Cazania lui Varlaam (1643) de la biblioteca Universității Ovidius Constanța

< (...)
Una dincele mai valoroase lucrări din colecția „Carte Românească Veche” a Bibliotecii Universității Ovidius  este ”Cartea românească de învățătură” sau Cazania lui Varlaam din anul 1643. Aceasta deține în cultura română un loc analog Bibliei lui Luther în cultura germană. Este cea mai însemnată scriere sub raportul contribuției la formarea limbii literare, atât prin geniul lingvistic al „tălmăciuitorului”, care a reușit să emancipeze limba română de originalele slavone, creând pe o bază populară stilul cărturăresc al limbii noastre vechi, cât și prin răspândirea extraordinară ce a cunoascut-o.
În exemplarul deținut de biblioteca noastră titlul este încadrat de doi stâlpi, deasupra cărora Sf. Gheorghe într-o parte și Sf. Ioan cel Nou într-alta, iar sus la mijloc Sfinții Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie și Ioan, la un loc.
Tiparul este executat în două culori cu două tipuri de caractere. În partea I se întrebuințează numai caracterele mari, în a II a ambele caractere, iar în partea a III a numai cele mici.
Capitolele sunt cu cifre chirilice tipărite cu roșu, în afara de text, într-un fel de cartușuri.
Elementul decorativ este foarte bogat. Unele frontispicii formează adevărate ilustrații cu subiecte religioase. Cele mai multe au semnătura gravorului Iliia. La gravura care reprezintă pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, semnătură se vede pe poarta cetății, în planul de fund.
La portretul Sfântului Dimitrie se află semnătura I. A., iar la scena care înfățișează intrararea lui Isus în Ierusalim, pe lângă semnătura Iliia A., se află și anul 1641. Pe ultima pagină a textului este o gravură mare, semnată iarăși Iliia, reprezentând pe Sfânta Parascheva - portretul sfintei cu coroană pe un tron înconjurată de reprezentarea câtorva scene din viața ei.
(...)
Întâia prefață, „Cuvânt împreună către toată semenția românească”, e o închinare adresată poporului român de către domnitorul Vasile Lupu, redactată desigur de Varlaam, și este prețioasă pentru că mărturisește deschis străduința autorului versiunii românești a Cazaniei de a scrie pe înțelesul tuturor românilor și de a folosi o limbă cât mai aleasă.
În prefața a doua, adresată cititorului, Varlaam arată motivele principale care l-au determinat să traducă și să publice cartea: „limba noastră românească... n-are carte pre limba sa”.
Conținutul Cazaniei este în primul rând omiletic (partea întâi și mai puțin partea a doua cuprind predici), dar și  liturgic (predicile sunt însoțite, de obicei, de evangheliile respective) și hagiografic (câteva vieți de sfinți, numai  în partea a doua).
În aprecierea rolului Cazaniei lui Varlaam în procesul de dezvoltare a literaturii române și a limbii române literare, nu trebuie să neglijăm nici circulația cărții. Tipărită într-un tiraj mare și în condiții tehnice superioare pentru vremea aceea, lucrarea s-a răspândit în toate regiunile locuite de români.>

SURSA
***, Scurt istoric,  ”Buletin informativ”, Biblioteca Universității Ovidius, Constanța, 1/2013.

[Festivalul „Zile și Nopți de Literatură”] (SPINEAU 2003)

Vlad Spineau, [Festivalul „Zile și Nopți de Literatură”?], „Tomis”, Constanța, octombrie 2003, p. 28

(...)

Catalogul a fost prefațat de un text semnat Eugen Uricariu, președintele Uniunii Scriitorilor, și intitulat prospectiv Încă un pas. Dezideratul abandonării complexelor noastre de inferioritate în raport cu celelalte culturi europene și al deschiderii către lume se justifică drept miză a evenimentului în discuție. Ce a părut mai straniu, și evident a provocat reacții divergente, a fost prezicerea semnatarului prefeței conform căruia „Zile și Nopți de Literatură are o misiune specifică: de a contribui la realizarea în cultură a ceea ce oamenii politici au reușit sau sunt pe cale să facă în politică, în economie, în circulația valorilor și a persoanelor”. 

Cel de-al doilea preambul „tehnic” al festivalului s-a constituit într-o publicație plurilingvă ce a reunit texte reprezentative ale participanților în ideea comunicării prin cultură, rezonând astfel cu tema colocviului, Eu, celălalt. 

În mijlocul lucrurilor

Seara decernării premiilor Festivalului s-a desfășurat într-o atmosferă extrem de intimă, aproape underground, în incinta Centrului pentru tineret al municipiului Mangalia. Deși asistența a fost sonoră, lipsa aproape în unanimitate a mass-mediei (cu excepția co-organizatorilor și a sponsorilor) ne-a frapat și ne-a întristat deopotrivă. Sentimentul că am pătruns în mijlocul desfășurării unui act sacerdotal, unde numai inițiaților le este permis să participe, ne-a determinat să ne strecurăm în liniște pe lângă scaunele goale și să alegem unul în așteptarea ocupării celor aflate deja pe scenă, dispuse într-o jumătate de cerc în ideea întregirii, poate, cu cealaltă jumătate din sală. Decorul sugerând hieratica prezență a lirei orfice, aflată undeva după o cortină străvezie, trăda stereotipia sinonimiei instrumentului cu poezia. Opțiunea pentru preeminența culorii albastru s-ar fi putut decoda drept o aluzie la deschiderea de tip european și o nu numai, vizată prin acest eveniment.

Invitația la poezie, un recital multicultural a premers decernarea propriu-zisă a premiilor care a fost lansată, evident, într-o manieră jumătate oficială, jumătate colocvială de președintele Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru. S-au citit texte ermetice, subversive, politice, toate conținând în subsidiar ideea de implicare a intelectului în problemele cetății. Într-o adevărată polifonie lingvistică au recitat Alan Browjohn (Marea Britanie) poet și romancier, Sonet închis, apoi Hannah Awwed (Israel), specialistă în studii arabe, Dialogul prin sârma ghimpată, demonstrând melodicitatea nebănuită a limbii sale natale, apoi Charles Carrerre (Belgia), originar din Senegal, de unde a păstrat și adus cu sine pe scena Festivalului talentul de a transforma un poet într-o incantație, Sean Cotter (USA), interesat de paralela dintre modernismul american și cel românesc, subiect reluat de teza sa doctorat, participant la realizarea unor antologii a poeților gorjeni, Sfinții din borcan, Valeriu Matei (Basarabia), poet, dramaturg, romancier, deținător al Premiului Academiei Române, a recitat Grecia imaginară. Poeziile au fost citite, de asemenea, în limba engleză, și în limba franceză de către Ioana Crăciunescu, actriță și poet, stabilită în Franța.

După parcurgerea acestui moment liric de aproape două ore, s-a purces la decernarea propriu-zisă a premiilor. Audiența a sporit, așa cum ne așteptasem că se va întâmpla pentru un asemenea eveniment, ci dimpotrivă. Ne-am apropiat și noi mai curioși de scena învăluită în albastru, consimțind la atmosfera aproape intimă din jur. Mircea Martin, președintele juriului, a făcut oficială acordarea Premiului Ovidius scriitorului portughez Antonio Lobo Antunes, pentru „valoarea operei literare, pentru contribuția la libertatea expresiei și toleranței etnice”. Premiul Festivalului a fost înmânat de Eugen Uricariu scriitorului albanez Ismail Kadare, motivația fiind „pentru valoarea operei literare și pentru lărgire frontierelor literaturii”. Momentul imediat următor a fost consacrat unei scurte analize a operelor celor doi premiați, opere care în contextul cultural actual se instituie ca modele pentru transgresarea limitelor de orice fel, ca pledoarii pentru multiculturalism. Discursurile oficiale, deși trilingve, se pierd undeva în freamătul sălii și în blițurile aparatelor de fotografiat.  Rămâne în memorie imaginea celor doi mari scriitori, construind ad-hoc discursuri de mulțumire într-o franceză ce poartă încă reminiscențele limbii natale.

Noi ne aflam prin preajmă, asistând poate la un eveniment istoric, dincolo de limitele tragic-comice ale imediatului.

Investigarea comparată a politicii comuniste (IONESCU 1972)

Ghiță Ionescu, Investigarea comparată a politicii comuniste, trad. R. Paraschivescu (Londra, 1972), Humanitas / Politologie – Repere – 2, București, 1992, 125 p.

2 Ghiță Ionescu este un faimos politolog britanic de origine română, profesor la Universitatea din Manchester. 
Profesorul Ionescu a publicat, în 1968, împreună cu Isabel de Madariaga, cartea intitulată Opposition, în care studiază sistematic opoziția ca instituție caracteristică unei democrații constituționale. În 1965, el a întemeiat revista de studii politice Government and Opposition. S-a creat astfel o adevărată școală de gândire politologică, axată pe ideea că trăsătura distinctivă dintre regimurile politice constituțional-pluraliste și cele autoritar-dictatoriale este furnizată de prezența și rolul opoziției politice.
Tot profesorul Ionescu a inițiat și editat o serie de monografii și studii comparative ale sistemelor politice. Prezenta trecere în revistă a politicii comuniste a apărut inițial în această serie.
Ghiță Ionescu este și autorul a numeroase analize consacrate fenomenului comunismului. Ar fi în special de menționat clasica lucrare Communism in Romania (Londra, Oxford University Press, 1964), care prezintă istoria mișcării comuniste în România. De asemenea, foarte importantă, prin viziunea ei și prin sesizarea corectă a destinului final al statelor comuniste din Europa de Est, este The Politics of the European Communist States (Londra, Weidenfeld & Nicolson, 1967). 
În iulie 1991, editura Longman publică Leadership in an Interdependent World, o carte în care Ghiță Ionescu analizează acțiunea politică a cinci cunoscuți politicieni, Adenauer, de Gaulle, Thatcher, Reagan, Gorbaciov, într-o lume caracterizată tot mai mult de interdependență.

7 Pseudo-prefață
Statul constituțional-pluralist și societatea revoluției informaționale
Statul marxist-leninist-stalinist și revoluția informațională

37 1. O recapitulare

Metoda noncomparativă
Modelul totalitar
Îndemnurile

A. Abordările empirice
Uzurile și abuzurile cuantificării

B. Reconceptualizarea
Studiul dezvoltării politice în cazul comunismului
Studierea grupurilor
Birocrația

83 2. Studiul comparativ al statului socialist

Prezența conceptului
Tripla justificare a folosirii conceptului de stat în compararea politicilor comuniste

A. Comparabilitatea statelor socialiste

a)Interzonală
Suveranitatea
Guvernul reprezentativ
Partidele

b)Intrazonală
Apariția în urma războiului
Abolirea proprietății private a mijloacelor de producție
State bazate pe aparat
State teleologice
State fără opoziție

B. Studiul comparativ al statului socialist ca formă de tranziție și ca anomalie ideologică

C. Studiul comparativ al statului socialist în era industrial-tehnologică
a)Intrazonal
b)Interzonal

119 Note

coperta IV
Cartea înlesnește cititorilor o primă întâlnire cu un autor care ar fi trebuit să fie de mult la îndemâna tuturor românilor.
Renumitul politolog britanic de origine română. Ghiță Ionescu, trece în revistă metodele și conceptele folosite pentru a găsi trăsături comune diferitelor sisteme politice comuniste și diferențele dintre aceste sisteme și sistemele necomuniste.
Într-un stil clar, accesibil, se oferă o primă introducere în abordarea profesională a politicii comuniste.
Interesul pentru această carte este sporit de prefața amplă scrisă special pentru ediția românească, veritabilă încercare de explicare a prăbușirii comunismului în Europa de Est.