Pictor în epoca sovietică versus pictor în epoca ţaristă (TRIFONOV 1978)

<
(...) Mama îl cunoscuse pe Gheorghi Maksimovici în timpul refugiului*, lucraseră la aceaşi uzină: mama la serviciul de planificare, iar Gheorghi Maksimovici la club, ca pictor. Era un pictor bătrîn, îşi făcuse studiile înainte de revoluţie**, lucrase cu un pictor grec vestit, călătorise în străinătate, participase la expoziţii, apoi fusese aspru condamnat, reeducat***, trecut pe linie moartă, treptat s-a dat la fund, s-a blazat, astfel că în perioada refugiului său în  micul orăşel din Urali, devenise un zugrav pe jumătate flămînd, care-şi cîştiga pîinea desenînd lozinci şi afişe. Dar, mai tîrziu, cînd s-a întors la Moscova cu noau lui familie, cu mama şi cu Olga Vasilievna, a căpătat un atelier şi o cameră în  casa pictorilor, a început să fie băgat în seamă, amintit în presă, a căpătat contracte şi unele comenzi, căci s-a văzut că în refugiu el nu şi-a pierdut vremea în zadar, a muncit ca un taur, şi arta este creaţia taurilor, după afirmaţia lui Renard****, scriitorul preferat al lui Gheorghi Maksimovici, deci a pictat o serie de portrete, o adevărată galerie de portrete de ''Oţelul Uralului''. Desenele au fost expuse în repetate rînduri, s-au făcut reproduceri după ele, chiar şi ilustrate, şi viaţa lui Gheorghi Maksimovici a cunoscut un fel de renaştere, o a doua tinereţe sau, după cum se exprima el ''o perioadă roz''.
(...)
În atelierul lui Gheorghi Maksimovici era o ordine neobişnuită, ceea ce, bineînţeles, n-a observat nimeni. Toţi s-au îngrămădit în mijlocul încăperii spaţioase, sub becul puternic de două sute de lumini, iar Gheorghi Maksimovici zvîrlea pe fotoliul ce-i servea drept piedestal, una după alta, lucrările sale. Olgăi Vasilievna nu-i prea plăceau lucrările astea. Dar, probabil, ea nu se pricepea, pentru că pictorii chiriaşi ai casei vorbeau despre Gheorghi Maksimovici cu respect şi-i arătau lucrările lor, cerîndu-i sfaturi. Iar Olgăi Vasilievna toate aceste rîuleţe, crînguri, lăculeţe, rîpe pictate în ulei, toate acest desene pe foi mari făcute cu sanguină, desene ce reprezentau bătrîni, copii, cîini, mîini şi capete, erau asemănătoare cu o mulţime de alte tablouri şi desene, făcute de mult de tot, de alţi pictori şi ea nu înţelegea de ce trebuie repete ceea ce există deja pe lume.
Se vede însă că dintr-un motiv oarecare era nevoie. Pentru că tablourile lui Gheorghi Maksimovici erau aprobate de consiliul artistic, erau cumpărate de cei ce făceau comenzi şi Gheorghi Maksimovici nu trăia în sărăcie. Era un om bun, cultivat, studiase la Paris, îi cunoscuse pe Modigliani***** şi Chagall******, îi plăcea să bage în conversaţie cîte un cuvinţel franţuzesc, deşi vorbea şi citea franţuzeşte foarte prost, cîndva fusese poreclit ''Van Gogh******* al Rusiei''. Un lucru părea ciudat: cum se putea ca cineva care înţelegea atît de bine totul în arta celorlalţi, nu înţelegea nimic în propria-i artă? Unii spuneau că în tinereţe pictase altfel. Din motive obscure însă, lucrările acelea nu se păstraseră. Lui Gheorghi Maksimovici îi plăcea foarte mult să cheme lume la el în atelier, să-i bată la cap pe musafiri, să-i înnebunească cu tablourile lui. Era limpede că era cu adevărat mîndru de rîuleţele şi dumbrăvile sale. Lucrul era scuzabil pentru un bătrîn care nu fusese răsfăţat nici de glorie, nici de bogăţie; (...)
>

SURSA
Iuri Trifonov, Altă viaţă: Iuri Trifonov, Casa de pe chei & Altă viaţă, trad. A. Nicolescu, ed. Eminescu / colecţia Romanul de dragoste nr. 228, Bucureşti, 1989, p. 163, 184.

NOTE M.T.
* Invazia nazistă din al doilea război mondial l-a forţat pe Stalin să transfere uzinele din zona ocupată departe în spatele frontului, în munţii Urali.
** Lovitura de stat comunistă din capitala Rusiei, Sankt Petersburg, din 25 octombrie / 7 noiembrie 1917.
*** Reeducarea era o formă de îndoctrinare forţată a persoanelor care nu făceau parte din clasele sociale muncitorească şi ţărănească, conform preceptelor noii puteri comuniste.
**** Jules Renard (1864-1910) = Scriitor francez. (http://www.formula-as.ro/2007/792/cultura-9/selectia-formula-as-8544)
***** Amedeo Modigliani (1884 Livorno - 1920 Paris) = Pictor italian. Reprezentant al Şcolii Pariziene. (http://www.whoismodi.com/)
****** Marc Chagall (1887 Vitebsk/[Rusia ţaristă]/Belarus-1985 Franţa) = Pictor modernist de origine evreiască. (http://www.theartstory.org/artist-chagall-marc.htm)
******* Vincent van Gogh (1853 Olanda -1890 Franţa) = Pictor olandez post-impresionist. (http://www.moma.org/collection/artist.php?artist_id=2206)

EXCLUSIV. Fostul deţinut politic Octav Bjoza despre temniţa groazei de la Gherla

The Epoch Times România 6 ianuarie 2014

Andrei Muraru, președintele IICCMER: Unul dintre cei 35 de torționari comuniști a murit

Digi 24 4 ianuarie 2014

Târgșorul Nou. Închisoarea minorilor. 1948-1950 (ANDREICA 2000)

 Gheorghe Andreica, Târgșorul Nou. Închisoare minorilor. 1948-1950, Printeuro, Ploiești, 2000, 223 p.

3 Mulțumesc camaradului meu CORNEL CONSTANTINESCU din Elveția pentru ajutorul dat în publicarea acestei cărți.
Gh. Andreica

Sufletul Târgșorului
Atitudinea regimului comunist față de elevii minori
Popularea închisorii Târgșorul Nou cu elevi
Încredere reciprocă
Cum am ajuns la Târgșor
Primele clipe în închisoarea mult visată
Deschiderea și numărătoarea
În curtea închisorii
Contraofensiva împotriva reeducării
Ziua a doua
Ultimul asalt al reeducaților

PERSONALUL ADMINISTRATIV AL ÎNCHISORII
Directorul
Directorul Adjunct
Politrucul BURADA
Educatorul politic Ion Antonescu
Prima zi de „reeducare” cu „moș Cozonac”
Lecții despre istorie, agricultură și industrie
Sinceritatea naivă a lui „moș Cozonac”
Maistrul țesător
Maistru pune la cale o întrevedere între mamă și fiu
Magazioner
Frumoasa noastră Liliana
Gardienii

MOȘ DUMITRACHE
Echipa „Fulger”
În lacăt a intrat dracu
Moș Dumitrache se odihnește
Moș Dumitrache ajută la muncă
O ispravă a codoșilor de la reeducare
La carceră cu instigatorii cei periculoși
Moș Dumitrache de gardă noaptea în curtea închisorii
La moară cu moș Dumitrache
Aprecierile politice făcute de Moș Dumitrache
Moș Dumitrache rămâne uimit
Supărările lui Moș Dumitrache
Moș Dumitrache difuzor de presă
Necazurile lui Moș Dumitrache
Mămâia
O serbare la închisoare
Un mic pachet de 10 tone

NOI ELEVII
Al doilea grup de maramureșeni
Cum a căzut cel de-al doilea lot de elevi maramureșeni
Al 3 lea lot de maramureșeni
Elevi mai în vâstă
Nobilii
Adevărații nobili
Organizația „Pajura Neagră”
Primul lot de suceveni
Organizația ilegală a „Cămășilor Galbene”
Ciprian Stoica zis „Cipi”
Rostas - Țiganul
Un prostovan de pomină
Hoțul
Organizația Subversivă de Tip American (OSTA)
Organizația România Independentă (ORI)
Un golan din București
Oltenii
Un legionar evreu
Gigel și Costel
Turcu și ortacul său
Cei trei studenți
Macedonenii sau „țânțarii”
Lotul oradanilor
Sibienii
Brașovenii
Lotul Beiuș
Bănățenii
Lotul Baia-Mare
Lotul Gheorghieni
Lotul „Polizu” de la București
Mârza Mircea
Grupul de la Urziceni
Un străin mai în vârstă
Doi muzicieni
Lotul Cluj
AL doilea grup al „Sucevenilro”
Inimoșii de la Suceava
Doi campioni
Elevi rătăciți în mintea mea trecută de vreme

REEDUCARE sau Mișeii de la Târgșor

„Morcoviții” sau Mișeii din Târgșor

IZOLAREA

VIAȚA ELEVILOR DIN ÎNCHISOAREA TÂRGȘORUL NOU
Regimul alimentar
Pariurile
Tragerea la sorți
Nobilii în chef
Politețea la Târgșor
Cărțile poștale și pachete
Bucătarii
Corvoada obligatorie
Setea de muncă a elevilor
La sucală
Cum erau organizați deținuții în grupuri
Compoziția pe culori politice
Sportul 
Asistența medicală
Măseaua lui Răzvan
Încă o tăietură fără anestezie
Nelu Dunca a vindecat un tuberculos în trei secunde
Șerban Nebunul
Aviația inamică
Vizita generalului Nikolski
Scopul vizitei lui NIkolski (Grunberg)
Manipulare ocultă la închisoarea Târgșor
O mascare perfectă
Aurel Obreja - sculptorul 
Mici pachete misterioase
O cacialma
Greva foamei
Plimbări prin ploaie
7 noiembrie 1949
Trezirea din visele copilăriei
Te reeduci sau nu te reeduci?
Cântăreții și serenada
Doamne Iisuse Hristoase!!
Se apropie Crăciunul

PARADISUL
Târgșor 24/25 decembrie 1949
Dimineața
Îl colindăm și pe director
De la Crăciun la Anul nou 1949
Atenție, îngheață Spătaru!
Vine, vine primăvara
Steaua s-a făcut țăndări
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe
Frumoasele zilele tinereții
Visele
Reeducații se autodemască
Mitică Grad e pus în libertate
Apostații
La izolare
S-a schimbat boierul
Noul director se recomandă elevilor din curte
„Înviorarea”
A doua „înviorare”
Ultima ispită
Trăznetul
Începutul sfârșitului
Ne împuținăm
Romică Teodoru și polițaiul său
Evadarea (7 noiembrie 1950)
Represiunea
O clipă de restriște
O singură lovitură
Cum s-a desfășurat evadarea lui Ioan Lupeș
„Înviorări” în fiecare zi
Mă înec ca țiganul la mal
Adio Târgșor
La închisoarea Ploiești

coperta IV

(...) În tinerețe zilele sunt lungi. Timpul pare fără sfârșit. Fiecare minut, fiecare clipă sunt pline de evenimente.

La Târgșor s-au petrecut atâtea lucruri, încât, descriindu-le pe toate, nu ar ajunge cerneala ca să le scrii, iar apoi timpul ca să le citești. (...)

Gh. Andreica

„Reeducare și prigoană” (SELEJAN 1993)

Ana Selejan, România în timpul primului război cultural, vol. II. Reeducare și prigoană, Thausib, Sibiu, 1993, 247 p.

Cuprins

1.Sensul unic al culturii
5 Cîteva precizări
14 Intervenția criticilor
38 Alegeri, congrese, decizii hotărîtoare
53 Note și comentarii

2.Contestarea lui Tudor Arghezi
64 Preambul
72 Probe la dosar
79 1947: noi atacuri
96 Episodul „Seringa”
100 Alte probe la dosar
105 Contestarea în congres
107 Apărarea poetului
111 1948: al treilea val: Sorin Toma et Co.
128 Note și comentarii

3.Reeducare și prigoană
132 Maeștri și învățăcei
149 Corigenți și repetenți
151 George Călinescu
177 Al. Philippide
180 Cezar Petrescu
189 Marin Preda
196 Criticare îndrumătorilor
196 Ovid S. Crohmălniceanu și Nina Cassian
208 M. H. Maxy și grupul „Flacăra”
224 N. Moraru și suspendarea revistei „Rampa”
231 Note și comentarii

246 Lista periodicelor consultate (36)
Adevărul, Bilete de papagal, Contemporanul, Dreptatea, Flacăra, Jurnalul de dimineață, Jurnalul literar, Liberalul, Lupta de clasă, Lumea, Națiunea, Orizont, rampa, Revista Fundațiilor Regale, Revista literară, România liberă, Scînteia, Scînteia tineretului, Semnalul, Studentul român, Timpul, Tineretul muncitor, Tinerețea, Torța, Tribuna poporului, Tribuna poporului, Tribuna românească, Ultima oră, Universul, Vestea nouă, Viața, Viața românească, Viața socială CFR, Victoria, Viitorul, Vremea