A murit un mare campion la box

Cuget Liber 20 septembrie 2013

Ţi-ar plăcea să locuieşti aici. Care sunt cele mai INVENTIVE oraşe din lume

REALITATEA.NET 16 iulie 2013

„Doi copii constănțeni în vacanță de zece zile la Yokohama” (199?)

L. B.,  În cadrul concursului internațional de „Carte ilustrată”, doi copii constănțeni în vacanță de zece zile la Yokohama, 199?

În august, se va organiza la Yokohama cea de a treia ediție a concursului internațional de „Carte ilustrată” de copii, din orașele înfrățite: San Diego, Lyon, Bombay, Manila, Vancouver, Odessa, Shanghai și Constanța. menționăm că, la edițiile precedente, până în prezent două consecutive, câte doi copii din Constanța au fost invitați la Yokohama, pentru un sejur de zece zile. La această manifestare pot participa numai copii între 9 și 15 ani. Procurarea formularelor și relații suplimentare, în sediul Primăriei, camera 118, tel. 615591. 

„Palade George Emil” (MANEA 1992)

 Ion Manea, Români în știința și cultura occidentală, Davis, 1992, p. 292

PALADE George Emil, savant recunoscut în domeniul biologiei celulare, profesor universitar, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, s-a născut la Iași, în noiembrie 1912. Tatăl său, Emil Palade, era profesor de filosofie, iar mama lui era, de asemenea, profesoară.

Mediul familial l-a încurajat pe viitorul savant în formația sa intelectuală. În 1930 a intrat la Facultatea de Medicină a Universității București. Lucrarea sa de doctorat s-a referit la anatomia microscopică, la histologie.

După terminarea studiilor, a fost cercetător, iar apoi, în timpul războiului, în corpul medical al armatei române.

În 1946, a plecat în Statele Unite, cercetător la New York University. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Doctorul A. Claude, de origine belgiană, lucra temporar la Rockefeller University. În toamna anului 1946, acesta l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el. Claude lucra în Departamentul de Patologie sub direcția doctorului James Murphy, colaborând cu G. Hogerboom și W. Schneider. K. Porter, care urma să devină împreună cu Palade șeful laboratorului, lucra la cercetări în domeniul microscopiei electronice a țesuturilor animale. 

Palade a realizat importanța excepțională a informațiilor științifice obținute cu studiul biochimic. Cum nu era biochimist, a inițiat o colaborare cu P. Siekevitz, care a venit să lucreze cu el în 1955. Împreună cu au combinat metodele inițiale de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracțiunile mitocondriale izolate realizate de Siekevitz a stabilit definitiv rolul acestor organisme subcelulare ca un component major producător de energie al celulei.

Poate cel mai important element al cercetării lui Palade a fost explicația mecanismului celular de secreție de proteină. În 1960, laboratorul lui Porter și Palade devenise un fel de Meccă a microscopiei electronice în biologie. Porter și Palade au început să editeze în 1950 revista științifică „Journal of Biochemical and Biophysical Cytology”. Revista a devenit mai târziu „The Journal of Cell Biology” și este cea mai importanță publicație științifică în domeniul biologiei celulare.

În 1961, Palade a fost ales membru al National Academy of Science.

Până în 1960, nici un profesor nu a părăsit R. U. pentru alt post universitar, dar Porter a rupt tradiția acceptând o numire la Harvard. Palade a părăsit și el R. U. în 1973, mutându-se la Yale, iar în 1990 la San Diego.

În 1974 a primit Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, pe care l-a împărțit cu mentorul său A. Claude și cu C. Dave.

A fost ales membru de onoare al Academiei Române. (...)

La 12 martie 1986, președintele SUA R. Reagan i-a decernat Medalia Națională pentru merite deosebite în domeniul științei.