Doina Jela, ...„Mișmașuri” ijeteliste, „Cuget Liber”, Constanța, 23 ianuarie 1991
Românului în general și constănțeanului în special i-a fost întotdeauna mai la îndemână să-și rezolve problemele „aranjându-le”, „descurcându-se”, altfel spus, amortizându-le efectul prin ciupeală și mișmaș. Până la Dumnezeu știe că-l mănâncă sfinții, deci preferă să se târguiască direct cu Dracul, care-i mai bun negustor, așa încât, ajuns în fine și în fața lui Dumnezeu, constată că nu mai are de mult dreptate să i se plângă de ceva nou.
Șoferii de la IJTL n-au cauciucuri și baterii, iar combustibilul s-a scumpit. sau, oricum, S-a scumpit pentru particulari, pentru taximetriști, pentru persoane private posesoare de transport care să-i ducă pe oameni, eventual, la slujbă. Un protest organizat, onest, limpede sau orice alt mijloc de negociere curată în favoare acestor cereri reprezintă pentru ei o cale prea lungă, incomodă și nesigură către dreptatea lui Dumnezeu. Astfel că preferă să și-o piardă pe drum, în mici aranjamente, cu atât mai rentabile cu cât nu lovesc decât în de-acum proverbialul nostru navetist. Începând de marți, 15 ianuarie, un anunț lipit pe chioșcul de bilete al Autogării Nord anunță că autobuzul 23, care-i duce la Năvodari pe învățători, profesori, medici, asistente, elevi chiar, se suspendă din lipsă de anvelope. Navetiștii respectivi au, se înțelege, abonamente. Pe care îl pot folosi pe autobuzul 22, care-i duce la Năvodari cu ocol și întârziere. Dar, ne întrebăm, dacă nu sunt anvelope pentru autobuzul cursă 23, de unde le iau șoferii pentru a face cursă Constanța-Năvodari fără ocol, fără abonament, ci contra cost, și cost piperat, de la aceiași navetiști? Care intră, nu-i problemă, ca-n buzunarul nașului de pe trenurile de navetă, în buzunarul cui? În schimb, auzim că se vorbește din nou despre o grevă la IJTL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu