(...)
Obligat să efectueze calcule complexe cu un aparat matematic primitiv, omul a căutat să își simplifice munca. (...) Pe de o parte a dezvoltat știința matematică, iar pe de altă parte a perfecționat procedeele de calcul și a inventat dispozitive care să crească viteza și precizia operațiilor și să-i micșoreze eforturile minții.
(...)
Cu aproximativ 4000 de ani în urmă, în Asia antică, un chinez ingenios s-a gândit să-și ușureze calculul în memorie cu ajutorul unei numărători. Astfel a apărut abacul*, primul dispozitiv de calcul, un cadru cu 9 bare pe care culisau 7 bile. Abacul a fost "mașina de calcul" cu viața cea mai lungă. El a fost folosit până la începutul acestui secol.
Un alt pas important în ușurarea calculelor a fost descoperirea cifrei 0. Primele calcule cu nunărul 0 au apărut în cartea matematicianului Brahmagupta**, în secolul al VII lea după Hristos.
Sistemul de numerație pozițional a fost preluat din India de către arabi și dezvoltat. În secolul al IX lea, matematicianul arab Al Horezmi*** a făcut prima expunere a numerației poziționale (1) și a algoritmilor utilizați pentru efectuarea operațiilor aritmetice. În secolul al unsprezecelea cartea lui s-a răspândit și în Europa, având ca efect înlocuirea scrierii cu cifre romane cu scrierea cu cifre arabe în sistemul de numerație pozițional. Adoptarea sistemului de numerație pozițional în locul sistemului de numerație nepozițional roman a permis utilizarea în calcule a tabelelor de adunare și a tabelelor de înmulțire, care au ușurat foarte mult efortul calculatorilor.
(...) În 1617, la Edinburg, John Neper**** a creat logaritmii. Folosind tabelelor de logaritmtui, el a construit un instrument de calcul format din zece bastoane, numit "Bastonașele lui Neper".
Pornind de la tabelele cu logaritmi, matematicianul german Gunter***** a inventat o metodă de calcul cu ajutorul unei scări logaritmice și a unui compas. (...)
Pornind de la metoda lui Gunter, matematicianul englez William Oughtred****** în 1633, apoi englezul Partridge******* în 1662 au construit rigla de calcul în forma sub care s-a transmis până în zilele noastre.
(...)
Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 274-275.
Note M. T.
* abac (latină "abacus") = Instrument de calcul format dintrun cadru de lemn cu 10 vergele metalice, pe care se pot mișca câte 10 bile colorate. (destepti.ro - 8 septembrie 2012)
** Brahmagupta (598 - 660?670) = Unul din cei mari matematicieni ai Indiei. A trăit în statul indian Rajastan, unde a condus observatorul astronomic din Ujjain. A scris manuale de matematică și astronomie, folosind matematica în astronomie. (www.famous-mathematicians.com)
*** Abu al-Horezmi (780 Horezm (Uzbekistan) ? Bagdad - 845 Bagdad) = Matematician, astronom și geograf musulman. A lucrat în "Casa înțelepciunii" din Bagdad, academie fondată de califul al-Mamun în capitala imperiului arab. Latinizarea unui cuvânt din tilul uneia din cele cinci cãrți ale sale a dat termenul "algebră". Latinizarea numelui său a dat termenul "algoritm". (www-history.mcs.st-andrews.ac.uk)
**** John Napier of Merchiston (1550 Edinburgh/Scoția - 1617 Edinburgh) = Al 8 lea lord Merchiston. Matematician, fizician și astronom. Neper este forma latinizată a numelui său, latina fiind limbă de cultură în lumea catolică medievală. A studiat la universitatea St. Andrews din Fife (Scoția). Descoperirile logaritmilor naturali și "bastonașelor" au fost publicate în lucrări matematice apărute în latină în 1614 și 1617. (www.scientia.ro)
***** Edmund Gunter (1581 Hertfordshire/Anglia - 1626 Londra) = Preot anglican de origine galeză. Absolvent al Universității Oxford. Profesor de astronomie la colegiul Gresham. A inventat lanțul, cuadrantul și scala care-i poartă numele. A publicat lucrări de matematicã. (galileo.rice.edu)
****** William Oughtred (1574 Eton/Anglia - 1660 Albury/Anglia) = Fiu de preot anglican, a absolvit Eton College și King's College Cambridge. A devenit preot anglican în 1603. În 1622 inventat rigla de calcul sau rigla logaritmică, manuscrisul latin fiind tradus și publicat de un elev al său în 1632. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)
******* Seth Partridge (1603?1604 - 1686 Hemel Hempstead) = Matematician englez. (www.oxforddnb.com)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu