Simbol versus știință în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)

<
(...) Cunoștințele medicale ale lui lama* erau bineînțeles, foarte reduse. Era convins că bălegarul unui cal negru, amestecat cu pucioasă, băgat într-o piele de șarpe, este un leac sigur contra holerei; în orice caz însă, simbolul îl interesa mult mai mult decît știința. Huree Babu ascultă cu tot respectul cuvenit afirmațiile bătrînului, astfel că lama sfîrși prin a spune despre el că era un vraci foarte curtenitor. Bengalezul modest îi răspunse că el nu era decît un cîrpaci în domeniul misterelor; dar în orice caz , slavă Domnului, era totuși în măsură să-și dea seama de adevăr, atunci cînd se afla în fața unui maestru. El își primise învățătura de la sahibii** care niciodată nu țin socoteala cheltuielilor pe care le fac în curțile lor domnești din Calcutta***; cu toate acestea, recunoștea el singur că mai presus de înțelepciunea pămîntească, există o altă înțelepciune, știința înaltă și unică, izvorîtă din meditație. Kim ridică privirea cu invidie: în fața lor nu mai era același Huree Babu pe care îl cunoștea de mai înainte, cel cu vorba dulceagă, fire exuberantă și neliniștită; nu mai era nerușinatul vânzător de leacuri din noapte trecută. În locul acestuia vedea acum un om cu experiență, cuviincios și prevenitor, un om grav și învățat care asculta cu totă atenția înțelepciunea vorbelor lui lama. Femeia cea bătrînă mărturisi lui Kim fără nici un înconjur, că vorbele pe care le schimbau cei doi  erau mai presus de priceperea. Ea prefera farmecele scrise cu cerneală din gros, care să poată fi spălată în apă și băută, fără să mai vorbească apoi despre ele. Altfel, la ce mai sînt bune zeitățile? (...) Kim se interesa de lucrurile lumești ca și femei aceasta care era gata să le părăsească pe toate, și asculta fiecare cuvînt, cu picioarele încrucișate sub el și acoperite de poala hainei lui largi, în timp ce lama înlătura unul după altul toate argumentele privitoarele la vindecarea trupului cu ajutorul leacurilor înșirate de Huree Babu.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim****, vol. II, Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 124-125.

NOTE M. T.
* LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama.

• sursa: DEX '09 (2009)
 (http://dexonline.ro:8080/definitie/lama)

** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib) sursa: MDN '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
*** Calcutta / Kolkata = Mare port de pe coasta de E a Indiei. Capitala coloniei britanice India (1772-1911). Azi capitala statului federal indian Bengalul de Vest. (https://www.britannica.com/place/Kolkata)
**** Raisa Stoleriu, Micul Prieten al Întregii Lumi şi perla coroanei britanice, „Bookblog”, 22 ianuarie 2013 (http://www.bookblog.ro/recenzie/micul-prieten-al-intregii-lumi-si-perla-coroanei-britanice/)

Roata Vieții în religia budistă (KIPLING 1900-1)

<
(...)
- Afară de asta, continuă bătrînul zîmbind, am început să fac imagini din Roata Vieții*. Ca să fac o icoană îmi trebuie trei zile. (...) E foarte bine că ești aici lîngă mine: îți voi arăta lucrările mele, nu din mîndrie, ci pentru că va trebui să înveți și tu. Sahibii** nu stăpînesc nici ei toată înțelepciunea lumii.
Întinse brațul și scoase de sub măsuță un caiet de hîrtie gălbuie de China care mirosea foarte ciudat, cîteva pensule și o bucată de tuș solidificat. În linii schițate sever, făcuse imaginea reprezentînd Roata Vieții cu cele șase spițe, și în mijloc mistrețul, șarpele și porumbelul (ignoranța, supărarea și plăcerea), între acestea erau toate fericirile și toate nenorocirile care se pot întîmpla în viață. Se spune că această roată a fost făcută pentru întîia dată de însuși Bhodisat***, din boabe de orez, în colbul drumului, pentru a învăța pe discipolii săi. Veacurile de mai tîrziu au limpezit această imagine în sute de figuri mărunte, și fiecare linie își are semnificația ei. Numai foarte puțini pot tălmăci parabola acestei imagini, și în toată lumea nu se găsesc nici douăzeci de oameni care să fie în stare să o deseneze cu precizie, fără să aibă un model la îndemînă; iar din cei care pot să o și deseneze și să o explice, nu sînt decît trei inși.
- Am învățat și eu să să desenez, dar desenul acesta este o minune a minunilor, zise Kim.
- Eu am făcut acest desen ani de-a rîndul. A fost un timp cînd îl terminam de la aprinsul luminii la opaiț, pînă cînd venea rîndul să schimbi feștilele. Te voi pregăti și pe tine pentru ca să poți face acest desen și te voi învăța ca să-l tălmăcești.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim****, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, pp. 71-72.

NOTE M. T.
* Dharmachakra = Roata dharmei cu 8 spițe (http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2016/budismul-pe-roti/)
** SAHIB SA-ÍB/ s. m. (în limbajul colonial britanic) stăpân, domn; (p. ext.) om alb. (< engl. sahib)

Sursa: Marele Dicționar de Neologisme '00 (2000) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)

*** Bhodisat / Bodhisattva („Cineva al cărui scop este iluminarea”) = Prințul Gautama Siddharta (623 î. H.- 543 î. H. sau 563 î. H. - 483 î. H.) și-a părăsit familia și rangul la vârsta de 29 de ani , pentru a duce o viață de ascet. Prin meditație la umbra arborelui Bodhi, el a atins iluminarea și a devenit Buddha, fondând religia care-i poartă numele. (https://www.britannica.com/topic/bodhisattva)

**** Recenzie Libris.ro / editura All 2012 (http://www.libris.ro/kim-rudyard-kipling-ALL978-973-724-457-4--p602715.html)

Râul săgeții lui Buddha (KIPLING 1900-1)

<
(...) Ascultă la adevărul pe care ți-l voi spune acuma. Când Mîntuitorul* nostru ajunse la vîrsta cerută și se gîndi să-și ia tovarășă de viață, oamenii din curtea tatălui său spuneau că e prea șubred pentru a se însura. Tu știi asta?
Custodele** dete din cap, în timp ce se gîndea ce îi va spune străinul.
- Atunci l-au supus pe el întreitei încercări care se făcea cu toți cei care veneau la curte. Iar cînd i-au dat arcul în mînă, l-a frînt în două și Domnul a cerut atunci să-i dea un arc pe care nu l-a putut încă nimeni întinde. De asta știi?
- E scris în cărți***, și am citit.
- Cînd a întins arcul, săgeata trecut dincolo de toate semnele dinainte puse, pînă s-a pierdut din vedere. Tîrziu, cînd săgeata a căzut, pe locul unde atins pămîntul a izbucnit un izvor, care în cîteva clipe s-a îngroșat și s-a făcut rîu, și rîului acestuia i s-a dat darul, din bunăvoința Domnului și a vredniciei Lui înainte de a se mîntui, că tot cel ce va intra într-însul și se va spăla, spălat va fi de toate spurcăciunea și de tot păcatul.
- Așa scrie în cărți, aprobă custodele.
Lama**** respiră din adînc.
- Izvor de înțelepciune, unde este rîul acesta? Unde este locul unde a căzut săgeata?
- Dragul meu frate, asta eu nu am de unde să știu, răspunse custodele.
- Fără îndoială că nu știi, dacă nu vrei să știi sau te faci că ai uitat... tocmai acest lucru pe care nu vrei să mi-l spui. Eu cred că tu trebuie să știi! Ascultă, eu sînt om bătrîn. Te întreb, bătîndu-mi fruntea în țărîna pe care o calcă picioarele tale, izvor al înțelepciunii: știm că El a întins arcul; știm că a plecat săgeata și a căzut; știm că a țîșnit izvorul. Unde este deci rîul? Visurile mele mi-au spus să mă duc să-l caut. De aceea am venit. Sînt aici, Unde este rîul pe care îl caut?
- Îți închipui că dacă aș ști unde este, nu ți-aș spune fără nici o sfială?
- Intrînd în apa rîului acesta, te poți izbăvi de Roata Lucrurilor trecătoare*****, continuă lama, fără să țină seama de vorbele custodelui. Rîul săgeții. (...)
- Eu sînt legat, răspunse custodele. Dar tu unde ai de gînd să te duci?
- Deocamdată unde m-aș putea duce decît la Kashi****** (Benares)? Acolo va trebui să găsesc într-un templu un slujitor al dreptei credințe*******. Fără îndoială că și el caută drumul în taină, și s-ar putea să aflu ceva de la el. Poate că va vrea să plece împreună cu mine la Buddh Gaya********. Pe urmă vom apuca spre miazănoapte și spre apus, ca să ajung la Kapilavastu*********, unde voi începe cercetările pentru ca să găsesc rîul. Sau mai bine, voi cerceta toate locurile pe unde voi trece, căci nimeni nu cunoaște unde a căzut săgeata.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim**********, trad. Jul. Giurgea, vol. I, Casa de editură și presă ”Viața Românească”, București, 1990, pp. 16-18.

NOTE M. T.
* Buddha (563 î. H. - 483 î. H.) = La 30 de ani,  prințul Siddhartha Gautama  și-a abandonat familia și titlul și a început o viață de ascet pentru a atinge iluminarea. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/11/14/cum-a-murit-buddha/)
** Lahore = Custodele muzeului britanic din Lahore, oraș important al coloniei britanice India, azi al doilea oraș al Pakistanului, la granița cu India.
*** Operele savanților europeni care studiaseră religia budistă și care se aflau în biblioteca muzeului.
**** LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama.

Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/lama)
***** Roata Lucrurilor trecătoare / Roata dharmei / Roata vieții = http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2016/budismul-pe-roti/
****** Kashi / Benares / Varanasi = Oraș din nordul Indiei, situat pe malul fluviului sfânt Gange. Unul din cele șapte orașe sacre ale religiei hinduse și ulterior important pentru dezvoltarea religiei budiste. (http://varanasi.nic.in/default.htm)
******* Dreapta credință era considerată de călugărul tibetan forma originală a budismului, respectiv cea indiană, pelerinul deplângând diversele reforme de-a lungul secolelor din restul Extremului Orient. 
******** Buddh Gaya / Bodh Gaya = Localitate din statul federal indian Bihar. Aici, în templul Mahabodi/Mahabodhil (sanscrită: maha=mare; bodhi=luminarea), fostul prinț  Gautama (583 î. H. - 483 î. H.) a atins iluminarea și a inițiat religia budistă. (http://www.buddhanet.net/bodh_gaya/menu.htm)
********* Kapilavastu = Localitate în sudul Nepalului, la granița cu India. Reședința prințului Gautama până la vârsta de 29 de ani, când și-a început viața religioasă. (https://ebooks.adelaide.edu.au/f/fa-hien/f15l/chapter22.html)
********** Descriere editura All (http://www.all.ro/colectia_strada-fictiunii-clasic/kim.html)

Un occidental integrat în Orient în secolul XX (BROMFIELD 1933-7)

<
(...)
„Aș putea pleca împreună cu Edwina în altă parte a lumii, gîndi el, în Malaezia, în Indonezia sau chiar în China, și să luăm totul de la început. Și acolo aș putea fi util. Mi-aș continua lucrul, iar ea s-ar bucura de liniște.” Dar își dădu seama că toate acestea erau lipsite de sens, așa cum sînt de pildă, romanele și filmele occidentale. Nu ar putea să fugă împreună de aici, fără să se distrugă și ea și el. Nu ar putea fi posibil să părăsească această Indie crudă și magnifică, fiindcă îi intrase în sînge. Cambridge*, Școala de medicină, ideile noi, pînă și femeile cu care se culcase în occident nu izbutiseră să-l schimbe. El nu făcea parte din lumea Occidentală. Aparținea acestei vaste țări bîntuită de secetă, de bruște și teribile inundații, de foamete și cutremure, o țară cu temple multe și cu jungle uriașe  care se desfășurau pînă la porțile orașelor. Și cînd își aminti de nostalgia pe care o încercase în toți acei lungi ani petrecuți în vest își dădu seama că nu-i va mai fi cu putință să mai părăsească vreodată India.
(..) Și murmurul acela, constată el brusc înspăimîntat, era o manifestare a unei voci dinlăuntrul său, a unei înțelepciuni tot atît de veche ca și India însăși. Această înțelepciune ancestrală îl avertiza că ea trebuie să moară, fiindcă așa hotărîseră zeii**, fiindcă așa îi era scris și lui și ei. (...)
(...) Ea trebuia să moară fiindcă era prea obosită spre a se mai lupta să trăiască. Simțise acest lucru în vreme ce stătea pe marginea patului și îi vorbea. De acea îi ceruse ea să-l vadă pe Ransome. Edwina era asemenea acelor nenorociți famelici din castele de jos care nu fac nici un efort spre a trăi, fiindcă le este mai ușor să moară.
(...)
>

SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne***, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 579-580.

NOTE M. T.
* În 1209 o parte din studenții de la Oxford, cea mai veche universitate engleză, au părăsit-o în urma unei dispute și au întemeiat a doua cea mai veche universitate engleză la Cambridge. (https://www.cam.ac.uk/about-the-university/history/early-records)
** Hinduismul este o religie politeistă. (http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/hinduism/)
*** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)

Sfatul unui trib sioux în Vestul sălbatic al SUA la începutul secolului XIX (COOPER 1827)

(...) Bărbații erau adunați în grupuri, potrivit faptelor săvîrșite și faimei de care se bucurau.
Cei încă tineri, cărora vîrsta le îngăduia să ia parte numai la vînătoare, deoarece înțelepciunea lor nu se dezvoltase îndeajuns pentru a putea merge și la război, se aflau mai către marginea adunării; dar sălbaticii mai vîrstnici din fața lor îi înrîureau în așa măsură, încît căpătaseră și ei ceva din gravitatea ținutei și din măsura gesturilor, calități pe care, cu timpul, aveau să și le însușească pe deplin. Câțiva, care făceau parte dintr-o categorie ceva mai apropiată de maturitate, îndrăzniră să-și facă loc pînă în apropierea șefilor, dar nu merseseră chiar așa de departe  încît să se amestece în sfatul acestora, căci socoteau că e destulă cinste pentru ei că li se îngăduia să soarbă înțelepciunea ce se prelingea de pe niște buze atît de venerate. Războinicii erau mai puțin sfioși și nu se dădeau în lături să se amestece printre căpeteniile de mai mică însemnătate, cu toate că nici ei nu-și luau libertatea de a tălmăci vorbele vreunui viteaz cu faimă, sau de a-și da cu părerea în privința măsurilor de apărare propuse de sfetnicii cei mai înzestrați.
Pînă și în ceea ce-i privea pe șefi existau anumite legi, destul de ciudate de altfel. Căpeteniile indienilor sioux* erau împărțite în două grupuri: pe de o parte războinicii, nenumărate și glorioase fapte de arme, iar pe de altă cei ce-și cîștigaseră faima datorită înțelepciunii; primii alcătuiau grupul cel mai important și mai numeros. Aceștia erau niște bărbați cu o statură impunătoare, iar înfățișarea lor semeață cîștiga și mai mult din pricina semnelor acelora făcute chiar de mîna dușmanilor lor, a cicatricelor care le brăzdau adînc fața. A doua categorie însă, care-și cîștigase importanța prin darurile minții lor, era foarte restrînsă. Aceștia se deosebeau vădit de cei dintîi prin vioiciunea și agerimea ochilor, prin sfiala cu care se mișcau, iar uneori prin violența limbajului, folosit ori de cîte ori interveneau cu ceva în timpul convorbirilor.
(...)

SURSA
Fenimore Cooper, Preria**, trad. C. Tănăsescu, vol. II, ed. Minerva / seria Bilioteca pentru toți nr. 838, București, 1975, p. 117-118.

NOTE M.T.
*Sioux = Neam amerindian format din șapte comunități care erau așezate în Câmpiile Nord ale SUA. Au devenit cunoscuți sub acest nume de europeni din secolul XVII. În secolul XIX s-au confruntat cu armata SUA sub comanda celebrilor șefi Sitting Bull și Crazy Horse. În secolul XX, Holywoodul i-a făcut cunoscuți în toată lumea. (http://plainshumanities.unl.edu/encyclopedia/doc/egp.na.107)** Prerie = Asociație vegetală formată din ierburi, caracteristică pentru unele regiuni ale Americii de Nord; regiune de stepă care cuprinde o asemenea vegetație. – Din fr. prairie. Sursa: DEX '09 (2009) (http://dexonline.ro/definitie/prerie)

Cugetare a juristului roman Marcus T. Cicero (106 î. H. Italia - 43 î. H. Italia)

Caracterul fără înțelepciune poate mult, dar înțelepciunea fără caracter nu valorează nimic.