arh. Radu Cornescu, Constanța. Clădiri de patrimoniu semnate de arh. Victor Ștephănescu
Arh. Victor Stephănescu (1876-1950) a fost unul dintre marii arhitecți români care au profesat în prima jumătate a secolului XX. Cunoscut pentru multe lucrări importante atât în București, cât și în țară - Expoziția jubiliară din 1906, Cercul Militar, Biserica Anglicană, Muzeul Național de Geologie, Biblioteca Metropolitană, Aripa Nouă a Gării de Nord, Catedrala Încoronării (Alba Iulia) etc - este autorul și al mai multor clădiri din Constanța, unele fiind astăzi monumente istorice, făcând parte din patrimoniul național: Moscheea Carol I, Palatul Comunal (Muzeul de Istorie), Casa Pariano (Muzeul Jalea), Casa Cănănău (fostul Consulat Chinez), Casa Ecsarhu (dispărută), Sediul Bursei noi din Port, Sediul Pompierilor din Port, Vila Luceafărul, Vila Pretorian (dispărută) și Cazinoul din Mamaia. S-a ocupat de sistematizarea Pieței Ovidiu.
La Expoziția din 1906 de la București, V. Ș. a fost arhitect-șef, dar și autor al mai multor clădiri. Printre ele și Pavilionul Dobrogei, reprezentat printr-o geamie.
Ulterior, este invitat la Constanța, unde edilii vor să construiască o moschee, pe locul vechii geamii Mahmud II, aflată în stare de degradare. Aici este coopta și pentru extinderea cu noi funcțiuni a Cazinoului realizat de Daniel Renard. El proiectează noi spații la subsol, parter și etaj.
După o vizită în Turcia, împreună cu ing. Gogu Constantinescu, realizează Moscheea Regală Carol I (1910-1913).
Clădirea care domină Piața Ovidiu - Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța - este fostul sediu al Primăriei. Ea a fost începută în 1911 după planurile lui V. Ș. și terminată, cu întârziere, din cauza războiului, în 1921. Clădirea, lucrată în stil neoromânesc, are un aspect monumental; ea se întinde pe vertical pe 5 nivele: subsol, parter, două etaje și mansardă. Ș. a conceput și sistematizarea Pieței Ovidiu, mutând și statuia lui O. în centrul ei, în ax cu Primăria.
(...) Astfel, în 1913 concepe două case în stil victorian: Casa Pariano și Casa Cănănău. Casa Pariano (Muzeul Jalea) nu este ridicată înainte de război, iar după 1919, proprietarul își schimbă dezideratele cu privire la această construcție care este până la urmă realizată în stil neobrâncovenesc în 1922.
Casa Ecsarhu (S+P+2 cu magazine la parter) a fost proiectată în 1912. Ea se afla pe strada Arhiepiscopiei, în spatele bisericii catolice Sf. Anton din Padova. După 1959, a fost transformată în muzeu de artă, dar a fost demolată în anii 70 din cauza stării ei precare.
Casa Damadian a fost concepută ca o extindere a fostei Case Wegener, fațadele fiind recompuse în stil neoromânesc, cu elemente asemănătoare cu cele ale Palatului Comunal din apropiere. Ea a fost parțial realizată înainte de 1916, fiind terminată imediat după război. A fost naționalizată în 1947, iar după 1990 a fost revendicată de moștenitori. De curând a fost reamenajată.
În perioada interbelică, V. Ș. începe să proiecteze în stil modernist, cel mai elocvent exemplu fiind Cazinoul din Mamaia (1935), care a fost realizat, după proiect, în 3 etape: 1.Pavilionul central, 2.Cabinele de băi, 3. Pasarela cu bar maritim și tobogane, fiecare având buget, avizare și execuție separate. Pavilionul central a fost realizat piramidal, cu corpuri dispuse în trepte spre plaje, spre N și spre S, iar fațada principală dinspre V are ca dominantă un turn-semnal cu o intrare majestuoasă.
Tot în Mamaia, Ș. este autorul a două vile: Pretorian și Luceafărul. Astăzi mai există doar Vila Luceafărul de lângă Hotelul Victoria (D+P+2).
O altă lucrare de pe țărmul Mării Negre se află astăzi la Balcic, în Bulgaria. Este vorba de fost uzină electrică din Domeniile Regale pe care le-a ctitorit Regina Maria. E o clădire modestă, care astăzi ține loc de un mic chioșc de suveniruri, dar care aduce aminte de acele vremuri...
Două construcții din perioada interbelică purtând semnătura lui Ș. se găsesc în Portul Constanța, fiind vorba de Bursa de Mărfuri (Bursa Nouă) și de sediul Pompierilor. Bursa este o clădire impunătoare, în stil modernist, având la sol o suprafață de 960 mp. Clădirea are majoritar 2 etaje, totuși la intrarea dinspre N, corpul expoziției are o înălțime considerabilă, ridicându-se deasupra corpurilor P+2 carer o înconjură. Clădirea Pompierilor (D+P+2) este amplasată în apropiere, imediat lângă Poarta 2.
Vechiul Pavilion Regal (Cuibul Reginei), fiind distrus într-un incendiu în 1927, pe locul lui a fost construit un pavilion nou, în stil modernist, dar și cu elemente neoromânești. A fost demolat în anii 70.
O clădire mai puțin cunoscută (distrusă), cu o arhitectură de influență mediteraneeană, se afla la 30 km S de Constanța, în satul Moșneni. Conacul Rădulescu (D+P+1+M) avea pereți din piatră aparentă și avea și o mică piscină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu