Ce este şi cum funcţionează FMI. De ce toţi directorii Fondului sunt europeniREALITATEA 15 iulie 2013

Zvonurile (KAPFERER 1990)

Jean Noel Kapferer, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, prefață S. Chelcea, trad. M. Vazaca, Humanitas/Sociologie, București, 1993 (Paris, 1990), 320 p.  

p. 2 Jean Noel Kapferer, cunoscut pentru cercetările noastre privind comunicarea, imaginile și publicitatea, a publicat până acum un mare număr de studii, articole și cărți, între care Căile persuasiunii și Copilul și publicitatea. Este profesor la Școala de Înalte Studii Comerciale de la Paris și președinte al Fundației pentru Studiul și Informația asupra Zvonurilor.  

5 Un fenomen psihosocial complex: zvonurile - Septimiu Chelcea
Apel la memorie
„Șoaptele” de altădată
Se non e vero, e una (bella) storia

23 Introducere: 

26 1.Un fenomen care scapă
O informație incomodă
O deliberare colectivă 
Psihiatrizarea zvonului
Adevărul și falsul
„Se spune” este o „nonspunere”
Zvonuri, bârfe, vorbe, ponegriri și altele

43 Partea întâi: Viața și moartea zvonurilor

45 2. Cum se nasc zvonurile?
O falsă problemă?
Discursul experților
Confidențe
Un fapt îngrijorător
O mărturie
Închipuiri
Mituri fluctuante
O neînțelegere
Manipulări
Publicarea dezinteresată a unor fapte neverificate
Nu iese fum fără foc?  

67 3. Circulă zvonurile, circulă

67 De ce colportăm zvonurile 

Zvonul este o știre

Vorbim ca să știm

Vorbim ca să convingem

Vorbim ca să ne eliberăm

Vorbim ca să plăcem

Vorbim să ca să vorbim

77 Viteza zvonului

Sursele grabei

Relații strânse

79 Mediile de informare și zvonurile

84 4. De ce ne încredem în zvonuri?

84 Din sursă credibilă
Am aflat dintr-o sursă bine informată
Canale selective
O informație dezinteresată

89 O informație credibilă
Extinderea zonei posibilului
Ce fel de sisteme de referință?
Sensibilitatea momentului
Dovezi de netăgăduit
Plăcerea marilor explicații
Puterea repetiției

101 O informație de dorit
Dorința de a crede
Ecoul propriei conștiințe

106 5. Zvonul: publicul său, funcțiile sale
Piața zvonului
Efectul experienței
Fiecare conținut cu clientela lui
Fiecare cu țapul lui ispășitor

113 6. Actorii
Fiecare cu rolul său
Rolul femeilor
Rolul intelectualității
De ce nimeni nu verifică

125 7. Stingerea zvonului și semnificația tăcerii

125 Obligatoriu efemer
Un interes trecător
Exagerarea autodestructivă
Contextul evoluează
Situații în care zvonul persistă

129 După zvon

131 8. Eterna revenire?
Amintirea zvonului
Repetarea simptomelor
Persistența neliniștii
Repetarea situațiilor
Teme universale
De la traficul de femei la șarpele veninos
Eterna prezență a țapului ispășitor

145 Partea a doua: Interpretarea zvonurilor

147 9. Mesajul: întâmplare și necesitate

148 De ce sunt zvonurile sumbre?
Valoarea informativă a sumbrului
Valoarea pozitivă a răului
Răul creează unanimitate

152 Evoluția mesajului
Degradare sau construcție?
Cum se constituie mesajul
Fidelitate sau infidelitate

161 10. Mesajul ascuns
Superioritatea națională
Recursul la gândirea magică
Întoarcerea Satanei
Educația morală
Multiple niveluri de interpretare

171 11. Fața ascunsă a Franței dezvăluită de zvonuri
Ne frământă problema străinului
Franța se teme pentru copiii ei
Pierderea puterii de către adulți
Obsesia sănătății
Schimbarea interzisă
Întoarcerea la sălbăticie? 

181 Partea a treia: Folosirea zvonurilor

183 12. Crime, anchete și zvonuri
Cinci ani de închisoare din cauza unui zvon

Răzbunări întârziate
Discreditarea unei persoane importante
Pe urmele mitului
Nu știu nimic, dar voi spune totul
Mediile de informare, difuzorii de zvonuri și justiția
Crime în lanț
Nesiguranță și politică

195 13. Zvonurile și star-sistemul 
Dorința de a poseda o bucățică din idol
Menținerea mitului

Când contractul se anulează

200 14. La fabrică și la birou
Tăcerea de la uzinele Renault
O armă sindicală
Gestionarea comunicărilor interne
Gestionarea carierei

207 15. Zvonul în marketing
Destabilizarea unui concurent
Lupte subterane
Stimularea transmiterii din gură-n gură
O țintă privilegiată: liderii de opinie

221 16. Zvonurile financiare

223 Materii prime și dolari: zvonurile în acțiune
Criza zahărului în 1974
Influența președintelui Reagan în problema zahărului
Un avion chinezesc relansează dolarul
Câteva zvonuri pe nedrept ignorate
Piețele financiare: un context propice zvonurilor

228 La Bursă
Întârzierea informației
Acordul la nivelul întreprinderii
Oferta publică de cumpărare plutește în aer 

233 17. Zvonul politic
Avantajele zvonului
Diferite întrebuințări ale zvonului
Marile teme ale zvonului
Cum se creează o imagine

249 Partea a patra: Un zvon poate fi înăbușit?

251 18 Antizvonul
Procter și Gamble, și diavolul
Orleans: antimitul

257 19. Dezmințirea: o artă periculoasă
O informație mai puțin importantă
O informație care se uzează
Devierea țintelor
Capcanele receptării
Efectul bumerang al dezmințirilor
Ce dovedește realitatea?
Când adevărul nu poate fi dovedit
Aflarea unei surse credibile 

270 20. Schimbarea imaginii zvonului
Reorientarea zvonului
Un reflex negativ
Inventarea unui dușman ascuns
Radiografierea convingerilor
Clinica zvonurilor

280 21. Mai bine să previi
Prevenire și credibilitate
Bună-credință, transparență și viteză

284 Concluzie

287 Postfață
Cele șase tipuri de zvonuri
Un tip special de zvon: „legendele urbane”
Specificitatea și funcțiile poveștilor exemplare
Zvon și realitate
Transparența dezmințirilor
Un caz de antizvon: riposta lui Isabelle Adjani
Imagine și zvon
30 octombrie 1989

303 Bibliografie

coperta IV Pentru public, cuvântul zvon evocă un fenomen misterios, aproape magic. O analiză a vocabularului curent e revelatoare în această privință: zvonurile zboară, cresc, șerpuiesc, mocnesc, circulă. Din punct de vedere fizic, sunt niște animale neobișnuite, iuți și nesătule, ce nu se integrează în nici una dintre familiile cunoscute. Se pare că efectul lor asupra oamenilor e asemănător cu cel al hipnozei: fascinează, subjugă, seduc, înflăcărează.

Temea centrală a cestei cărți constă în demonstrarea faptului că o asemenea concepție e greșită. Departe de a fi misterioase, zvonurile se supun unei logici al cărei mecanism de funcționare poate fi demontat. Suntem mai în măsură acum să răspundem marilor probleme puse de zvonuri. Cum se iscă, de unde pleacă, de ce apar într-o bună zi în cadrul unui grup sau într-un anumit loc?

Jean Noel Kapferer 

„În zgomotul bursei” (MURGU & LAZĂR & ISĂRESCU)

 Nicolae Murgu, În zgomotul bursei, Albatros, București, 1982, 223

IX Prefață

Parte întâi: Bursele - mister, năzuințe, decepții

I. Scena și decorul bursei
2 1.Scormonind trecutul
6. 2.Spectacolul bursei
8 3.Zile negre pe Wall Street

II. Actorii bursei
18 1.Primii speculatori ai Americii
26 2.Regele finanței
33 3.Regele petrolului
42 4.Dinastia Rotschild
50 5.Regele automobilului

Partea a doua: Bursele de valori

III. Centrele financiare internaționale
58 1.Naștere și maturizare
62 2.New York - capitala capitalului
65 3.Tranzacții în aer liber
67 4.City-ul Londrei
68 5.Bursa din Paris

IV. Mecanisme și regulamente
70 1.Incidentele creează reguli
75 2.Funcționarea burselor de valori
78 3.Micul și marele acționar

Partea a treia: Bursele și piețele internaționale de mărfuri

V. Dezvoltarea comerțului bursier
84 1.O formă modernă a vânzării-cumpărării
88 2.Organizarea burselor de mărfuri
93 3.Europa și America
96 4.Principalele burse de mărfuri

VI. Metale neferoase
96 1.Un nume prestigios: LME
100 2.Pierre Secretan, primul speculator
107 3.Patru simboluri: Cu, Pb, Zn, Sn
114 4.Aur și argint
121 5.Noii veniți: aluminiul și nichelul

VII. Produse agricole și alimentare
125 1.Pulsul se ia la Chicago
127 2.Un echilibru fragil: piața cerealelor
131 3.Bursele de zahăr
133 4.Semințe și uleiuri vegetale
135 5.ispita cafelei cuprinde lumea
140 6.De unde fluctuațiile valorice ale cafelei?
144 7.Sora bună a cafelei: cacaoa
147 8.Două produse textile: bumbacul și lâna
151 9.Bursele de cauciuc natural

VIII. Utilizarea burselor de mărfuri în comerțul internațional
155 1.Mecanismul burselor de mărfuri
157 2.Operațiuni bursiere
162 3.Rolul burselor de mărfuri în comerțul mondial cu produse de bază

Partea a patra: Bursele în România

IX. Premisele apariției burselor în țara noastră
168 1.Primele activități comerciale pe teritoriul românesc
171 2.Bâlciurile... forme embrionare ale bursei
172 3.Alt strămoș al bursei: hanurile
173 4.Relațiile cu negustorii străini
175 5.Privilegiile acordate schimburilor comerciale
177 6.Mărfurile de schimb
178 7.Moneda de schimb

X. Bursele în România
184 1.Cafeneaua și strada: primele sedii ale bursei
185 2.Începuturile
186 3.Întâia lege a burselor
187 4.Prima întrerupere a activității la bursă
189 5.Bursa în perioada interbelică
191 6.Organizarea bursei
191 7.Legea burselor
193 8.Sediul bursei bucureștene

195 Glosar bursier