Problema balanței comerțului alimentar al Marii Britanii în timpul marii crize economice mondiale din 1929-1933 (GALSWORTHY 1933)

<
(...) Sir Lawrence observă alături un exemplar din ”Ghidul Politicianului Britanic” și începu să parcurgă alene cifrele importurilor realizate de Marea Britanie. Găsi la cartofi: consumul șaizeci și șase de milioane de cinci sute de tone, producție opt milioane opt sute șaptezeci și patru de mii de tone. Mai deunăzi citise un articol al cuiva care scria că se importă anual slănină în valoare de patruzeci de milioane de lire sterline. Luînd o foaie de hîrtie, Sir Lawrence însemnă: Prohibiția importului și protecția mărfurilor alimentare ce pot fi produse în interior*. Importuri anuale: carne de porc, 40.000.000 lire sterline, păsări, aproximativ 12.000.000, cartofi - Dumnezeu știe cît or mai fi costînd. Și toată carnea de porc, toate ouăle și jumătate din cantitatea de cartofi ar putea fi produse în țară. De ce să nu facem un plan pe cinci ani? Ar trebui diminuat, prin prohibiție, importul de carne de porc și de ouă cu o cincime în fiecare an, iar importul de cartofi cu o zecime anual, sporindu-se treptat producția internă, menită să le înlocuiască. La sfîrșitul a cinci ani, carnea de porc și ouăle și jumătate din cantitatea de cartofi ar proveni din producția internă. Am economisi în acest fel optzeci de milioane din investițiile pentru import, ceea ce, practic, ar echilibra balanța comerțului nostru.
Luînd o altă foaie de hîrtie, scrise:

Către redactorul șef al ziarului The Times
Domnule,
Un plan simplu de echilibrare a balanței noastre comerciale ar merita, cred, atenția celor interesați să ajungă la țintă fără ocolișuri. În investițiile noastre destinate importului sînt prevăzute trei articole alimentare pentru care se cheltuiește anual circa... lire, și care ar putea fi produse în țara noastră, fără să ridicăm simțitor prețul de cost al traiului, m-a ș încumeta să afirm, dacă de la bun început luăm elementara precauție de a spînzura un speculant. Aceste trei articole sînt: carnea de porc, păsările, cartofii. Nu ar fi necesar să se pună impozite, pentru că tot ce s-ar cere a fi...
(...)
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell**, trad. A. Ralian, vol. II (Dincolo de rîu), ed. Miron, 1992, pp. 172-173.

NOTĂ M. T.
* Tarifele protecționiste aplicate în 1932 au permis revigorarea industriei și agriculturii Marii Britanii. (http://documents.tips/documents/anglia-in-perioada-interbelica.html)
** ed. Miron - Clasici vechi și noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol (http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol)

Ziua Protecția Civile în România

Prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933 s-a aprobat Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protejării populației civile, rezultată în urma efectelor devastatoare ale Primului Război Mondial.

SURSA
”Cuget Liber”, Constanța, 2013

Calcule pe o pagină de gardă (NOVAC 2000)

 Constantin Novac, Alegeri la Uniunea Scriitorilor. Calcule pe o pagină de gardă, „Tomis”, Constanța, decembrie 2000

Aflat în plin proces mediatic, poate mai grăbit decât în precedentele împrejurări similare, evenimentul electoral din aprilie nu promite a cădea în spațiul grav, problematic al bilanțurilor literare. Întocmai ca în campaniile noastre autohtone de desemnare a aleșilor neamului, forma copleșește fondul, interesul personal, imediat, nemijlocit, prevalează și aici asupra strategiilor obștești de anvergură dacă nu, cu adânc ticluită vorbire, acestea par să se confunde. Nu soluțiile de optimizare sau eradicare necesare intră primele în competiție, ci ambițiile aspiranților la scaunul prezidențial, sub al căror drapel mai mult sau mai puțin emblematic se strâng, din rațiuni partizane cu aparențe doctrinare, inși marcați de o dubioasă statornicie. Drept urmare, au crescut alarmant și în chip foarte rapid combativitatea și spiritul clarvăzător al unor, până mai ieri, ațipiți; delațiunea, deghizată în crampe civice, expune precipitat și nedemn obștea scriitoricească oprobriului unui public în necunoștință de cauză, dar predispus temperamental la ieftină vehemență. Cu cine votăm? Dau să se întoarcă acasă fiii rătăciți vremelnic pe coclaurile politicii noastre levantine; zgomotoase personalități care, ani de-a rândul, s-au detașat ostentativ de breasla scriitoricească, sunt traversate subit de idei de asanare morală și de resuscitare organică a Uniunii și, fluturându-și legitimațiile de membru nepreschimbate, restanțieri la cotizație, râvnesc acum la sceptrul decizional. Se elaborează astfel, în laboratoare clandestine, dileme hamletiene cu aparențe reformatoare. Unii (re)văd în această structură vicioasă de tip stalinist, scoțând din mâlul uitării chipuri și fapte care n-o onorează, socotind-o supraviețuitoare printre puținele din Europa, nu atât datorită puterii, cât mai ales slăbiciunilor ei. Alții văd în ea o corporație de tip sindical, cu organisme bine consolidate în teritoriu, menită a veghea la identitatea și prosperitatea membrilor ei, punând pe planul al doilea specificul îndeletnicirii; dimpotrivă, alte voci subliniază nevoia unui for academic cu propensiuni elitiste, mai puțin preocupați de factorul material. În acord cu această alternativă, am avea de ales ca președinte între un personaj charismatic, onorant prin sine însuși, decorativ pentru instituție și un gospodar-scriitor transpirat, cu mânecile suflecate, capabil să asigure baza logistică a supraviețuirii breslei. Pe cine votăm? Ar fi mai potrivit, pentru a ne asigura minima protecție, să ne abandonăm în brațele unui partid sau ale guvernanților, cu tot riscul de a-i scoate din țâțâni cu potențialul iritant al unora din confrații noștri? Sau să ne păstrăm destinul în propriile mâini, apărându-ne glia cu insistență și fermitate?

Dumnezeu știe dacă, trăind, Ulici ar fi fost în stare să reducă toată această tevatură la o simplă speculație de cafenea. Cert este că avem nevoie astăzi de autoritatea unui lider asemenea lui, de un manager experimentat în bătălii de uzură, cu o cutie de viteze adaptabilă la existența noastră accidentală. A pierde astăzi ceea ce s-a câștigat în ultimii ani înseamnă sinucidere. Să nu ne facem iluzii, solidaritatea de breaslă este, deseori, una dintre acestea. Spre deosebire de mineri, fiecare scriitor își are șutul său în care cotrobăie, protestează și contestă, dependent, totuși, de oxigenul lumii de deasupra. Sentimentul acestei funciare dependențe ne-ar putea face mai înțelepți măcar cu prilejul evenimentului așteptat din aprilie. 

Istoria politicilor sociale. Europa sec. XIX-XX (DEMIER 1996)

 Francis Demier, Istoria politicilor sociale. Europa sec. XIX-XX, trad. C. Secăreanu (fr. 1996), Institutul European / Memo-8-Istorie, Iași, 1998, 111 p. 

5 Introducere

7 1. Moștenirea. Biserica și marile monarhii
A. Sărăcia recunoscută și protejată
a. Caritatea medievală
b. Organizațiile de meserii
c. Regele protector
B. Statul mercantilist față de sărăcie
a. Statutul social al săracului
b. Secularizarea politicilor sociale
c. Taxa săracilor în Anglia
d. În Franța: protecție și represiune
C. Caritatea administrativă contestată
a. Apariția unui model liberal
b. Europa între conservatorism și inovație
c. Țările din Nord

13 2. Liberalismul față de chestiunea socială

A. Revoluția franceză
a. Bulversarea politicilor de asistență
b. Comitetul pentru cerșetorie
c. Dreptul la asistență
B. Optimismul economiștilor liberali
a. O analiză rațională a sărăciei
b. Creșterea contra sărăciei
c. O definiție foarte restrictivă a socialului
C. Anglia în avangarda reformelor
a. Taxa săracilor sub acuzație

b. Workhouses

c. Regatul Țărilor de Jos

19 3. Industrializare și pauperism
A. Noua sărăcie
a. Schema liberală, discutabilă
b. Neliniștea elitelor
B. Limitele „revoluției liberale”
a. Anglia săracilor
b. Franța: discursul liberal și ponderea tradițiilor
C. „Spitalul general, pilon al asistenței”
a. Proba Revoluției
b. Spitalul între asistență și medicalizare
D. Mișcarea de externalizare
a. Birourile de binefacere
b. Economia caritabilă
c. Copiii nevoiași

26 4. Prevederea modernă împotriva nefericirii sociale
A. Modernizarea protecției sociale
a. Asigurările și prevederea
b. Casele de economii
c. Recurgerea la casele de amanet
d. Limitele „auto--asistenței”
B. Societățile de ajutor mutual
a. Friendly Societes
b. Mutualismul francez
C. Primele case de pensii
a. O aplicare limitată în Franța
b. Reușitele: Anglia, Prusia, Belgia

32 5. Liberalismul pus la încercare de revoluțiile din 1848
A. Primăvara anului 1848: liberalii în defensivă
a. Eșecul vechilor sisteme de protecție
b. Prevederile dirijate de stat
B. A II a Republică între conservatorism și inovație
a. Intervenționismul necesar
b. Noile legi sociale
c. Casa națională de pensii
C. Al Doilea Imperiu: protecție și autoritate 
a. Impulsul statului
b. Limitele unei protecții autoritare
D. Calea conservatoare în Prusia
a. Căutarea stabilității
b. Între modelul englez și corporatism

38 6. Asigurările sociale germane
A. Bismarck și reconstrucția socială
a. Protecție socială contra libertate politică

b. „Tehnocrații” protecției sociale
c. Consens în jurul unei „monarhii-providență”
B. O nouă protecție muncitorească
a. Asigurarea de boală și de accident
b. Un sistem descentralizat
c. Prezența statului în sistemul de pensii
C. Consolidarea sistemului bismarckist
a. Un nou model pentru Europa?
b. Spre un nou echilibru social

44 7. Democrațiile parlamentare, contraatacul liberalismului
A. Regatul Unit: liberalism politic și reformism social
a. Moștenirea trectului
b. Sindicate și politică socială
B. În Franța: democrație republicană și liberalism social
a. Liberalismul republicanilor
b.  Critica radicalilor
C. Ponderea paternalismului
a. Controlul mâinii de lucru
b. Catolicism social și filantropie protestantă
c. Poliția socială a marilor întreprinderi
D. Limitele încadrării tradiționale
a. Presiunea celei de „a II revoluții industriale”
b. Paternalismul în dificultate
c. Redescoperirea săracilor
d. Leon al XIII lea și enciclica Rerum novarum

51 8. Sfârșitul secolului: căutarea păcii sociale
A. Liberalismul european contestat
a. Reformismul englez
b. Economia socială belgiană
c. Mișcarea reformistă în Franța
d. Solidarism și socialism moderat
B. Schița unui sistem de prevedere socială
a. Noua generație liberală engleză
b. Începuturile Welfare State-ului
C. În Franța: achizițiile sociale din „Belle Epoque”
a. Progrese limitate
b. Franța - logica asistenței
c. O majoritate socială ostilă schimbării
D. O Europă a progresului social
a. Difuzarea modelului german
b. Productivismul social belgian
c. Reformismul european

60 9. Lecțiile Marelui Război
A. Marele Război și progresul social
a. Susținerea „spatelui” frontului
b. Cererea de reforme
c. Progres limitat după război la aliați
d. Legislația germană împotriva presiunii revoluționare
B. Weimar și consensul social
a. Lărgirea politicii sociale
b. Politica socială și marele capital
c. Rolul hotărâtor al sindicatelor
C. Anglia: stagnare economică și politică socială
a. Impactul deflației
b. Urmarea reformelor
D. Reticențele franceze față de asigurările sociale
a. Nostalgia echilibrelor tradiționale
b. Efortul de modernizare
c. Un compromis cu trecutul

69 10. Criza economică și naufragiul politicilor sociale
A. Criza socialului, criza democrației
a. Naufragiul „statului social-german”
b. Regatul Unit - o schimbare cu descreșteri
c. Franța anilor 30: o politică socială fără un nou consens
B. Fascismul: comunitatea națională contra comunității sociale
a. Fascismul și glorificarea socialului
b. Veleitățile familialiste ale sistemului totalitar
C. Protecția socială, rotița statului totalitar
a. Sechestrarea instituțiilor sociale
b. Rasismul în politica socială
c. Politica socială în Europa fascismului

77 11. Statul-providență, rotița democrației
A. Înființarea regimurilor de securitate socială
a. Antifascism și securitate socială
b. Lecția engleză: Beveridge
c. Cealaltă lecție: Keynes
d. Sistemul național englez
B. Securitatea socială franceză
a. Moștenirea Rezistenței
b. De la asigurare la protecție socială
c. Ruptura cu trecutul
d. Limitele schimbării
C. „Economia socială de piață germană”
a. Retopirea moștenirii bismarckiste
b. Protecție socială și capitalism modern
c. De la reconstrucție la redistribuire
d. Un model european de welfare state

87 12. Protecția la ora miracolelor economice
A. Protecția extinsă la toți cetățenii
a. O unificare mai puternică a țesutului social
b. Rolul crescut al statului
B. Protecția socială în centrul creșterii
a. „Fordism” și siguranță socială
b. Politică socială și mișcare a creșterii
C. Solidaritatea socială, factor de echilibru al democrațiilor europene
a. Un factor de integrare socială
b. Efectul redistributiv și limitele sale
c. Limitele protecției

93 13. Moștenirile naționale în Europa siguranței sociale
A. Europa statului-providență
a. Avansul Europei
b. Beveridge
c. Asigurările sociale de tip german
d. Franța: o cale mediană
B. Disparitățile sistemelor medicale
a. Costul ridicat al opțiunii franceze
b. Medicina inegal supravegheată
C. Regimurile de pensii
a. Sisteme contrastante
b. Mutația sistemului englez
c. Europa Nordului, Europa Sudului

99 14. Statul-providență în discuție
A. Protecția și criza sistemului productiv
a. Problema costului muncii
b. Costul crescut al protecției sociale
c. Mutație socială și protecție
B. Noul liberalism împotriva statului-providență
a. Presiunea exemplelor anglo-saxone
b. Prudență europeană față de modelele străine
c. Reforme limitate
d. Reculul progresiv al „achizițiilor sociale”
C. Statul-providență, soclul democrațiilor europene
a. Opinia legată de siguranța socială
b. Secuitate socială și echilibru economic
c. Europa securității sociale
D. Concluzie

110 Bibliografie

111 Bibliografie selectivă în limba română