Repere cronologice ale clasicilor SF (HOBANA 1975)

secolul II - LUCIAN din Samosata (Turcia) - Istoria adevărată
1656 CYRANO DE BERGERAC (Franța/1619-1655) - Lumea de dincolo sau statele și imperiile din lună
1662 C. DE BERGERAC - Istoria comică a statelor și imperiilor din soare
1721 anonim - Cucerirea polului și enigma lumii subterane
1726 JONATHAN SWIFT (Irlanda/1667-1745) - Călătoriile lui Gulliver
1771 LOUIS MERCIER (Franța/1740-1814) - Anul 2440
1818 MARY SHELLEY (Anglia/1797-1851) - Frankestein sau Prometheus modern
1835 EDGAR ALLAN POE (SUA/1809-1849) - Hans Pfaall
1838 ALPHONSE DE LAMARTINE (Franța/1790-1869) - Căderea unui înger (poem)
1839 E. A. POE - Omul făcut bucăți
1839 E. A. POE - Convorbire între Eiros și Charmion
1844 E. A. POE - Știri senzaționale prin express, via Norfolk!
1844 E. A. POE - Poveste din Munții Colțuroși
1845 E. A. POE - A o mie și doua poveste a Șeherezadei
1845 E. A. POE - Câteva vorbe cu o mumie
1848 E. A. POE - Eureka
1849 E. A. POE - Mellonta Tauta
1854 CHARLES DEFONTENAY (Franța/1819- ) - Star: Psi Cassiopeia
1859 EMILE ERCKMANN (Franța/1822-1899) & ALEXANDRE CHATRIAN (Franța/1826-1890) - Luneta lui Hans Schnaps
1860 E. ERCKMANN & A. CHATRIAN - Poveștiri fantastice
1863 JULES VERNE (Franța/1828-1905) - Cinci săptămâni în balon
1864 J. VERNE - Călătorie spre centrul Pământului
1869 E. ERCKMANN & A. CHATRIAN - Evreul polonez
1869-1870 J. VERNE - Douăzeci de mii de leghe sub mări
1872 CAMILLE FLAMMARION (Franța/1842-1925) - Povestirile infinitului
1872 J. VERNE - Doctorul Ox
1874-1875 J. VERNE - Insula misterioasă
1877 VICTOR HUGO (Franța/) - Orașul dispărut (poem)
1877 J. VERNE - Hector Servadac
1878 KURD LASSWITZ (Germania/1848-1910) - Imagini din viitor
1886 K. LASSWITZ - Fabricantul de vise
1887 JOSEPH HENRI ROSNY (Belgia/1856-1940) - Xipehuzii
1889 HENRY DE GRAFFIGNY (Franța/1863-1934) & GEORGES LE FAURE (Franța/1856-1953) - Aventurile extraordinare ale unui savant rus
1889 GUY DE MAUPASSANT (Franța/1850-1893) - Omul din Marte
1889 J. VERNE - Ziua unui ziarist american în 2889
1890 LOUIS BOUSSENARD (Franța/1847-1910) - Zece mii de ani într-un bloc de gheață
1891 ARTHUR CONAN DOYLE (Scoția/1859-1930) - Descoperirea lui Raffles Haw 
1892 A. C. DOYLE - Fiaso de la Los Amigos
1893 HERBERT GEORGE WELLS (Anglia/1866-1946) - Omul în anul un milion
1893 C. FLAMMARION - Sfârșitul lumii
1895 H. G. WELLS - Mașina timpului
1895 J. H. ROSNY - O altă lume
1896 H. G. WELLS - Insula doctorului Moreau
1897 H. G. WELLS - Oul de cristal
1897 K. LASSWITZ - Pe două planete
1898 H. G. WELLS - Războiul lumilor
1900 K. LASSWITZ - Oglinda creierului
1901 H. G. WELLS - Primii oameni în Lună
1902 K. LASSWITZ - Cum l-a răpit diavolul pe profesor
1902 K. LASSWITZ - Școala de la distanță
1906 H. G. WELLS - În vremea cometei
1908 KAREL CAPEK (Cehia/1890-1938) - Sistemul
1908 MAURICE RENARD (Franța/1875-1938) - Doctorul Lerne
1908 JEAN DE LA HIRE (Franța/1878-1956) - Omul care poate trăi în apă
1910 GASTON DE WAILLY (Franța/1857-1943) - Asasisnul globului
1910 J. VERNE - Eternul Adam
1910 J. H. ROSNY - Moartea Pământului
1910 K. CAPEK - Creatura naturans
1910 M. RENARD - Pericolul albastru
1911 A. C. DOYLE - Motorul Brown-Pericord
1912 A. C. DOYLE - Lumea pierdută
1913 J. H. ROSNY - Forța misterioasă
1913 A. C. DOYLE - Centura toxică
1913 A. C. DOYLE - Oroarea înălțimilor
1913 M. RENARD - Domnul d Outremort (volum)
1914 A. C. DOYLE - Pericol!
1916 K. CAPEK  - Adâncimi strălucitoare
1917 H. G. WELLS - Sufletul unui episcop
1918 K. CAPEK - Grădina lui Krakonos
1920 K. CAPEK - R. U. R.
1920 M. RENARD - Mâinile lui Orlac
1921 M. RENARD - Omul trucat
1922 J. H. ROSNY - Uimitoarea călătorie a lui Hareton Ironcastle
1922 K. CAPEK - Fabrica de absolut
1922 K. CAPEK - Krakatit
1923 H. G. WELLS - Oameni ca zeii
1924 RALPH MILNE FARLEY (SUA/1887-1963) - Omul-radio
1925 JEAN RAY (Belgia/1887-1964) - Straniile cercetări ale doctorului Paukenschlager
1925 ALEKSANDR BELEAEV (URSS/1884-1942) - Capul profesorului Dowell
1925 J. H. ROSNY - Navigatorii infinitului
1926-2006 HUGO GERNSBACK (Luxemburg/1884-1967) - „Amazing stories” / SUA
1926 A. C. DOYLE - Țara ceții 
1926 A. BELEAEV - Stăpânul lumii
1926 A. BELEAEV - Nici viață, nici moarte
1926 A. BELEAEV - Oaspetele din bibliotecă
1927 A. BELEAEV - În abis
1928 A. C. DOYLE - Când a răcnit Pământul
1928 M. RENARD - Un om la microbi
1928 A. BELEAEV - Omul-amfibie
1928 A. BELEAEV - Lupta în eter
1929 A. C. DOYLE - Mașina de dezintegrare
1929 A. C. DOYLE - Fosa Maracot
1929 J. RAY - Psaltirea din Mainz
1929 A. BELEAEV - Traficantul de aer
1929 A. BELEAEV - Amba
1929 A. BELEAEV - Instinctul străbunilor
1929-1955 H. GERNSBACK -  „Science wonder stories” / SUA
1930 A. BELEAEV - Hoiti-Toiti
1930 A. BELEAEV - Lumea nepieritoare
1931 J. RAY - Strada întunecoasă
1932 ALDOUS HUXLEY (Anglia/1894-1963) - Minunata lume nouă
1934 STANLEY WINBAUM (SUA/1902-1935) - Odiseea marțiană
1935 S. WEINBAUM - Zbor pe Titan
1935 S. WEINBAUM - Planeta parasit
1935 S. WEINBAUM - Mâncătorii de lotuși
1935 S. WEINBAUM - Luna nebună
1935 S. WEINBAUM - Adaptarea finală
1935 S. WEINBAUM - Specatacolele lui Pygmalion
1935 S. WEINBAUM - Lumile lui Dacă
1935 S. WEINBAUM - Idealul
1936 S. WEINBAUM - Punctul de vedere
1936 S. WEINBAUM - Insula Proteus
1936 K. CAPEK - Război cu salamandrele
1936 A. BELEAEV - Covorul zburător
1938 A. BELEAEV - Lumina invizibilă
1939 J. H. ROSNY - În lumea varianților
1939 S. WEINBAUM - Flacăra neagră
1947 J. RAY - Domnul Wohlmut și Franz Benschneider
1947 J. RAY - Adevărul despre unchiul Thimoteus

SURSA
Ion Hobana (ed.), Odiseea marțiană. Maeștrii anticipației clasice*, ed. Minerva / col. Biblioteca pentru toți nr. 863, București, 1975.

NOTA M. T.
* (https://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseea_mar%C8%9Bian%C4%83)

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/90/Lucianus.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fd/Savinien_Cyrano_de_Bergerac.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/Jonathan_Swift_by_Charles_Jervas_detail.jpg/213px-Jonathan_Swift_by_Charles_Jervas_detail.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/69/Louis-SebastienMercier.jpg/170px-Louis-SebastienMercier.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/ce/MaryShelley.jpg/171px-MaryShelley.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/Edgar_Allan_Poe_1848.png/200px-Edgar_Allan_Poe_1848.png

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Alphonse-Marie-Louis_de_Prat_de_Lamartine.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/5/55/Erckmann-Chatrian02.jpg/183px-Erckmann-Chatrian02.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/F%C3%A9lix_Nadar_1820-1910_portraits_Jules_Verne.jpg/172px-F%C3%A9lix_Nadar_1820-1910_portraits_Jules_Verne.jpg

https://babelio.com/users/AVT_Georges-Le-Faure_7340.jpeg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/19/Maupassant_2.jpg/175px-Maupassant_2.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/48/Louis-Henri_Boussenard.jpg/165px-Louis-Henri_Boussenard.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/b/bb/Conan_doyle.jpg/150px-Conan_doyle.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4b/H.G._Wells_by_Beresford.jpg/172px-H.G._Wells_by_Beresford.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7b/Camille_Flammarion.003.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7c/Victor_Hugo.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e7/Nord_s%C3%BCd_1903_Kurd_Lasswitz.png/150px-Nord_s%C3%BCd_1903_Kurd_Lasswitz.png

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bd/Karel-capek.jpg

https://fantasticwritersandthegreatwar.files.wordpress.com/2014/03/maurice-renard.jpg

https://fantasticwritersandthegreatwar.files.wordpress.com/2014/03/jean-de-la-hire.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/3e/Roger_Sherman_Hoar.jpg (R. M. FARLEY)

https://writelephant.files.wordpress.com/2015/12/jean-ray-the-younger.jpg?w=329&h=400

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/92/Alexander_Belayev.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/b/b5/Hugo_Gernsback_by_Bachrach.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e9/Aldous_Huxley_psychical_researcher.png/179px-Aldous_Huxley_psychical_researcher.png

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/Stanley_G._Weinbaum.jpg/167px-Stanley_G._Weinbaum.jpg

Țara negrilor și Țara arabilor în Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„-Oare suntem tot în țara negrilor, domnule Fergusson?

-Da, Joe, și așteptăm să ajungem în țara arabilor.

- Arabi, domnule, arabi adevărați, cu cămile?

-Nu, fără cămile. Asemenea animale sunt rare, ca să nu spun necunoscute, în aceste ținuturi. Ar trebui să mergem câteva grade mai spre nord, pentru a le întâlni.”

(XXIX)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Africani versus europeni în secolul XIX (VERNE 1863)

„- Ar fi cu neputință ca acești oameni să nu ne ia drept ființe supranaturale, deoarece pe primii europeni veniți printre ei i-au socotit o rasă supraomenească.

-Din punct de vedere al civilizației, ar fi mai bine să ne socotească simpli oameni. Asta le-ar da negrilor o cu totul altă părere despre europeni.

-De acord, dragul meu Dick, dar ce putem face? Oricât ai explica savanților acestui ținut mecanismul unui aerostat, ei nu vor înțelege nimic și vor admite întotdeauna intervenția supranaturalului.”

(XXX)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Curtea unui sultan din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„Curtenii păreau personaje foarte ciudate din pricina celor cinci-șase cămăși de diferite culori pe care purtau. Aveau un pântec enorm, care părea nenatural. Doctorul le explică tovarășilor săi, mirați, că acest port este un mijloc de a-l linguși pe sultan. Rotunjimea abdomenului arăta ambiția oamenilor.” 

(XXX)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Uciderea exploratorului francez Maizan în Africa în 1845 (VERNE 1863)

„-(…) Poate că tocmai aici, sub acest copac, a pierit Maizan în 1845, căci ne aflăm deasupra satului Deje la Mhora unde s-a aventurat fără însoțitori. A fost prins de căpetenia acestui ținut, legat de baobab, negrul acesta sălbatic l-a tăiat încetul cu încetul. Bietul Maizan n-avea decît 25 de ani!

-Și Franța n-a răzbunat o asemenea crimă? întrebă Kennedy.

-Franța a reclamat. Saidul din Zanzibar a făcut tot ce i-a stat în putință ca să pună mîna pe ucigaș, dar n-a izbutit. ”

(XII)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Țara Uzaramo din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„(…) deasupra țării Uzaramo. Ținutul era plin de cocotieri, bumbac și de un soi de arbori care dau fructe asemănătoare pepenelui.”

(XII)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Ținutul Zungomero din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„Ce ținut trist acest Zungomero, unde tot timpul anului ploua, afară doar de 15 zile, în ianuarie!”

(XIII)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Țara Rubeho din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„-(…) Ne apropiem de Rubeho, al cărui nume înseamnă în limba localnicilor Țara Vînturilor.” (XIII)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Ținutul Unyamwez din Africa centrală în secolul XIX (VERNE 1863)

„(…) satelor Themvo și Tura-Wels. Acesta din urmă face parte din Unyamwezy, ținut minier în care arborii ating cele mai mari dimensiuni; dintre toți cactușii sunt cei mai înalți.” (XIV

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.)

Despotismul la popoarele Africii ecuatoriale în secolul XIX (VERNE)

Trecea peste satul Uyofu, limita nordică a Unyamwezy-ului, de-a curmezişul lacului Ukereue.

Populaţiile mai apropiate de Ecuator par să fie mai puţin civilizate şi sunt guvernate de monarhi absoluţi, al căror despotism este fără margini. Cele mai numeroase aşezări se găsesc în provincia Karagua.

(XVII)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Valorea fildeșului în secolul XIX (VERNE 1863)

„ –I s-a rupt un colț!. Fildeşul acesta ar valora în Anglia treizeci şi cinci de guinee suta de livre!

―Aşa de mult? se miră Joe, (…).”

„ ―(…) Elefanţii din centrul Africii sunt cei mai frumoşi. Anderson-ii, Cumings-ii i-au vânat în împrejurimile Capului în asemenea măsură, încât ei au emigrat spre Ecuator, unde-i vom întâlni adeseori în turme numeroase.”

(XVII)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Originea numelui Nilului (VERNE 1863)

„-(…) Originea numelui său ca și a apelor sale a pasionat în aceeași măsură pe savanți. S-a spus că numele este de origine greacă, coptă{53}, sanscrită{54}(…).”

(XVIII)

„-(…) Cei vechi îl numeau ocean, și nu erau departe de convingerea că el izvora din soare! ”

(XIX)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Trofee de război la triburile africane în secolul XIX (VERNE 1863)

„Și arătă spre un sicomor uriaș al cărui trunchi dispărea cu totul sub o grămadă de oase omenești. Florile de care vorbea Joe erau capete de curând tăiate, atârnate cu pumnale fixate în scoarță.

-Arborele războiului la canibali! explică doctorul. Indienii iau numai pielea, africanii iau capul cu totul.”

„Măcelul continuă cu lovituri de secure și de sulițe. Cum un dușman era doborât, adversarul se grăbea și-i tăia capul. Femeile, amestecate în învălmășeală, adunau capetele însângerate și le îngrămădeau unul peste altul la marginea câmpului de luptă. Adesea se băteau pentru a cuceri aceste hidoase trofee. ”

(XX)

J. VERNE, Cinci săptămîni în balon, trad. (1863 fr.) R. Tudoran, ed. II, ed. I. Creangă/3, București, 1978, 215 p.

Cum l-au ajutat invențiile lui Jules Verne pe un savant român să construiască o rachetă

ȘTIRILE PROTV, București, 2 august 2012

„Victoria Gavrilescu” (STANCIU 2000)

 Florica Stanciu, Victoria Gavrilescu, „Tomis”, Constanța, 2000

La cinci ani de la trecerea sa în neființă, omagiem un scriitor și un om de excepție. Dascăl neobosit și inițiator a nenumărate activități și instituții culturale, V. Gavrilescu a fost în primul rând un autor inspirat de literatură pentru copii. A dramatizat scrieri celebre din autori precum O. Wilde, E. T. Hoffman, Valdemar Bonsele, Jules Verne, I. L. Caragiale, piesele sale fiind jucate cu succes la teatrele de păpuși din Constanța, Arad sau Sibiu, în română sau germană, multe dintre ele primind elogii și premii la festivaluri naționale și internaționale. De asemenea, a pregătit pentru scenă câteva piese după cele mai reprezentative romane din literatura clasică și contemporană, precum și dramă originală: „Răpitorul de foc”. A prezentat dramatizări și la radio, în cadrul emisiunii „Înșiră-te mărgărite”. A scris până în ultima zi de viață, lăsând pe masa de lucru mai multe manuscrise. Pe 5 februarie anul acesta ar fi împlinit venerabila vîrstă de 97 de ani.

Magellan (ZWEIG 1938)

 Stefan Zweig, Magellan, trad. rom. 1959 (orig. germ. 1938), Mondero/Figuri celebre 1, București, 1992, 332 p.

Cuprins

7 Navigare necesse est

38 Magellan în India

63 Magellan se liberează

90 Realizarea unei idei

113 O voință - și mii de obstacole 

134 Plecarea

154 Căutare zadarnică

182 Răzvrătirea 

204 Clipa cea mare

238 Magellan își descoperă regatul

261 Moartea lui Magellan

281 Întoarcerea fără conducător

314 Morții sînt nedreptățiți

(p. 1) „Imensitatea oceanului descoperit de Cristofor Columb nu era cunoscută încă. De aceea se căuta cu încăpățânare pe coasta Americii, despre care se bănuia mereu că ar fi formată din mai multe insule, faimoasa trecătoare care trebuia să ducă imediat în Oceanul Pacific și pînă la insulele mirodeniilor, a căror posesiune ar fi format bogăția Spaniei. În timp ce Corterreal și Cabot cercetau partea de nord-vest a Oceanului Atlantic, iar Cortes Golful Californiei, în timp ce Pizzaro cobora pe cobora pe coasta Perului, iar Valdivia cucerea Chile, soluția problemei fu găsită de un portughez în serviciul Spaniei, Fernando de Magellan.” Jules Verne, Istoria marilor descoperiri