Probleme financiare pentru o reședință de țară a unei vechi familii nobiliare din Anglia interbelică (GALSWORTHY 1932)

<
(...)
Generalul o privi drept în ochi.
- Mi-ar fi rușine să iau banii ăștia de la tine! E vina mea că m-am lăsat depășit de cheltuieli.
- Tăticule! N-ai cheltuit o dată un bănuț pentru dumneata!
- Mă rog, dar nu știu cum s-a întîmplat - un mărunțiș aici, altul colo, și se adună.
- O să revedem împreună totul. S-ar putea să existe unele cheltuieli la care putem renunța.
- Partea proastă e că nu am capital rulant. Ori de cîte ori se ivește ceva, trebuie să fac față de-a dreptul din venituri; taxele de asigurare sînt mari, și cu impozitele și taxele mereu în creștere, veniturile se micșorează întruna.
- Știu, trebuie să fie îngrozitor. N-am putea crește niște animale?
- Costă mult ca să te apuci de așa ceva. Desigur că la Londra sau la Cheltenham, ori aiurea, ne-am putea descurca. Întreținerea casei și a personalului ne seacă.
- Să părăsim Condaford? O! Nu! Și-apoi, cine l-ar cumpăra? În pofida a tot ce a-i făcut, tată, nu e o clădire de confort modern.
- Cu siguranță că nu.
- N-am putea insera niciodată într-un anunț: „această reședință atrăgătoare” fără să roșim. Oamenii, de obicei, nu plătesc pentru strămoșii altora.
Generalul rămase cu privirea în gol.
- Îți mărturisesc sincer, Dinny, că mă apasă o colosală răspundere. Detest să mă zbat pentru bani, să strîng cureaua ba ici, ba acolo, să-mi fac întruna calcule de perspectivă ca să văd dacă pot s-o scot la capăt. Dar. așa cum spui și tu, vînzarea e de neconceput. Și cine ar fi dispus s-o ia cu chirie? Ar fi transformată într-o școală, sau în club cîmpenesc, sau într-un azil. Asta pare a fi  unica soartă a reședințelor de țară în zilele noastre. Singurul dintre noi care are ceva bani este e unchiul Lionel, mă întreb dacă ar fi de acord s-o închirieze pentru week-end-uri.
- Nu, tăticule! Nu! Să încercăm s-o ținem cu ghearele și cu dinții. Sînt convinsă că, într-un fel vom reuși. Dă-mi voie mie să mă ocup de problema economiilor. Dar pînă atunci, trebuie să primești banii ăștia. După aceea o vom lua de la capăt.
(...)
>

SURSA
John Galsworthy, Iubirile lui Dinny Cherrell*, trad. A. Ralian, vol. II (Pustietate în floare), ed. Miron, 1992, p. 98.

NOTĂ M. T.
* Ed. Miron - Clasici vechi si noi - Iubirile lui Dinny Cherrell 2 vol http://www.miron.ro/anticariat/clasici-vechi-si-noi/iubirile-lui-dinny-cherrell-2-vol

Cum era organizată şcoala de pescari şi vânători din Constanţa, în 1938

Cuget Liber 8 aprilie 1938

Istoria politicilor sociale. Europa sec. XIX-XX (DEMIER 1996)

 Francis Demier, Istoria politicilor sociale. Europa sec. XIX-XX, trad. C. Secăreanu (fr. 1996), Institutul European / Memo-8-Istorie, Iași, 1998, 111 p. 

5 Introducere

7 1. Moștenirea. Biserica și marile monarhii
A. Sărăcia recunoscută și protejată
a. Caritatea medievală
b. Organizațiile de meserii
c. Regele protector
B. Statul mercantilist față de sărăcie
a. Statutul social al săracului
b. Secularizarea politicilor sociale
c. Taxa săracilor în Anglia
d. În Franța: protecție și represiune
C. Caritatea administrativă contestată
a. Apariția unui model liberal
b. Europa între conservatorism și inovație
c. Țările din Nord

13 2. Liberalismul față de chestiunea socială

A. Revoluția franceză
a. Bulversarea politicilor de asistență
b. Comitetul pentru cerșetorie
c. Dreptul la asistență
B. Optimismul economiștilor liberali
a. O analiză rațională a sărăciei
b. Creșterea contra sărăciei
c. O definiție foarte restrictivă a socialului
C. Anglia în avangarda reformelor
a. Taxa săracilor sub acuzație

b. Workhouses

c. Regatul Țărilor de Jos

19 3. Industrializare și pauperism
A. Noua sărăcie
a. Schema liberală, discutabilă
b. Neliniștea elitelor
B. Limitele „revoluției liberale”
a. Anglia săracilor
b. Franța: discursul liberal și ponderea tradițiilor
C. „Spitalul general, pilon al asistenței”
a. Proba Revoluției
b. Spitalul între asistență și medicalizare
D. Mișcarea de externalizare
a. Birourile de binefacere
b. Economia caritabilă
c. Copiii nevoiași

26 4. Prevederea modernă împotriva nefericirii sociale
A. Modernizarea protecției sociale
a. Asigurările și prevederea
b. Casele de economii
c. Recurgerea la casele de amanet
d. Limitele „auto--asistenței”
B. Societățile de ajutor mutual
a. Friendly Societes
b. Mutualismul francez
C. Primele case de pensii
a. O aplicare limitată în Franța
b. Reușitele: Anglia, Prusia, Belgia

32 5. Liberalismul pus la încercare de revoluțiile din 1848
A. Primăvara anului 1848: liberalii în defensivă
a. Eșecul vechilor sisteme de protecție
b. Prevederile dirijate de stat
B. A II a Republică între conservatorism și inovație
a. Intervenționismul necesar
b. Noile legi sociale
c. Casa națională de pensii
C. Al Doilea Imperiu: protecție și autoritate 
a. Impulsul statului
b. Limitele unei protecții autoritare
D. Calea conservatoare în Prusia
a. Căutarea stabilității
b. Între modelul englez și corporatism

38 6. Asigurările sociale germane
A. Bismarck și reconstrucția socială
a. Protecție socială contra libertate politică

b. „Tehnocrații” protecției sociale
c. Consens în jurul unei „monarhii-providență”
B. O nouă protecție muncitorească
a. Asigurarea de boală și de accident
b. Un sistem descentralizat
c. Prezența statului în sistemul de pensii
C. Consolidarea sistemului bismarckist
a. Un nou model pentru Europa?
b. Spre un nou echilibru social

44 7. Democrațiile parlamentare, contraatacul liberalismului
A. Regatul Unit: liberalism politic și reformism social
a. Moștenirea trectului
b. Sindicate și politică socială
B. În Franța: democrație republicană și liberalism social
a. Liberalismul republicanilor
b.  Critica radicalilor
C. Ponderea paternalismului
a. Controlul mâinii de lucru
b. Catolicism social și filantropie protestantă
c. Poliția socială a marilor întreprinderi
D. Limitele încadrării tradiționale
a. Presiunea celei de „a II revoluții industriale”
b. Paternalismul în dificultate
c. Redescoperirea săracilor
d. Leon al XIII lea și enciclica Rerum novarum

51 8. Sfârșitul secolului: căutarea păcii sociale
A. Liberalismul european contestat
a. Reformismul englez
b. Economia socială belgiană
c. Mișcarea reformistă în Franța
d. Solidarism și socialism moderat
B. Schița unui sistem de prevedere socială
a. Noua generație liberală engleză
b. Începuturile Welfare State-ului
C. În Franța: achizițiile sociale din „Belle Epoque”
a. Progrese limitate
b. Franța - logica asistenței
c. O majoritate socială ostilă schimbării
D. O Europă a progresului social
a. Difuzarea modelului german
b. Productivismul social belgian
c. Reformismul european

60 9. Lecțiile Marelui Război
A. Marele Război și progresul social
a. Susținerea „spatelui” frontului
b. Cererea de reforme
c. Progres limitat după război la aliați
d. Legislația germană împotriva presiunii revoluționare
B. Weimar și consensul social
a. Lărgirea politicii sociale
b. Politica socială și marele capital
c. Rolul hotărâtor al sindicatelor
C. Anglia: stagnare economică și politică socială
a. Impactul deflației
b. Urmarea reformelor
D. Reticențele franceze față de asigurările sociale
a. Nostalgia echilibrelor tradiționale
b. Efortul de modernizare
c. Un compromis cu trecutul

69 10. Criza economică și naufragiul politicilor sociale
A. Criza socialului, criza democrației
a. Naufragiul „statului social-german”
b. Regatul Unit - o schimbare cu descreșteri
c. Franța anilor 30: o politică socială fără un nou consens
B. Fascismul: comunitatea națională contra comunității sociale
a. Fascismul și glorificarea socialului
b. Veleitățile familialiste ale sistemului totalitar
C. Protecția socială, rotița statului totalitar
a. Sechestrarea instituțiilor sociale
b. Rasismul în politica socială
c. Politica socială în Europa fascismului

77 11. Statul-providență, rotița democrației
A. Înființarea regimurilor de securitate socială
a. Antifascism și securitate socială
b. Lecția engleză: Beveridge
c. Cealaltă lecție: Keynes
d. Sistemul național englez
B. Securitatea socială franceză
a. Moștenirea Rezistenței
b. De la asigurare la protecție socială
c. Ruptura cu trecutul
d. Limitele schimbării
C. „Economia socială de piață germană”
a. Retopirea moștenirii bismarckiste
b. Protecție socială și capitalism modern
c. De la reconstrucție la redistribuire
d. Un model european de welfare state

87 12. Protecția la ora miracolelor economice
A. Protecția extinsă la toți cetățenii
a. O unificare mai puternică a țesutului social
b. Rolul crescut al statului
B. Protecția socială în centrul creșterii
a. „Fordism” și siguranță socială
b. Politică socială și mișcare a creșterii
C. Solidaritatea socială, factor de echilibru al democrațiilor europene
a. Un factor de integrare socială
b. Efectul redistributiv și limitele sale
c. Limitele protecției

93 13. Moștenirile naționale în Europa siguranței sociale
A. Europa statului-providență
a. Avansul Europei
b. Beveridge
c. Asigurările sociale de tip german
d. Franța: o cale mediană
B. Disparitățile sistemelor medicale
a. Costul ridicat al opțiunii franceze
b. Medicina inegal supravegheată
C. Regimurile de pensii
a. Sisteme contrastante
b. Mutația sistemului englez
c. Europa Nordului, Europa Sudului

99 14. Statul-providență în discuție
A. Protecția și criza sistemului productiv
a. Problema costului muncii
b. Costul crescut al protecției sociale
c. Mutație socială și protecție
B. Noul liberalism împotriva statului-providență
a. Presiunea exemplelor anglo-saxone
b. Prudență europeană față de modelele străine
c. Reforme limitate
d. Reculul progresiv al „achizițiilor sociale”
C. Statul-providență, soclul democrațiilor europene
a. Opinia legată de siguranța socială
b. Secuitate socială și echilibru economic
c. Europa securității sociale
D. Concluzie

110 Bibliografie

111 Bibliografie selectivă în limba română