<
Benin. Este o mică țară în Vestul Africii. Relieful și vegetația sunt variate: zonă costieră marină, platouri înalte cu junglă, savană. Populația este formată din peste 60 grupuri etnice diferite. Limba oficială este franceza, dar se vorbesc numeroase dialecte Yoruba*. Populația este de 4.741.000 de locuitori, iar suprafața de 112.620 kmp. Aici o întâlnești pe Biyi. Ea trăiește într-un sat pe coasta atlantică a Beninului, una din cele mai sărace țări din lume. În fiecare zi se trezește dis de dimineață și ia apă dintr-un bazin învecinat. Vasul cu apă îl poartă pe cap, la fel ca și ceilalți copii din satul ei. Dimineața mănâncă boabe de porumb și pește, apoi pleacă împreună cu mama ei la muncă. Biyi nu poate merge la școală. Munca ei constă în colectarea sării: adună pământul, care este foarte sărat în acea zonă, în coșuri de nuiele, toarnă apă peste el, astfel încât sarea se scurge împreună cu apa. Apoi încălzește apa, care se evaporă și lasă cristalele de sare. Împreună cu mama ei poate aduna până la 30 kg de sare pe zi, sare pe care o vând la piață.
>
Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 90.
Notă M. T.
* yoruba = Limbă din familia limbiloe nigero-congoleze, cu peste 20 milioane de vorbitori în Nigeria, Benin și Togoa și statut de limbă oficială în Nigeria. (www.britannica.com/topic/yoruba)
Se afișează postările cu eticheta junglă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta junglă. Afișați toate postările
vineri, 23 februarie 2018
sâmbătă, 1 octombrie 2016
Legenda indiană a elefanților (KIPKING 1900-1)
<
(...)
- Demult, foarte de mult, pe vremea cînd în Benares* stăpînea regele Devadatta**, toată lumea să asculte Jâtaka***, vînătorii regelui au prins un elefant și i-au ferecat pe picior un inel greu de fier, înainte ca elefantul să fi putut scăpa din din nou din închisoarea lui. Înfuriat și revolta de acestă lipsă de omenie, a încercat să scoată inelul, apoi a luta-o la fugă prin păduri, rugînd pe ceilalți elefanți, frații lui, să i-l rupă ei. Elefanții veniră unul cîte unul și încercară să-l rupă cu trompele lor uriașe, dar nu reușiră. La urmă de tot, elefanții își dădură cu părerea că acest inel nu poate fi rupt de puterea nici unei fiare. Într-un desiș din apropiere tocmai atunci stătea lungit un tînăr elefant pe care maică-sa îl fătase abia de o zi și murise răpusă în chinuri. Elefantul scăpat, uitînd de amărăciunea lui, își zise: „Dacă nu voi avea grijă de puiul acesta, va pieri sub picioarele noastre”. Așa că își trecu picioarele peste el, ocrotindu-l sub pîntece, ca să nu fie lovit de cireada elefanților care trecea în goană pe lîngă ei. Ceru și lapte de la femeiușca miloasă a unui elefant și așa deveni el călăuza și apărătorul puiului în mijlocul junglei. Acum se știe - toată lumea să asculte Jâtaka - că zilele elefantului pînă cînd ajunge în depline puteri, sînt treizeci și cinci de ani, așa că vreme de treizeci și cinci de ani elefantul scăpat fu prietenul și călăuză și în tot timpul acesta inelul de pe piciorul lui intra tot mai adînc în carne. Într-o zi, însă, puiul de elefant văzu fierul inelului pe jumătate intrat în piciorul bătrînului și-l întrebă: „Ce este aceasta?”, iar bătrînul răspunse:„Aceasta este canonul zilelor mele”. Atunci elefantul cel tînăr întins trompa și cît ai clipi îi smulse inelul ca pe o nimica , și spuse: „A sosit ziua sorocită”. Așa s-a întîmplat că elefantul cel milos care aștepta și și-a purtat durerea cu răbdare, a fost izbăvit, la ziua sorocită chiar de către puiul de elefant pe care îl ocrotise - toată lumea să asculte Jâtaka -căci elefantul era Ananda****, iar puiul care a smuls inelul era însuși Domnul a Tot Puternic*****.
Apoi bătrînul începu să dea din cap resemnat și din clinchetul sec al mătăniilor lăsa să se înțeleagă cît era de neîntinat acest pui de elefant de orice păcat al trufiei.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim******, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 31-32.
NOTE M. T.
* Benares / Varanasi / Kashi = Oraș pe malurile fluviului sfânt Gange, în N Indiei. Cel mai sfânt din cele șapte orașe sacre ale religiei hinduse, important și pentru jainism și budism. (https://www.britannica.com/place/Varanasi)
** Devadatta = Fiul al regelui Suppabuddha. Sora sa Yasodhara a fost soția prințului Gautama Siddharta, viitorul Buddha. Inițial a fost un adept al lui Buddha, dar apoi a devenit adversar al acestuia.(http://www.buddhanet.net/e-learning/buddhism/lifebuddha/2_5lbud.htm)
*** Jâtaka („naștere” în sanscrită) = Literatură populară indiană despre viețile anterioare ale lui Buddha. (https://www.britannica.com/topic/Jataka)
**** Ananda = Văr al lui Gautama Siddharta și unul din cei zece importanți discipoli ai lui Buddha. (http://www.accesstoinsight.org/lib/authors/hecker/wheel273.html)
***** La 29 de ani prințul hindus Gautama Siddharta și-a abandonat familia și rangul de prinț pentru a deveni ascet. Prin meditație sub arborele Bodhi a atins iluminarea devenind Buddha („cel treaz”) și fondând religia budistă. (http://oaks.nvg.org/buddha-life.html#enlig)
****** Biblioteca Adevărul 101 / 29 mai 2012 (http://www.cartile-adevarul.com/80-kim-p-788.html)
(...)
- Demult, foarte de mult, pe vremea cînd în Benares* stăpînea regele Devadatta**, toată lumea să asculte Jâtaka***, vînătorii regelui au prins un elefant și i-au ferecat pe picior un inel greu de fier, înainte ca elefantul să fi putut scăpa din din nou din închisoarea lui. Înfuriat și revolta de acestă lipsă de omenie, a încercat să scoată inelul, apoi a luta-o la fugă prin păduri, rugînd pe ceilalți elefanți, frații lui, să i-l rupă ei. Elefanții veniră unul cîte unul și încercară să-l rupă cu trompele lor uriașe, dar nu reușiră. La urmă de tot, elefanții își dădură cu părerea că acest inel nu poate fi rupt de puterea nici unei fiare. Într-un desiș din apropiere tocmai atunci stătea lungit un tînăr elefant pe care maică-sa îl fătase abia de o zi și murise răpusă în chinuri. Elefantul scăpat, uitînd de amărăciunea lui, își zise: „Dacă nu voi avea grijă de puiul acesta, va pieri sub picioarele noastre”. Așa că își trecu picioarele peste el, ocrotindu-l sub pîntece, ca să nu fie lovit de cireada elefanților care trecea în goană pe lîngă ei. Ceru și lapte de la femeiușca miloasă a unui elefant și așa deveni el călăuza și apărătorul puiului în mijlocul junglei. Acum se știe - toată lumea să asculte Jâtaka - că zilele elefantului pînă cînd ajunge în depline puteri, sînt treizeci și cinci de ani, așa că vreme de treizeci și cinci de ani elefantul scăpat fu prietenul și călăuză și în tot timpul acesta inelul de pe piciorul lui intra tot mai adînc în carne. Într-o zi, însă, puiul de elefant văzu fierul inelului pe jumătate intrat în piciorul bătrînului și-l întrebă: „Ce este aceasta?”, iar bătrînul răspunse:„Aceasta este canonul zilelor mele”. Atunci elefantul cel tînăr întins trompa și cît ai clipi îi smulse inelul ca pe o nimica , și spuse: „A sosit ziua sorocită”. Așa s-a întîmplat că elefantul cel milos care aștepta și și-a purtat durerea cu răbdare, a fost izbăvit, la ziua sorocită chiar de către puiul de elefant pe care îl ocrotise - toată lumea să asculte Jâtaka -căci elefantul era Ananda****, iar puiul care a smuls inelul era însuși Domnul a Tot Puternic*****.
Apoi bătrînul începu să dea din cap resemnat și din clinchetul sec al mătăniilor lăsa să se înțeleagă cît era de neîntinat acest pui de elefant de orice păcat al trufiei.
(...)
>
SURSA
Rudyard Kipling, Kim******, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 31-32.
NOTE M. T.
* Benares / Varanasi / Kashi = Oraș pe malurile fluviului sfânt Gange, în N Indiei. Cel mai sfânt din cele șapte orașe sacre ale religiei hinduse, important și pentru jainism și budism. (https://www.britannica.com/place/Varanasi)
** Devadatta = Fiul al regelui Suppabuddha. Sora sa Yasodhara a fost soția prințului Gautama Siddharta, viitorul Buddha. Inițial a fost un adept al lui Buddha, dar apoi a devenit adversar al acestuia.(http://www.buddhanet.net/e-learning/buddhism/lifebuddha/2_5lbud.htm)
*** Jâtaka („naștere” în sanscrită) = Literatură populară indiană despre viețile anterioare ale lui Buddha. (https://www.britannica.com/topic/Jataka)
**** Ananda = Văr al lui Gautama Siddharta și unul din cei zece importanți discipoli ai lui Buddha. (http://www.accesstoinsight.org/lib/authors/hecker/wheel273.html)
***** La 29 de ani prințul hindus Gautama Siddharta și-a abandonat familia și rangul de prinț pentru a deveni ascet. Prin meditație sub arborele Bodhi a atins iluminarea devenind Buddha („cel treaz”) și fondând religia budistă. (http://oaks.nvg.org/buddha-life.html#enlig)
****** Biblioteca Adevărul 101 / 29 mai 2012 (http://www.cartile-adevarul.com/80-kim-p-788.html)
duminică, 17 iulie 2016
Un occidental integrat în Orient în secolul XX (BROMFIELD 1933-7)
<
(...)
„Aș putea pleca împreună cu Edwina în altă parte a lumii, gîndi el, în Malaezia, în Indonezia sau chiar în China, și să luăm totul de la început. Și acolo aș putea fi util. Mi-aș continua lucrul, iar ea s-ar bucura de liniște.” Dar își dădu seama că toate acestea erau lipsite de sens, așa cum sînt de pildă, romanele și filmele occidentale. Nu ar putea să fugă împreună de aici, fără să se distrugă și ea și el. Nu ar putea fi posibil să părăsească această Indie crudă și magnifică, fiindcă îi intrase în sînge. Cambridge*, Școala de medicină, ideile noi, pînă și femeile cu care se culcase în occident nu izbutiseră să-l schimbe. El nu făcea parte din lumea Occidentală. Aparținea acestei vaste țări bîntuită de secetă, de bruște și teribile inundații, de foamete și cutremure, o țară cu temple multe și cu jungle uriașe care se desfășurau pînă la porțile orașelor. Și cînd își aminti de nostalgia pe care o încercase în toți acei lungi ani petrecuți în vest își dădu seama că nu-i va mai fi cu putință să mai părăsească vreodată India.
(..) Și murmurul acela, constată el brusc înspăimîntat, era o manifestare a unei voci dinlăuntrul său, a unei înțelepciuni tot atît de veche ca și India însăși. Această înțelepciune ancestrală îl avertiza că ea trebuie să moară, fiindcă așa hotărîseră zeii**, fiindcă așa îi era scris și lui și ei. (...)
(...) Ea trebuia să moară fiindcă era prea obosită spre a se mai lupta să trăiască. Simțise acest lucru în vreme ce stătea pe marginea patului și îi vorbea. De acea îi ceruse ea să-l vadă pe Ransome. Edwina era asemenea acelor nenorociți famelici din castele de jos care nu fac nici un efort spre a trăi, fiindcă le este mai ușor să moară.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne***, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 579-580.
NOTE M. T.
* În 1209 o parte din studenții de la Oxford, cea mai veche universitate engleză, au părăsit-o în urma unei dispute și au întemeiat a doua cea mai veche universitate engleză la Cambridge. (https://www.cam.ac.uk/about-the-university/history/early-records)
** Hinduismul este o religie politeistă. (http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/hinduism/)
*** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)
(...)
„Aș putea pleca împreună cu Edwina în altă parte a lumii, gîndi el, în Malaezia, în Indonezia sau chiar în China, și să luăm totul de la început. Și acolo aș putea fi util. Mi-aș continua lucrul, iar ea s-ar bucura de liniște.” Dar își dădu seama că toate acestea erau lipsite de sens, așa cum sînt de pildă, romanele și filmele occidentale. Nu ar putea să fugă împreună de aici, fără să se distrugă și ea și el. Nu ar putea fi posibil să părăsească această Indie crudă și magnifică, fiindcă îi intrase în sînge. Cambridge*, Școala de medicină, ideile noi, pînă și femeile cu care se culcase în occident nu izbutiseră să-l schimbe. El nu făcea parte din lumea Occidentală. Aparținea acestei vaste țări bîntuită de secetă, de bruște și teribile inundații, de foamete și cutremure, o țară cu temple multe și cu jungle uriașe care se desfășurau pînă la porțile orașelor. Și cînd își aminti de nostalgia pe care o încercase în toți acei lungi ani petrecuți în vest își dădu seama că nu-i va mai fi cu putință să mai părăsească vreodată India.
(..) Și murmurul acela, constată el brusc înspăimîntat, era o manifestare a unei voci dinlăuntrul său, a unei înțelepciuni tot atît de veche ca și India însăși. Această înțelepciune ancestrală îl avertiza că ea trebuie să moară, fiindcă așa hotărîseră zeii**, fiindcă așa îi era scris și lui și ei. (...)
(...) Ea trebuia să moară fiindcă era prea obosită spre a se mai lupta să trăiască. Simțise acest lucru în vreme ce stătea pe marginea patului și îi vorbea. De acea îi ceruse ea să-l vadă pe Ransome. Edwina era asemenea acelor nenorociți famelici din castele de jos care nu fac nici un efort spre a trăi, fiindcă le este mai ușor să moară.
(...)
>
SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne***, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 579-580.
NOTE M. T.
* În 1209 o parte din studenții de la Oxford, cea mai veche universitate engleză, au părăsit-o în urma unei dispute și au întemeiat a doua cea mai veche universitate engleză la Cambridge. (https://www.cam.ac.uk/about-the-university/history/early-records)
** Hinduismul este o religie politeistă. (http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/hinduism/)
*** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)
luni, 11 iunie 2012
vineri, 11 mai 2012
vineri, 5 ianuarie 1996
„Agresiunile Uniunii Sovietice împotriva lumii 1919-1989” (SARIN & DVORETSKY 1996)
gen. Oleg Sarin & col. Lev Dvoretsky, Război împotriva speciei umane. Agresiunile Uniunii Sovietice împotriva lumii 1919-1989, Antet, București, 1997, 307 p.
3 Cuvînt înainte
14 I.Război în Pirinei, dirijat de la Kremlin
38 II.Umbra sovietică peste Suomi
61 III.Legea junglei, în documente oficiale
79 IV.Ultima aventură militară a lui Stalin
119 V.Terenul de probă din Vietnam
152 VI.Orientul Mijlociu și Africa
181 VII. Criza din Caraibe
213 VIII.Europa de Est în termeni sovietici
245 IX.Sindromul afghan
271 X.Exportul armelor - un factor exploziv
281 Încheiere
290 Note
301 Index
coperta 4: Titlul original, în engleză, este Alien Wars. Am dorit să păstrăm nealterat sensul cuvântului alien, acela consacrat în conștiința colectivă, de ființă străină și ostilă speciei umane. Ne-am hotărât să traducem această sintagmă care te duce cu gândul la science-fiction, prin Război contra speciei umane.
Invazii inumane fățișe, bine organizate, asta au reprezentat acțiunile militare, intervențiile armate sau politice ale URSS, atât în interiorul său, unde a distrus etnii întregi, cât și în țări străine, unde a dori (și de multe ori a reușit) să impună o ideologie, un conducător, o formă de organizare străine speciei umane, specifice alien-ului comunist.
Este monumentul ca ceastă monstruozitate străină și ostilă omenirii să fie dezvăluită, iar modul în care proliferează, distrus.
Alien Wars prezintă materiale incendiare - despre care până nu demult circulau doar presupuneri sau aluzii, în presa străină, precum și în guvernele lumii libere - scrise de doi cunoscători din interior.
Generalul Oleg Sarin, retras din Armata Roșie, a fost redactor șef adjunct al ”Stelei roșii” (Krasnaya Zvezda), cotidianul forțelor armate ale URSS. S-a înrolat în 1958, ca absolvent al Academiei Militare Sovietice și al Școlii de Artilerie, deținând și un doctorat în istorie. Cea mai recentă apariție pe lista operelor sale este Sindromul afghan: Vietnamul Uniunii Sovietice, lucrare scrisă în colaborare cu reputatul autor L. Dvoretsky.
Colonelul Lev Dvoretsky a intrat în armată în 1948, servind până la retragere, în 1982. A urmat Colegiul Militar și Școala Militară de Aviație și a primit un doctorat în ziaristică de la Universitate din Moscova. În prezent, este directorul publicațiilor militar-istorice și militar-economice ale firmei ruso-americane Amscort International.
Editorul
Invazii inumane fățișe, bine organizate, asta au reprezentat acțiunile militare, intervențiile armate sau politice ale URSS, atât în interiorul său, unde a distrus etnii întregi, cât și în țări străine, unde a dori (și de multe ori a reușit) să impună o ideologie, un conducător, o formă de organizare străine speciei umane, specifice alien-ului comunist.
Este monumentul ca ceastă monstruozitate străină și ostilă omenirii să fie dezvăluită, iar modul în care proliferează, distrus.
Alien Wars prezintă materiale incendiare - despre care până nu demult circulau doar presupuneri sau aluzii, în presa străină, precum și în guvernele lumii libere - scrise de doi cunoscători din interior.
Generalul Oleg Sarin, retras din Armata Roșie, a fost redactor șef adjunct al ”Stelei roșii” (Krasnaya Zvezda), cotidianul forțelor armate ale URSS. S-a înrolat în 1958, ca absolvent al Academiei Militare Sovietice și al Școlii de Artilerie, deținând și un doctorat în istorie. Cea mai recentă apariție pe lista operelor sale este Sindromul afghan: Vietnamul Uniunii Sovietice, lucrare scrisă în colaborare cu reputatul autor L. Dvoretsky.
Colonelul Lev Dvoretsky a intrat în armată în 1948, servind până la retragere, în 1982. A urmat Colegiul Militar și Școala Militară de Aviație și a primit un doctorat în ziaristică de la Universitate din Moscova. În prezent, este directorul publicațiilor militar-istorice și militar-economice ale firmei ruso-americane Amscort International.
Editorul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)