SIDA la Constanța postcomunistă (MARGA 1990)

 Interviu realizat de dr. Ecaterina Marga

(...)

- Pentru că SIDA a evoluat la Constanța cu anumite particularități, vă rog să ne vorbiți despre profilaxia acestei boli

+ Epidemia de SIDA are un caracter particular la noi în țară și mai ales la Constanța. Așa spun toți specialiștii veniți din partea OMS și din Franța, SUA, Belgia, Germania. De ce are un caracter particular? Pentru că nu s-a mai văzut în nici o țară o epidemie cu caracter exploziv care să cuprindă așa de multe cazuri cu cale de transmitere parentală. Sunt afectați mai ales copiii din leagăn, dar și alți copii care au primit transfuzii de sânge. Numărul lor crește formidabil de la o zi la alta. Până acum eu am fișele și am văzut mai mult de 300 de copii. Sunt grupați în mai multe locuri: la Leagănul Cernavoda, Năvodari (acum în curtea Spitalului Municipal), la Medgidia. Nu putem cuprinde în această secție a bolilor infecțioase decât copii în stadiul final al bolii; în jur de 60 avem acum în secție, deci adunând copii din tot județul care sunt în ultimul stadiu al bolii.

Am putut grupa copii și în alte părți, pentru că acest virus nu se transmite altfel decât pe cale parentală.

Dacă se iau măsurile cele mai elementare, normale într-o secție de boli infecțioase și în orice secție de pediatrie, posibilitatea de transmitere a infecției e nulă.

De câteva luni nu ne mai este teamă că personalul se poate contamina cu acest virus. Ne este teamă de ce s-a întâmplat până la luarea acestor măsuri de protecție, deoarece bănuim că infecția cu virusul imunodeficienției umane a debutat la Constanța pe la sfârșitul anului 1988, mai ales în secțiile de pediatrie. Ca specialistă în SIDA, prevăd că o să mai avem probleme cu totul deosebite în următoarele 6 luni: copiii care au primit sânge cu 6 luni în urmă ne așteptăm ca în următoarele 6 luni să facă boala în forma gravă și chiar să decedeze. Dar, după aceea, ne așteptăm la o epidemie la adulți și, mai ales, la femeile care au primit transferuri de sânge (secțiile chirurgie și secțiile ginecologie) cu sânge care nu a fost testat pentru HIV.

De trei săptămâni se se trimite tot sângele recoltat la București pentru a fi testat. Numai sângele bun este transfuzat la bolnavi. Măsura trebuia luată de foarte multă vreme, dar, din păcate, nu a fost luată decât acum. 

- Ce priorități sunt luate în considerare pentru efectuarea diagnosticului serologic?

+ Acolo unde bolnavii pot fi îngrijiți la domiciliu, nu este obligatorie internarea. Noi vom testa mai întâi suspiciunile clasice de boală, vom testa donatorii, familiile celor bolnavi, persoanele cu comportament sexual libertin, homosexualii. Vom trece apoi la testarea personalului medico-sanitar. Au venit atât de multe echipe din partea OMS și din alte țări, încât sperăm să facem față situației.

*

În județul Constanța au fost depistați 405 seropozitivi, 56 au murit, 200 au ARC (Aids Related Complex - manifestări asociate), 23 sunt purtători de HIV. În imensa lor majoritate, bolnavii provin din leagăne și cămine de copii. Cazurile declarate de SIDA numără 30 de inși. Cele trei categorii de bolnavi sunt: seropozitivii asimptomatici (purtători, aparent sănătoși, de virus), seropozitivii cu simptomatologie asociată cu SIDA (ARC) și cei bolnavi de SIDA -boală majoră declarată. Știind că virusul se transmite doar pe cale sexuală sau pe căi sângerânde, primele două categorii de bolnavi pot avea statut social normal, încadrați în muncă și ducând viață de familie, desigur după ce vor fi instruiți asupra riscului de contagiune pe care îl reprezintă. Copiii aparținând primelor două categorii se vor bucura de o viață de familie normală, știind că SIDA nu se transmite pe cale aerogenă sau prin contacte interumane obișnuite. Cei din grupa a treia trebuie spitalizați în secțiile cu profil de boli infecțioase.