Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta cooperare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cooperare. Afișați toate postările

joi, 4 ianuarie 2007

Implicațiile geopolitice ale prezenței sovietice la Dunărea de Jos și pe coasta Mării Negre după 23 august 1944 (COJOC 2007)

Marian Cojoc, Geopolitical implications of the Soviet presence in the low Danube and the Black Sea coast area after 23rd august 1944, „Revista Română de Studii Euroasiatice”, III, 1-2/2007, Ovidius University Press, Constanța, pp. 163-169


A fost o epocă în care cooperarea în bazinul Dunării a fost mereu un deziderat, dar rareori o realitate. Au existat, desigur, momente în care țările riverane au cooperat eficient; interesul, însă, cuvântul-cheie în această zonă, a împiedicat materializarea permanentă a acestei nobile idei, deoarece prea multe interese s-au ciocnit, prea multe tratate au permis interferența Marilor Puteri în regiune.

Unii chiar cred că posibilitatea dezvoltării libere a statelor riverane ar putea chiar evolua din „multiplicitatea și divergența intereselor” (1). Situația, totuși, nu confirmă o astfel de aserțiune. În acest studiu încercăm să evidențiem mărturii documentare în acest sens. În nici un caz această nu se dorește o analiză exhaustivă a problemei de care ne ocupăm.

Contextul istoric pe care l-am ales  pentru a ilustra afirmația de mai sus este unul special. Acesta se referă la evenimentele cruciale care au avut loc cu 50 de ani în urmă în regiune, evenimente care au produs o schimbare în balanța puterii în favoarea forțelor Aliate, în dauna Germaniei naziste și a aliaților săi.

Importanța politică și strategică în contextul celui de Al Doilea Război Mondial,  a verii anului 1944 în particular, a fost demonstrat de consecințele pe termen lung ale loviturii de stat de la 23 august 1944, care, conform unor evaluări, a scurtat războiul cu 200 de zile. Curajoasa acțiune a României a dus la colapsul dominației germane în Balcani și deschiderea unei noi direcții strategice, de nivel continental, pentru Armata Roșie în special, anume în bazinul Dunării.

Carpații românești, împreună cu Dunărea maritimă, reprezintă un obstacol natural formidabil, (...).

1. M. C., Începutul ocupației sovietice în Dobrogea (august - septembrie 1944), „ Anuarul Muzeului Marinei Române”. 1999, tom II, Constanța, 2000.
Idem, Octombrie 1944 în ținutul dintre Dunăre și Mare. Noi documente privind ocupația sovietică, „AMMR”, 2000, tom III/2, Constanța, 2001.
Idem, Alte documente privind ocupația sovietică la malul românesc al Mării Negre din lunile noiembrie și decembrie 1944, „AMMR”, 2000, tom III/2, Constanța, 2001.
Titu Maiorescu, Istoria contemporană a românilor, Bucharest, Socec, 1925, p. 11.

duminică, 31 decembrie 1995

„Manualul NATO (ORGANIZAȚIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD 1995)

 Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Manualul NATO. Parteneriat și cooperare, Oficiul de Informații și Presă al NATO, Bruxelles, 1995, trad. C. Unteanu, Nemira, București 1997

5 Țările membre

7 Cuprins

13 Editor, Prefață, decembrie 199

19 Ce este NATO?
20 Sarcinile fundamentale ale Alianței
22 Originile Alianței
23 NATO, azi

I.Transformarea Alianței
33 Fundamentele noului concept al securității în Europa
40 O viziune globală asupra arhitecturii de securitate
42 Conceptul strategic al Alianței
44 Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic
52 Parteneriatul pentru Pace
60 Rolul NATO în menținerea păcii
72 Interacțiunea între Alianță și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)
75 Identitatea Europeană de Securitate și Apărare
78 Controlul armamentelor 
85 Problema proliferării
91 Mediterana

II.Principiile de funcționare a NATO
95 Structura și modul de funcționare
105 Mecanismul de cooperare
107 Principii esențiale de funcționare
108 Luarea de decizii în comun
109 Consultarea politică
112 Gestionarea crizelor
113 Dimensiunea de apărare
115 Politica nucleară
116 Cooperarea economică
119 Informarea publică
121 Programul de Investiții pentru Securitate al NATO (Infrastructura comună)
122 Sprijinul logistic
123 Cooperarea în materie de armamente
125 Planificarea armamentelor
125 Standardizarea
127 Sisteme de comunicații și informatică
128 Apărarea antiaeriană
128 Planificarea pentru situații de urgență civilă
131 Coordonarea între civili și militari în domeniul controlului traficului aerian
133 Cooperarea științifică și problemele de mediu

III.Organizare și structuri
139 Cartierul General al NATO
139 Reprezentanți permanenți și delegațiile naționale
139 Secretariatul Internațional
141 Secretarul General
141 Cabinetul Secretarului General
142 Biroul Secretarului General
142 Secretariatul Executiv
143 Biroul de Informare și Presă
143 Biroul pentru Securitatea NATO
144 Departamentul pentru problemele politice
144 Direcția politică
146 Direcția economică
146 Departamentul pentru planificarea politicii de apărare
146 Departamentul pentru planificarea forțelor armate
147 Direcția pentru planificarea nucleară
147 Departamentul pentru sprijinul apărării
148 Statul Major pentru politică și coordonare
148 Direcția de planificare, programe și cercetare în domeniul armamentelor
149 Direcția de comandă, control și telecomunicații
149 Direcția de sisteme de apărare antiaeriană
150 Departamentul infrastructură, logistică și planificare pentru situații de urgență civilă
150 Direcția pentru infrastructură
150 Direcția de logistică
151 Direcția de planificare pentru situații de urgență civilă
152 Departamentul pentru probleme științifice și de mediu
153 Oficiul administrativ
153 Oficiul pentru control financiar
153 Oficiul Președintelui Comitetelor pentru buget
153 Colegiul internațional al comisarilor de conturi
154 Noile structuri
155 Organizații de producție și de logistică
157 Reprezentanții militari naționali 
157 Comitetul Militar
158 Statul Major Internațional
159 Organizarea Statului Major militar internațional
162 Rolul forțelor armate aliate
165 Noile structuri de forțe
166 Reducerea forțelor armate
166 Caracteristicile forțelor armate în noua structură
167 Compunerea forțelor armate
168 Disponibilitatea și nivelul de pregătire al forțelor armate
169 Structura integrată de comandă a NATO
170 Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR)
171 Comandamentul Aliat din Europa (ACE)
174 Statul Major pentru Planificarea Forței de Reacție a ACE (ARFPS)
174 Statul Major al Forței Aeriene de Reacție (RFAS)
174 Forța Aeriană NATO pentru Supraveghere Îndepărtată (NAEWF)
175 Corpul de Reacție Rapidă al ACE (ARRC)
176 Forțele de Reacție Imediată (navale)
177 Forța mobilă a ACE (AMF)
178 Comandantul Suprem Aliat al Atlanticului (SACLANT)
178 Comandamentul Aliat al Atlanticului (ACLANT)
180 Grupul regional de planificare Canada - Statele Unite
180 Agenții și organisme militare
180 Grupul consultativ pentru cercetări și realizări aerospațiale (AGARD)
180 Agenția Militară de Standardizare (MAS)
180 Comitetul Consultativ al NATO pe problemele războiului electronic (NEWAC)
180 Grupul pentru instruire (NTG)
181 Comitetul Șefilor Serviciilor Medicale Militare  din NATO (COMEDS)
181 Grupul meteorologic al Comitetului Militar (MCMG)
181 Agenții de telecomunicații specializate în comunicații și informații militare
182 Centrul Tehnic al SHAPE (STC)
182 Centrul de Cercetări Submarine al SACLANT (SACLANTCEN)
183 Colegiul de Apărare al NATO
183 Școala NATO (SHAPE)
185 Școala NATO pentru Sisteme de Comunicații și Informatică

IV.Un cadru instituțional mai larg
189 OSCE
194 UE
198 UEO
205 EUROGRUP și Grupul European Independent de Programe (IEPG)
205 Consiliul Europei

V.Organizații nonguvernamentale
209 Adunarea Atlanticului de Nord (NAA)
212 Asociația Tratatului Atlantic (ATA)
214 Confederația Interaliată a Ofițerilor în Rezervă (CIOR)

Anexe
219 I.Membrii Consiliului Atlanticului de Nord
220 II.Secretarii Generali ai NATO
221 III.Membrii Comitetului Militar
222 IV.Principalele oficialități din Secretariatul Internațional
223 V.Comandanții Supremi
224 VI.Principalele oficialități din Statul Major Internațional
225 VII.Principalele agenții 
229 VIII.Tratatul Atlanticului de Nord
233 IX.Conceptul Strategic al Alianței
251 X.Programul de lucru pentru 1994-1995 al NACC pentru dialog, parteneriat și cooperare
271 XI.Parteneriatul pentru Pace - Invitație
273 Parteneriatul pentru Pace: Document Cadru
277 XII.Declarația șefilor de stat și de guvern participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord la sediul NATO din Bruxelles, între 10 și 11 ianuarie 1994
285 XIII.Principalele tratate și acorduri asupra controlului armamentelor  (1963-1994)
293 XIV.Abrevieri uzuale
307 XV. Cronologia evenimentelor (1945-1994)
389 XV.Date economice și financiare privind apărarea NATO
403 Serviciul Integrat de Date al NATO (NIDS)

Scheme
97 Structura civilă și militară a NATO
99 Principalele comitete ale NATO
103 Principalele comitete care se ocupă de activitățile NACC și PfP
140 Secretariatul Internațional al NATO
161 Structura militară a NATO
161 Statul Major Militar Internațional al NATO

marți, 2 martie 1993

Chestionar studențesc pentru evaluarea profesorului

 (...)

17. Atenție. Profesorul sesizează și revine asupra problemelor neînțelese. Se distribuie ușor pentru sarcinile date studenților.
18. Evaluare. Aprecierile și notele pe care le acordă mi se par corecte.
19. Pregătirea lecțiilor. Profesorul vine pregătit.
20. Distincție. Profesorul are o conduită discretă și știe să schimbe cursul discuției.
21. Abordare individuală. Profesorul cunoaște limitele mele și ține cont de ele.
22. Creativitate. Profesorul mă stimulează să fiu spontan și original.
23. Cooperare. Profesorul lucrează cu mine sau cu grupul atunci când este solicitat sau când este necesar.
24. Punctualitate. Profesorul este punctual și respectă programul studenților.
25. Deontologie. Profesorul are conduită corespunzătoare și este un exemplu pentu studenți.
26. Relații cu alții. Profesorul are bune relații cu colegii și cu părinții studenților.
27. Angajare. Profesorul se angjează în rezolvarea problemelor apărute la studenți.
28. Transfer. Profesorul face trimitere la alte discipline pe care le studiem.
29. Potențial empatic. Profesorul exercită o atracție deosebită asupra mea și a altor studenți.
30. Constanță atitudinală. Profesorul se manifestă constant în conduita și exigențele sale.
31. Metodolog al instruirii. Profesorul este un controlor și analist al activității de învățare a studenților.

Conform notelor idicate la începutul fișei, un profesor poate obține ca punctaj maxim 155 puncte (31 întrebări X 5), iar ca punctaj minim 31 puncte (31 întrebări X 1).

joi, 7 septembrie 1989

Europa (HEN & LEONARD 1989)

Christian Hen & Jacques Leonard, Europa, trad. I. Traistaru (Paris, 1989), Humanitas / Economie - Repere - 8, București, 1992, 161 p.

5 Introducere


11. I. Cooperare sau integrare?

Ideile privind Europa în secolul XIX
Datele importante ale construcției europene

1.Alegerea cooperării
Structuri interguvernamentale
Statele membre ale organizațiilor de cooperare
Domenii de intervenție limitate

2. Alegerea integrării
Puțină istorie...
Integrarea negativă
Integrarea pozitivă
Instituțiile comunitare

3. Criza integrării
Limitele Pieței Comune
Blocajul instituțiilor
Ce fel de apărare pentru Europa?
O încercare de soluționare: Actul Unic European
În afara Tratatului: proiectele Uniunii Europene


58 II. Mijloacele bugetare ale Europei

1. Lupta pentru cucerirea puterii bugetare

2. Structura și evoluția cheltuielilor comunitare

3. Ce fel de resurse pentru Comunitatea Economică Europeană?
Crearea de resurse proprii, factor al integrării
Epuizarea resurselor proprii, frână a construcției europene
Reforma sistemului resurselor proprii 


78 III. Situația economică a CEE

1. Locul CEE în lume
Raporturile comerciale și financiare
Teoria uniunilor vamale regionale
Bunuri de investiții: slăbirea unui sector cheie
Între 1960 și 1970, investițiile internaționale se orientează spre Europa 
Adaptarea tehnologică și concurențială

2. Diferențe naționale și efecte ale integrării în cadrul CEE 
Creșteri net diferențiate
O complementaritate în creștere
Moneda: un dolar care perturbă Europa
Un dolar puternic reduce tensiunile în privința schimburilor valutare
O coerență de criză
Consecințele declinului demografic
Costurile non-Europei


107 IV.  Politicile economice comune 

1.Politicile stabilite
Politica agricolă comună (PAC)
„Orientare” sau „garanție”?
Sumele monetare compensatorii
Sistemul monetar și spațiul financiar european: un avans decisiv
Ecu în Sistemul Monetar European
Politica regională
Politica socială
Politica de cooperare cu „lumea a treia”

2. Viitorul politicilor comune
Politica industrială și spațiul industrial european
Protecția sectoarelor concurate
Ajutoarele pentru restructurarea sectoarelor în dificultate
Cooperarea științifică și tehnică și promovarea tehnologiilor și activităților noi
Programele specifice
Relațiile externe ale CEE


158 Bibliografie
Centralizarea documentației (28 titluri) a fost făcută de către Biroul de Informare a Comunităților Europene din Paris.


coperta IV
Care sunt instituțiile Europei? Ce rol are Parlamentul European?
Cum funcționează Comunitatea Economică Europeană? Există un declin economic al Europei? Care sunt strategiile vizavi de Japonia și Statele Unite? Va avea Europa o monedă unică? Este pusă în pericol suveranitatea  statelor europene prin Uniunea europeană?
Întrebări la care răspuns doi mari specialiști francezi în economia europeană și în problemele monetare și financiare internaționale.