Tânăr veteran englez versus diversitate etnică și socială în India colonială britanică (BROMFIELD 1933-7)

<
(...)
Șirul de refugiați se perinda fără întrerupere prin fața mesei. Ransome avea impresia că șirul nu avea să se mai termine niciodată. Printre aceștia se aflau kazhis* și kolas**, nagas*** și modhs, mochis**** și pomlas*****, dhobias****** și vasawas, naikas******* și chiar trei nomazi bhils******** șireți, atrași de speranța că ar putea să obțină gratuit orez. Gopal cerea fiecăruia să spună numele și casta. (...) Totodată afla lucruri necunoscute lui pînă atunci, detalii aparent neînsemnate din viața acestor oameni, care se înmulțeau a viermii - deosebirile de caste*********, cu indescriptibila lor varietate de caste și subcaste izvorîte din bizarele credințe religioase, începînd cu hinduismul********** degenerat și terminînd cu practicile vrăjitorești ale populației bhil.
(...) În vreme ce-l asculta pe Gopal Rao vorbind cu ei, Ransome ajunse treptat la concluzia că aceștia nu veniseră aici, la poarta cea mare, fiindcă sperau să găsească o ușurare a nevoilor lor, ci datorită faptului că această impunătoare arcadă sarazină*********** personifica însăși autoritatea Maharajahului************. Vestea că bunul lor părinte trimisese oameni la poarta cea mare spre a le purta de grijă, îi făcuse să vină buluc din toate cartierele orașului devastat și chiar din satele învecinate, asemenea unor copii înfricoșați. Toți aceștia nu prea știau ce voiau, în afară de faptul că cereau în gura mare hrană.
(...) De cinci ani de cînd trăia în Ranchipur, oamenii aceștia nu existaseră pentru el, și chiar dacă fusese uneori conștient de prezența lor, nu-i apăruseră decît ca niște siluete stranii, care se dădeau la o parte cînd trecea cu mașina și se uitau la el prin perdelele norilor de praf, în vreme ce în ochii lor negri, aprinși, nu exprimau decît o foame nestinsă și privațiuni cumplite. Ranchipurul pe care-l cunoscuse el  - palatul, grupul lui Mr. Bannerjee și grupul restrîns de luptători care-și dedicaseră viața renașterii Indiei - era extrem de mic și de limitat. Treptat, începuse să deslușească sub pojghița aceasta subțire mizeria care domnea în straturi alcătuite din ignoranță, foame și superstiții. Nenorociții care treceau prin fața micii mese, unul cîte unul, certîndu-se, înjurîndu-se, mînați de aceeași grabă și spaimă, deveneau în sfîrșit pentru el niște ființe omenești.
În preajma lui, Gopal Rao, tînărul mahratt***********, își continua lucrul cu toată eficiența, în vreme ce o expresie de dispreț se citea în ochii lui negri și pe buzele-i pline și roșii. Gopal Rao era un războinic. Acum un secol ar fi condus o ceată de călăreți mahratta peste șesurile golașe, spre a jefui bogățiile din celelalte părți ale Indiei.
„Trebuie să-mi perfecționez dialectul gujerati************, să învăț mahratta și, dacă se poate, alte două sau trei limbi”, gîndi Ransome. Dar ce însemnătate aveau două, trei, cinci sau chiar zece limbi în colcăiala de furnicar a complexei Indii. Pînă și istețul Gopal Rao, care stăpînea vreo șase limbi, se poticnea uneori în cîte un dialect obscur. Creaturile acestea nenorocite aveau nevoie de lumină și de una sau maximum două limbi comune. Ransome își aminti de băieții și fetele educați de soții Smiley și de transformarea lor - ochii le deveniseră mai strălucitori, trupurile mai viguroase și mai drepte. Dar ce reprezentau eforturile suținute al soților Smiley și ale Maiorului Safka, ale lui Miss Macdaid și ale lui Rașid, precum și ale bătrînului și istovitului Maharajah, care murise acum în urmă? Față de imensa întindere a Indiei era mai puțin de o pietricică aruncată în valurile mării.
Deodată înțelese un lucru la care nu se gîndise pînă acum, dar care, în subconștientul,  în sufletul său, fusese întotdeauna prezent, și anume convingerea calmă că va rămîne să trăiască în India, că îl captiva Orientul, așa cum o captivase și pe Miss Macdaid încă din copilăria ei. Europa îi părea ceva îndepărtat, pe jumătate mort, sau în orice caz agonizînd lent. Nu va mai revedea Europa în veci. Gîndul acesta nu-i trezi nici o umbră de regret.
(...)
>

SURSA
Louis Bromfield, Vin ploile. Roman al Indiei moderne***************, trad. I. Corbul & V. Corbul, ed. Univers, București, 1972, pp. 442-444.

NOTE M. T.
* Kashi = Străvechi oraș, cunoscut și ca Varanasi sau Benares, unul din cele șapte orașe sacre ale religiei hinduse. Este situat pe malul marelui fluviu sacru Gange, în statul Uttar Pradesh din nordul Indiei. (http://www.revistamagazin.ro/content/view/4678/7/)
** Kohla = Mic grup etnic din vestul Indiei, de religie hindusă și limbă principală ho.. (https://joshuaproject.net/people_groups/17244/IN)
*** Naga = Populație din micul stat indian Nagaland, situat la granița cu Myanmar (Birmania). (https://www.nagaland.gov.in/portal/portal/StatePortal/AboutNagaland/NagalandInfo)
**** Mochi = Importantă castă hinduistă din nordul Indiei și Bangladesh, care se ocupă tradițional cu fabricarea încălțămintei. (https://joshuaproject.net/people_groups/17639/IN)
***** Pomla = Un foarte mic grup etnic în vestul Indiei, de religie hindusă, musulmană și sikh, și limbă gujerati, urdu și punjabi. (https://joshuaproject.net/people_groups/17898/IN) (https://joshuaproject.net/people_groups/17625/IN) (https://joshuaproject.net/people_groups/18135/IN)
****** Dhobi = Important grup etnic de religie hindusă, musulmană și sikh și de limbi principale hindi, urdu și punjab. (https://joshuaproject.net/people_groups/16709/IN) (https://joshuaproject.net/people_groups/17519/IN) (https://joshuaproject.net/people_groups/18066/IN)
******* Naikas = Grup etnic din jungla munților Ghat de Vest de pe coasta de vest a Indiei. (http://www.jelldragon.com/theoldways/naikas.htm)
******** Bhil = Cel mai important grup tribal din India, situat în vestul Indiei și sud-estul Pakistanului, de religie hindusă și limbă principală hindi. (https://joshuaproject.net/people_groups/16414/IN) (http://www.nativeplanet.org/indigenous/cultures/india/bishnoi/bishnoi3.shtml)
********* CÁSTĂ, caste, s. f. (La hinduși, egipteni sau la alte popoare orientale) Grup social închis, endogamic, strict delimitat de altele prin origine comună, ocupații, privilegii; p. ext. grup social închis care își păstrează privilegiile. ◊ Expr. Spirit de castă = spirit îngust, exclusivist. – Din fr.caste. 
Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/cast%C4%83) (http://www.descopera.ro/mari-intrebari/14419544-ce-este-un-sistem-de-tip-casta)********** HINDUÍSM (‹ fr. {i}) s. n. (REL.) Religie politeistă, apărută în India (sec. 5-4 î. Hr.), care reprezintă o îmbinare a brahmanismului cu elemente budiste; propunând o nouă cale a mântuirii, prin iubire și dăruire, accesibilă oricui. Pasul cel mai important realizat de h. este trecerea de la panteismul impersonal la teismul personal. Panteonul hinduist fundamental conține 33 de divinități, subordonate triadei supreme de zei:Brahmā, Vișnu, Shiva. H. afirmă identitatea dintre sinele individual (Ᾱtman) și sinele universal, absolutul (Brahmān), precum și existența unui ciclu al renașterilor succesive, rezultat al ignoranței, de care credinciosul se desprinde prin acțiune (karma), devoțiune (bhakti), meditație și cunoaștere (jñana). O diferență mai evidentă față de vechile religii indiene este prezența masivă a templelor și a iconoplastiei. Răspândit astăzi în India, Pakistan, Bangladesh, Sri Lanka, Nepal. Sursa: Dicționar Enciclopedic (1993-2009) (https://dexonline.ro/definitie/hinduism) (http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/hinduism/)*********** SARAZÍNI (SARACENI) (‹ gr. sarakenoï, lat. saraceni) s. m. pl. Termenul apare atestat în Antic.; în V Europei (îndeosebi în Galia, Italia și Provence), începând din sec. 8, el desemna, în general, pe locuitorii Imperiului arabo-musulman care efectuează incursiuni, jafuri și raiduri devastatoare. Se pare că această denumire a ajuns în V Europei și prin intermediul bizantinilor și al participanților la Cruciade. De asemenea denumirea este atribuită și populațiilor nomade care pendulează în ținuturile deșertice dintre Siria și Arabia Saudită. Sursa: Dicționar Enciclopedic (1993-2009) (https://dexonline.ro/lexem/sarazin/50446)************ MAHARAJÁH, maharajahi, s. m. Titlu purtat de prinții indieni suverani (până în 1956); persoană care deținea acest titlu. [Var.: maharadjáh s. m.] – Din fr. maharadjah. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/maharajah)************* Mahratta / Maratha = Castă de războinici hinduși care în secolul XVII au creat un stat în vestul și sudul Indiei pentru a se opune Imperiului Marilor Moguli musulmani din nord, aflat la apogeul puterii. Cucerirea Imperiul Mahratta / Maratha a fost încheiată de britanici în 1818. (http://www.gatewayforindia.com/history/maratha.htm) (http://thediplomat.com/2016/01/the-truth-behind-the-maratha-empire-in-india/)************** Gujarati = Limbă din familia limbilor indo-europene, vorbită în statul Gujarat din vestul Indiei. (http://archive.ethnologue.com/16/show_language.asp?code=guj)*************** Cristina Teodorescu, 21 februarie 2007 (http://www.bookblog.ro/x-woodisor/vin-ploile/)

Sfatul unui trib sioux în Vestul sălbatic al SUA la începutul secolului XIX (COOPER 1827)

(...) Bărbații erau adunați în grupuri, potrivit faptelor săvîrșite și faimei de care se bucurau.
Cei încă tineri, cărora vîrsta le îngăduia să ia parte numai la vînătoare, deoarece înțelepciunea lor nu se dezvoltase îndeajuns pentru a putea merge și la război, se aflau mai către marginea adunării; dar sălbaticii mai vîrstnici din fața lor îi înrîureau în așa măsură, încît căpătaseră și ei ceva din gravitatea ținutei și din măsura gesturilor, calități pe care, cu timpul, aveau să și le însușească pe deplin. Câțiva, care făceau parte dintr-o categorie ceva mai apropiată de maturitate, îndrăzniră să-și facă loc pînă în apropierea șefilor, dar nu merseseră chiar așa de departe  încît să se amestece în sfatul acestora, căci socoteau că e destulă cinste pentru ei că li se îngăduia să soarbă înțelepciunea ce se prelingea de pe niște buze atît de venerate. Războinicii erau mai puțin sfioși și nu se dădeau în lături să se amestece printre căpeteniile de mai mică însemnătate, cu toate că nici ei nu-și luau libertatea de a tălmăci vorbele vreunui viteaz cu faimă, sau de a-și da cu părerea în privința măsurilor de apărare propuse de sfetnicii cei mai înzestrați.
Pînă și în ceea ce-i privea pe șefi existau anumite legi, destul de ciudate de altfel. Căpeteniile indienilor sioux* erau împărțite în două grupuri: pe de o parte războinicii, nenumărate și glorioase fapte de arme, iar pe de altă cei ce-și cîștigaseră faima datorită înțelepciunii; primii alcătuiau grupul cel mai important și mai numeros. Aceștia erau niște bărbați cu o statură impunătoare, iar înfățișarea lor semeață cîștiga și mai mult din pricina semnelor acelora făcute chiar de mîna dușmanilor lor, a cicatricelor care le brăzdau adînc fața. A doua categorie însă, care-și cîștigase importanța prin darurile minții lor, era foarte restrînsă. Aceștia se deosebeau vădit de cei dintîi prin vioiciunea și agerimea ochilor, prin sfiala cu care se mișcau, iar uneori prin violența limbajului, folosit ori de cîte ori interveneau cu ceva în timpul convorbirilor.
(...)

SURSA
Fenimore Cooper, Preria**, trad. C. Tănăsescu, vol. II, ed. Minerva / seria Bilioteca pentru toți nr. 838, București, 1975, p. 117-118.

NOTE M.T.
*Sioux = Neam amerindian format din șapte comunități care erau așezate în Câmpiile Nord ale SUA. Au devenit cunoscuți sub acest nume de europeni din secolul XVII. În secolul XIX s-au confruntat cu armata SUA sub comanda celebrilor șefi Sitting Bull și Crazy Horse. În secolul XX, Holywoodul i-a făcut cunoscuți în toată lumea. (http://plainshumanities.unl.edu/encyclopedia/doc/egp.na.107)** Prerie = Asociație vegetală formată din ierburi, caracteristică pentru unele regiuni ale Americii de Nord; regiune de stepă care cuprinde o asemenea vegetație. – Din fr. prairie. Sursa: DEX '09 (2009) (http://dexonline.ro/definitie/prerie)

Sat al indienilor sioux din Vestul sălbatic al SUA la începutul secolului XIX (COOPER 1827)

(...) La marginea a ceea ce am putea numi un platou, se ridicau vreo sută de colibe ale indienilor sioux*, veșnic rătăcitori. Aceste șubrede adăposturi erau așezate fără nici un fel de noimă. Se părea că locul fusese ales numai fiindcă se afla  în apropierea unei ape. dar nici de faptul acesta nu se ținuse seama întotdeauna. Căci, în timp ce majoritatea colibelor se înălțau chiar la marginea câmpiei, unde terenul atingea înălțimea cea mai mare, celelalte erau așezate mult mai departe de apă, potrivit fanteziei celor care le stăpîneau. Tabăra n-avea nici pe departe înfățișarea unei așezări de războinici, iar poziția în care se afla nu însemna nici cea mai slabă chezășie împotriva unui atac dat prin surprindere. Era deschisă din toate părțile, așa că se putea intra în ea din toate direcțiile, ca în orice altă regiune a preriei; în privința asta nu exista decît o singură excepție, rîul. Pe scurt, așezarea indienilor sioux arăta ca și cum aceștia ar fi zăbovit mult mai mult decît au avînt de gînd la început, iar în momentul acela se vedea cît se poate de limpede că se pregătesc s-o părăsească în mare grabă.
Așa arăta vremelnica tabără a tribului sioux, care se îndeletnicise cîtva timp cu vînătoarea pe întinderile de pămînt ce despărțeau locuințele stabile ale tribului de cele ale războinicilor din tribul pawnee**. Adăposturile erau alcătuite din niște corturi din piele, înalte și de formă conică, și din alte cîteva construcții mult mai simple și mai primitive. Scutul, tolba, lancea și arcul stăpînului stăteau agățate de un par în fața ușii colibei sau deschizăturii fiecărui cort. Iar obiectele casnice ale nevestei sau ale celor două sau trei neveste (după faima, mai mică sau mai mare, a războinicului) erau aruncate care încotro, de jur împrejurul locuinței. Cînd și cînd se putea vedea și figura rotundă și pașnică a cîte unui prunc ce clipea alene; era înfășurat în niște scutece de scoarță de copac și suspendat, cu ajutorul unei curele din piele de căprioară, de același par din fața colibei sau a cortului. Copii ceva mai mari se jucau de-a valma, îngrămădindu-se unii peste alții; băiețașii, chiar cînd erau foarte mici, se deosebeau de fetițe prin purtarea lor trufașă și aerul lor de stăpîn, purtarea ce avea să însemne și mai tîrziu granița dintre cele două sexe. Băieții mai răsăriți erau pe cîmpie, încercînd să călărească sălbaticii cai ai părinților, iar uneori se zărea chiar și cîte o fetișcană, care își părăsise îndatoririle pentru a admira îndrăzneala băieților.
Așa arăta zi de zi o tabără de felul acesta, pe deplin încredințată că nu  o amenință nici o primejdie. (...)


SURSA
Fenimore Cooper, Preria***, trad. C. Tănăsescu, vol. II, ed. Minerva / seria Bilioteca pentru toți nr. 838, București, 1975, p. 116-117.

NOTE M.T.
*Sioux = Neam amerindian format din șapte comunități care erau așezate în Câmpiile Nord ale SUA. Au devenit cunoscuți sub acest nume de europeni din secolul XVII. În secolul XIX s-au confruntat cu armata SUA sub comanda celebrilor șefi Sitting Bull și Crazy Horse. În secolul XX, Holywoodul i-a făcut cunoscuți în toată lumea. (http://plainshumanities.unl.edu/encyclopedia/doc/egp.na.107)** Pawnee = Trib amerindian situat la începutul secolului XVIII în actualul stat federal nordic Nebraska și actual în statul federal central Oklahoma. (http://www.pawneenation.org/page/home/pawnee-history)*** Prerie = Asociație vegetală formată din ierburi, caracteristică pentru unele regiuni ale Americii de Nord; regiune de stepă care cuprinde o asemenea vegetație. – Din fr. prairie. Sursa: DEX '09 (2009) (http://dexonline.ro/definitie/prerie)

Indian teton versus tratat americano-spaniol (COOPER 1827)

<
(...)
La fel ca și restul bandei, de altfel, și după obiceiul tuturor indienilor, acest războinic, care nu-și îngăduia să arunce nici o singură privire fără rost asupra cuiva, căci asta ar fi însemnat să se înjosească, nu trecuse cu vederea vreun amănunt din îmbrăcămintea și purtarea străinilor. Cunoștea pînă și culoarea ochilor fiecăruia dintre aceste cuțite-lungi*, pe care îi întîlnise în împrejurări atît de ciudate; și chibzuise îndelung doar o descoperi ce oare îi silise pe acești oameni, ce alcătuiau un grup atît de curios, să ajungă pînă  la colibele asprilor locuitori de pe cîmpiile lui natale**. El se oprise asupra feluritelor însușiri fizice ale albilor, cîntărise ceea ce sînt în stare să facă și ceea ce credea el că și-au pus în gînd. Războinici nu erau, deoarece cuțitele-lungi, la fel ca și indienii sioux, își lăsau femeile acasă cînd porneau la luptă. Același lucru se putea spune și despre vînători, ba chiar și despre neguțători, vînătoarea și negustoria fiind aproape singurele îndeletniciri pe care le aveau albii cînd apăreau în satele indienilor. Auzise despre un mare consiliu la care Manahashah, sau cuțitele-lungi, și Washeomantiqua, sau spaniolii, fumaseră împreună***; cu acest prilej cei din urmă au vîndut celor dintîi drepturile asupra acelor întinse regiuni**** pe unde rătăcise poporul său, în libertate, timp de multe sute de ani - lucru pe care mintea lui numai cu greu putea să-l înțeleagă. Mintea lui simplă nu pricepea pe ce temei un popor putea să ridice pretenții la bunurile altui popor; și e ușor de înțeles că, după ce trapper-ul***** îi atrase atenția asupra doctorului, sălbaticul fu gata să-și închipuie că în timpul acelui consiliu cuțitele-lungi folosiseră cine știe ce băuturi magice, în care sălbaticul credea cu toată tăria, pentru a cîștiga ceea ce doreau.
(...)
>

SURSA
Fenimore Cooper, Preria, trad. C. Tănăsescu, vol. II, ed. Minerva / seria Biblioteca pentru toți nr. 838, București, 1975, p.

NOTE M.T.
* Cuțite-lungi = Denumire dată de indieni în general albilor, care erau înarmați cu săbii, și în particular americanilor, a căror cavalerie asigura paza forturilor de la granița indiană.
** Câmpia din Vestul SUA = Prerie.
*** Obiceiul fumatului la indienii din America de Nord semnifica starea de pace și prietenie. (http://piparul.blogspot.ro/2008/06/istorie.html)
**** Louisiana = Regiune de 2, 144 milioane kmp de o parte și de alta a fluviului Mississippi, cumpărată în 1803 de SUA de la Franța, după ce în 1763-1800 a aparținut Spaniei. (http://www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?entryID=2383) (http://en.wikipedia.org/wiki/Louisiana_Purchase#mediaviewer/File:LouisianaPurchase.png)
***** Trapper (engleză) = Vânător din Vestul sălbatic al SUA care folosea capcane (trap în engleză).

Experiența americană a unui inginer român din perioada interbelică (TEODOREANU 1935)

<
(...)
Gabriela oftă. Căci o dată cu primăvara se ivise în Iaşi un bărbat care, deşi mai în vîrstă decît soţul ei, era un om viu, nu un scriitor. Îl cunoscuse în casa Agathei. Venise pentru o mare întrunire ţinută la Iaşi de partidul naţional-ţărănist. Îl ascultase vorbind la Circul ''Sidoli'' unei mulţimi nedisciplinate. O dominase aspru brutal, cu o vorbă încruntată ca şi sprîncenele lui groase, mefistofelic zburlite la rădăcina lor. Dădea impresia că nu minte. Vorbele lui n-aveau gesturi de marmură netedă; erau pietre colţuroase. Nici subtil, dar nici grosolan. Puternic, masiv, direct.
Ascultîndu-l, Gabriela devenise o fracţiune din mulţimea dominată. I-l prezentase Agatha, la care era invitat la masă. Se numea Ion Dragomir. Era inginer. Construise poduri şi în America. Se înapoiase în ţară bogat, adus nu de gîndul cîştigului sau odihnei, ci de comandamentul care dăduse lui Tudor Vladimirescu un destin, acelaşi cu al lui Avram Iancu. Dorea să purifice moravurile, să echilibreze finanţele ţării, să stîrpească abuzurile dimpreună cu legenda că nu pot fi stîrpite, - adică o serie de locuri comune, cînd le vezi scrise în ziare, sau cînd le auzi în gura oamenilor politici. Dar acest Ion credea în ele. Era onest şi crunt. ''Locurile comune'' deveneau realităţi care justificau omagiul devotamentului viguros, răbdător, lipsit de scepticism, convins de victorie. Spunea că America e lecţia imposibilului devine posibil, în contrast cu România, unde şi posibilul apare ca imposibil. Admiraţiile lui aveau întotdeauna şi o structură utilitară. În munţi şi păduri vedea exploatări, în ape, energia captabilă. Nici o lene lirică în contactul lui cu lumea. Vorbea despre România cum ar vorbi un sculptor despre un bloc splendid de marmură în care ar întrevedea statui. Actual prin cunoştinţe şi experienţă tehnică, era arhaic prin frusteţea patriotismului.
(...) Îi istorisise întîmplări din America, din Rusia sovietică, din China, raportînd tot ce văzuse la ţara lui. Nu venise de acolo cu nostalgii, aducea experienţe. Nu se sprijinea deloc pe lecturi, decît atît atunci cînd erau statistice. Cu toate că citise literatură, o socotea cam de sus, întocmai cum priveau războinicii de odinioară ţesutul şi împletitul femeilor. Gabriela îl stimulase prin întrebări inteligente, care dovedeau un interes real pentru spusele lui. De fapt, o interesa naratorul, nu naraţiunea, căci aceleaşi lucruri, spuse de un om oarecare, i-ar fi părut anoste şi prozaice. Dar tocmai aceasta era puterea lui: de a valorifica şi faptul brut.

(...)
>

SURSA
Ionel Teodoreanu, Lorelei, ed. Minerva / seria Arcade, Bucureşti, 1991, p. 262-263.