Chestionar studențesc pentru evaluarea profesorului

 (...)

17. Atenție. Profesorul sesizează și revine asupra problemelor neînțelese. Se distribuie ușor pentru sarcinile date studenților.
18. Evaluare. Aprecierile și notele pe care le acordă mi se par corecte.
19. Pregătirea lecțiilor. Profesorul vine pregătit.
20. Distincție. Profesorul are o conduită discretă și știe să schimbe cursul discuției.
21. Abordare individuală. Profesorul cunoaște limitele mele și ține cont de ele.
22. Creativitate. Profesorul mă stimulează să fiu spontan și original.
23. Cooperare. Profesorul lucrează cu mine sau cu grupul atunci când este solicitat sau când este necesar.
24. Punctualitate. Profesorul este punctual și respectă programul studenților.
25. Deontologie. Profesorul are conduită corespunzătoare și este un exemplu pentu studenți.
26. Relații cu alții. Profesorul are bune relații cu colegii și cu părinții studenților.
27. Angajare. Profesorul se angjează în rezolvarea problemelor apărute la studenți.
28. Transfer. Profesorul face trimitere la alte discipline pe care le studiem.
29. Potențial empatic. Profesorul exercită o atracție deosebită asupra mea și a altor studenți.
30. Constanță atitudinală. Profesorul se manifestă constant în conduita și exigențele sale.
31. Metodolog al instruirii. Profesorul este un controlor și analist al activității de învățare a studenților.

Conform notelor idicate la începutul fișei, un profesor poate obține ca punctaj maxim 155 puncte (31 întrebări X 5), iar ca punctaj minim 31 puncte (31 întrebări X 1).

„Performanțe intelectuale” (TEODORU 1993)

 Vitalie Teodoru, Performanțe intelectuale. Ghid de informare documentară, Editis, București, 1993

Cuprins

I.1. Tehnica notițelor
I.2. Ergonomia învățării
I.3. Metode de învățare
I.4. Memorare eficientă
I.5. Pregătirea examenelor
I.6. Citirea rapidă
II.1.Tehnici euristice
(...)

III.1. Domeniul de preocupări al informării documentare

III.1.1. Istoricul transmiterii informațiilor

III.1.1.1. Prima revoluție informațională

III.1.1.2. A doua revoluție informațională

III.1.1.3. A treia revoluție informațională

III.1.1.4. A patra revoluție informțională

III.1.2. Explozia informațională și criza informării. Cauze, implicații, soluții.

III.1.3. Informarea documentară ca disciplină independentă

III.2. Informatica documentară

III.3. Surse de informare prin canale directe

III.4. Surse de informare formale

III.5. Publicații și servicii de specialitate din România

III.6. Limbaje documentare

III.7. Etapele de lucru ale sistemului de informare

III.8. Beneficiarii informării documentare

III.9. Eficiența activității de informare

(...)

Introducere
(...)
Se vorbește tot mai des de <explozie informațională>, de <abundență informațională>, sugerându-se de fapt prin aceste expresii, existența unui volum informațional imens și în același timp, dificultățile în accesarea, selectarea și evaluarea resurselor informaționale cu adevărat relevante. Richard Wurman apreciază că sentimentul de a fi copleșit de informații se datorează incapacității de a extrage dintr-un volum imens de resurse informaționale elementele cu adevărat relevante.
(...)

Bibliografie

(...)

Manolescu M. & Lăzărescu G., Metode și sisteme moderne în informarea tehnico-științifică, Editura tehnică, București, 1972.

Mâță C. (ed.), Biblioteca și perenitatea culturii românești, BCU, Iași, 1980.

Mihailov A. & Ciornyi S. & Ghiliarevski R., Informatica documentară, Editura tehnică, București, 1970.

Mureșan P., Învățarea eficientă și rapidă, Ceres, București, 1990.

Neacșu I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară București, 1990.

Pinaud J. & Guebel S., Guide pratique de la documentation, Hachette, Paris, 1988.

Poenaru R., Să citim mai repede și mai eficient, Ed. Științifică, București, 1990.

Regneală M., Microformatele de informare tehnico-științifică, Ed. Științifică și Enciclopeidocă, București, 1988.

Revel J. F., La conaissance inutile, Grasset, Paris, 1988.