpit lui Campbell și supremația recordului mondial. Apoi  și acela a cedat locul de onoare altuia. Și tot așa, un lung șir de scoală-te tu, să må așez eu în fotoliul gloriei". Ultimul s-a așezat, în 1979, cascadorul Stan Barrett. El a împins recordul goanei automobilistice la 1100 kilometri pe oră, depășind bariera sonică.
De fapt,  ce a condus Barrett pe fundul lacului secat Muroc din California nici nu mai poate fi numit automobil. E o autorachetă pe trei roți. (...) Nu ne mai miră nimic, de vreme ce recordmanul însuși a mărturisit gazetarilor sleirea veleităților sale de autodepășire:
- Îmi ajunge ce am făcut la 17 decembrie 1979. Cînd am atins viteza maximă mi s-a părut că trec printr-un zid și că îmi este smuls capul de pe umeri.
(...)
>

Sursa
Dan Ursuleanu, Umor pe patru roți, ed. Sport - Turism / col. Cartea de vacanță, București, 1981, p. 337.

Cum ne-a transformat Internetul vieţile

Cuget Liber 30 octombrie 2013

La American Corner, se va vorbi despre epidemia de ciumă!

Cuget Liber 27 februarie 2013

Computere și trandafiri (DOBRESCU 1988)

 Paul Dobrescu, Computere și trandafiri sau paradoxurile progresului, Editura Politică, București, 1988

11 De ce „Computere și trandafiri”?

21 I. Columb n-a descoperit ... California
În clipa aceea m-am mândrit că sunt european

Veverițe printre mașini

Megastatul de pe coasta de vest

46 II. Silicon Valley - Meccă a Tehnologiei moderne
De la prune la...electronică
Fiecare creier era o întreprindere
Nori și dileme pe cerul „paradisului californian”
Nimic nu e mai constant decât schimbare
Ideea a izbândit

77 III. Războiul economic din Pacific
A. Sfidarea japoneză
Incubatoare de inovație a viitorului
Cursa memoriilor
„Lecția Pittsburghului”
B. Politica științei în fața asaltului științei
Promisiunile tehnologiei informatice
Avantajele viziunii coerente
Primele „flori” din primăvara cercetării asociative
C. Înțelepciunea tradițională și spirala dezvoltării
Bătălia fără arme și armuri
Capcanele statisticii
„Întreprindere vidată”
Noua vârstă a protecționismului
Șase mituri despre „războiul comercial” din Pacific
Vor ajunge computerele japoneze la paritate cu cele americane?
D. Japonia este în America
Șperaclul financiar nipon
Un fenomen nu neapărat nefavorabil 
„Amintiți-vă de Pearl Harbour!”
Spre o nouă entitate economică?
E. „Atenție la I. B. M.!”
„Schimbarea gărzilor”
Gigantismul care conservă mobilitatea
A acapara viitorul economic al viitoarelor produse
Comerțul cu soft - comerțul secolului XXI
Guliverul informaticii confruntat cu dificultăți
Previziuni și dileme

190 IV. Megatendințe, megatraume
Seismograf al priorităților sociale
Informația - noua resursă energetică
„Oamenii vor să fie alături de oameni”
A gândi global, a acționa local
Războaiele automobilului
Internaționalizarea și specializarea producției
Imperativul perspectivei
Restructurarea Americii de la nord la sud
O manieră americană de a fi optimist
„Ce alegem între faptul dezagreabil și fantezia agreabilă?”
Ideile noi sunt astăzi substanța bunăstării
Coșmarul inegalității se prelungește
Un cumplit paradox: „să alegem între copii și bunici”
„Bomba socială” gata să explodeze
Prisonia, ca simbol

229 V. Valul educațional al viitorului?
Limbajul computerelor - a doua limbă maternă
Cu fața la cerințele zilei de mâine
Dileme și interogații
Folclorul calculatoarelor și arta gândirii

257 VI. Împrumuturi de la viitor
Dimensiuni ecologice ale dezvoltării contemporane
Decizii clădite pe erori
Un posibil scenariu: Europa centrală fără păduri
Eroziunea solului - pericolul cel mai îngrijorător
Este apa o resursă inepuizabilă?
Controlul poluării -scump. Costul depoluării - înzecit!
„Generația deficitelor”
O problemă în suspensie
Sensuri false, sensuri autentice ale securității naționale
Viitorul politicii: alianța cu știința

277 Trandafirii și ghimpii unui sfârșit de mileniu

Magellan (ZWEIG 1938)

 Stefan Zweig, Magellan, trad. rom. 1959 (orig. germ. 1938), Mondero/Figuri celebre 1, București, 1992, 332 p.

Cuprins

7 Navigare necesse est

38 Magellan în India

63 Magellan se liberează

90 Realizarea unei idei

113 O voință - și mii de obstacole 

134 Plecarea

154 Căutare zadarnică

182 Răzvrătirea 

204 Clipa cea mare

238 Magellan își descoperă regatul

261 Moartea lui Magellan

281 Întoarcerea fără conducător

314 Morții sînt nedreptățiți

(p. 1) „Imensitatea oceanului descoperit de Cristofor Columb nu era cunoscută încă. De aceea se căuta cu încăpățânare pe coasta Americii, despre care se bănuia mereu că ar fi formată din mai multe insule, faimoasa trecătoare care trebuia să ducă imediat în Oceanul Pacific și pînă la insulele mirodeniilor, a căror posesiune ar fi format bogăția Spaniei. În timp ce Corterreal și Cabot cercetau partea de nord-vest a Oceanului Atlantic, iar Cortes Golful Californiei, în timp ce Pizzaro cobora pe cobora pe coasta Perului, iar Valdivia cucerea Chile, soluția problemei fu găsită de un portughez în serviciul Spaniei, Fernando de Magellan.” Jules Verne, Istoria marilor descoperiri