Faceți căutări pe acest blog

marți, 31 decembrie 1991

„Anuarul I” (MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE A MOLDOVEI 1991)

 Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Anuar I, Chișinău, 1992

I.Studii
3 Nicolae A. Răilean - Istoria există numai prin adevăr
7 Nicolae A. Chetraru - Primul arheolog basarabean Ion C. Surucean și primul muzeu de istorie a Moldovei
27 Grigorie P. Jitaru - Contribuții la istoricul blazonului Basarabilor
37 Vlad D. Ghimpu - Considerații privind evoluția procesului etnic în Moldova
47 Mihai Sofronie - Vasile Stroescu, un mare mecena al românilor transilvăneni
55 L. G. Amșenikov - Moldavschie poseleniia na Ucraine

II.Istorie veche și arheologie
75 I. A. Borziac & A. I. David & T. F. Obade - Climeuț II - Verhnepaleoliticescaia stoica s mamontovoi faunoi v podnectrobe
95 O. G. Levițchii & E. N. Savva & L. F. Cioban - Issledovanie curgannovo moghilnica rannego jeleznogo veca u s. Trinche
108 V. Ia. Sorochin - Orudiia truda i hoiziaistvo plemen culturî Precucuteni-Tripolie A na territorii Moldovî
118 I. V. Golțeva - Dva cnijala - mecia epohi bronzî iz sobraniia Naționalnogo muzei istorii Moldovî
122 V. P. Haheu - O ghetschih pamiatnicah Levoberejia Moldovî
129 G. I. Postiche - Novîe dannîe o srednevecovom gorizonte v Starom Orhee
140 Natalia N. Mateevici - Colecțiile fondului de arheologie ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei

III.Istorie
152 Mihai P. Onila - Satele din județele Lăpușna, Orhei și Soroca care au fost închinate mănăstirilor (sec. XV-XVII)
161 Pavel S. Cocîrla - Unele date privind administrația ținutului și târgului Orhei la sfârșitul sec. XVI - prima jumătate a sec. XVII
167 Liuba C. Bîrsan - Pârcălabii cetăților de pe Nistru în timpul domniei lui Ștefan cel Mare
173 I. E. Gonciarova - Monetî feodalnoi Moldovî
183 V. B. Bucarschii - Plan lagheria Carla XII. Iz fondov Naționalnogo muzeia istorii Moldovî
189 Olimpia Palamariu - Monede și medalii din sec. XVII-XIX din colecția Muzeului Hunedoara-Deva
192 Valentin N. Tomuleț - Noi opinii privind dezvoltarea comerțului Basarabiei în prima jumătate a secolului XIX
198 Ludmila P. Nastase - Spre Nilul Albastru (Destinul unui basarabean - Petru V. Șciusev)
205 Maria V. Hasnas - Ziarul Basarabia-câteva file din arhivă
208 Elena T. Postică - Contribuții la cercetarea activității administrației românești în Basarabia în primele luni ale Marii Uniri
214 Virgiliu Teodorescu - Monumentele ridicate la Chișinău în 1918-1940
220 O. Io. Șipachina - Stranițî bîlogo
226 A. A, Cușnir - Opernaia pevița i pedagog Lidiia Babici
233 A. M. Cracan - Academicescaia capella „Doina”
242 Nadejda V. Lavric - Soarta dramatică a orașului basarabean
247 D. A. Crupeinicov - Stali gheroiami ha zemle Moldovî
254 I. F. Rîjova - Grustnaia pamiat
259 L. A. Reprințeva - Deportațiia 1949 goda v Moldavii v collecțiiah Muzeia
269 Alexei P. Zagaiesvchi - Satul Cosăuți- file de istorie

IV.Muzeografie și arhivistică
280 P. P. Starostenco - Muzei Drevnostei Ponta Schifscogo I. C. Surucina v Chișineve
285 Eugenia V. Borodac - Cerințe la descrierea unor categorii de obiecte muzeale
292 Gheorghe Rusu - Arhivele Statului din Iași. La 160 de ani de la înființare

duminică, 1 decembrie 1991

Lansarea ziarului „Curierul de Constanța” la 20 noiembrie 1991 („Tomis” 1991)


<Curierul de Constanța, cotidian de informație, reportaj și opinie, anunță de la primul număr (miercuri, 20 noiembrie 1991) că „se situează, hotărît, în afara vîltorii pasiunilor politice”. Idealul său este (totuși!) de a se constitui într-un soi de oglindă neutră în care să se răsfrîngă „cu discernămînt și bunăcredință... activitatea tutor formațiunilor politice existente.” Am fost curios să văd cum izbutește Nicolae Fătu, un publicist redutabil, cu nerv polemic, pînă mai ieri colegul nostru la Tomis, să facă față unui astfel de program în condițiile în care „drumul spre idealurile revoluției nu este neted și presărat cu flori, ci cu neliniștitoarele capcane ale obtuzității, absurdului, corupției, inflației galopante.
Despre „activitatea formațiunilor politice”, ce-i drept, n-am găsit (și asta fără nic un regret) în primele numere ale Curierului de Constanța. Am remarcat, în schimb, că se cultivă eseul cu adresă culturală sau socială de bună calitate (Florin Șlapac), comentariul politic inteligent (Radu Șuiu, George Șerban), nota și articolul de o limpede tăietură critică vizînd viața județului sub toate aspectele ei (Radu Apostol, Lucia Anghel, Adriana Georgescu, Maria Șerban, Dan Jianu, Sandu Zlăteanu, Constantin Șerban). Se spune că prima impresie este decisivă, conținînd în cutele ei, mai mult sau mai puțin explicabile logic, și datele profilului viitor al faptelor sau întîmplărilor la care iei, la un moment dat, parte. 
Curierul de Constanța mă convinge de la început că are toate șansele să se înscrie în peisajul publicistic al țării ca un cotidian de prim rang. Îi doresc în prag de an nou - ca și redactorilor și colaboratorilor lui - viața lungă și prosperă.>

?, Curierul de Constanța, „Tomis”, decembrie 1991