Lansarea cărții „Cazul Nichita Dumitru” de D. Jela în 1996 („Tomis” 1996)

<
LIBRĂRIA „SOFIA” din Constanța a găzduit lansarea volumului „CAZUL NICHITA DUMITRU” al publicistei DOINA JELA, recent apărut la prestigioasa editură „HUMANITAS”. Noua apariție editorială a fost prezentată de dl. BANU RĂDULESCU, director al revistei „Memoria”, și de senatorul SABIN IVAN.
>

SURSA
Sorin Roșca, PERISCOP, „Tomis”, Constanța, ?.01(?).1996, p.?.

Lista revistei Memoria cu deținuții anticomuniști morți („TOMIS” 2002)

<Revista Memoria, nr. 36-37, publică „catalogul” celor uciși în temnițele comuniste, un soi de addenda la cel ințial (publicat în nr. 33 de Cicerone Ionițoiu), cu numeroase remedieri și omisiuni, cu date noi din alte surse documentare. Am parcurs cu tristețe puținele informații despre oameni necunoscuți reproșându-mi copilărește că la timpul cuvenit, când au fost arestați și uciși, nu am fost alături de ei, deși copilului sau adolescentului sălbatic care eram, fără o înțelegere clară a vieții, nu i se putea pretinde acest lucru. M-am înfiorat ca în fața unor fișe extraordinare de roman:
„ANUȘCA (nici măcar nu i se cunoaște numele de familie), 55 de ani, adusă de securitate la spitalul închisorii Văcărești în vara  lui 1956, cu congestie cerebrală, paralizia membrelor inferioare și pierderea vorbirii, depusă în camera bolnavilor de tuberculoză extrapulmonară. Unguroaică de origine, a murit după 2-3 săptămâni... Nu s-a știut de unde venea, cine era și pentru ce a fost adusă acolo.”
Ce rău le mai putea face această femeie ticăloșilor care au arestat-o? Îți poți imagina o cruzime mai mare din partea unor autorități care acționau pentru protecția unei societăți al cărei țel suprem era fericirea oamenilor?

>



ACUL DEBUSOLĂ, Destine tragice, „Tomis”, Constanța”, 6, februarie 2002, p. 15

Ediția a VI a a Congresului Românilor de Pretutindeni în 1998 („Revista Română” 1998)

Areta Moșu, ROMFEST ’98 CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI, „Revista Română”, ASTRA, Iași, IV, 4 (14), dec. 1998, p. 8

ROMFEST sau cu alte cuvinte CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI a avut loc anul acesta la Muzeul National de Istorie a Romaniei, unde s-au desfasurat lucrarile celei de a VI-a editii in organizarea Fundatiei Culturale CUVINTUL ROMANESC si Fundatiei PRO ROMANIA.

Marcind implinirea a 80 de ani de la infaptuirea MARII UNIRI, Congresul a avut ca tema: ROMANII DE PRETUTINDENI, UN CUGET SI UN SPIRIT, idee majora ilustrata pe durata desfasurarii lucrarilor (16-20 septembrie de expozitia dedicata Reginei Maria, expozitia dedicata diplomatului Nicolae Petrescu Comnen, expozitia de arta plastica romaneasca, realizata de Galeria PONTICA ART si expozitia publicatiilor aparute in exil incepind cu 1950: Cuvintul romanesc, (Hamilton, Canada), Meridianul romanesc (Anaheim, California), Lumea libera (New York), Dorul (Danemarca), Curierul Romanesc (Stokholm, Suedia), Foaie (Long Island) si New York Magazin (New York).

Lucrarile s-au desfasurat pe sectiuni: politica, cultura, istorie, religie, relatii internationale – exil si tineret, reusind sa fie prin substanta lor o concludenta trecere in revista a activitatii de unire in cuget si in simtiri a romanilor din tara cu cei de peste hotare, a acestora din urma cu patria mama si intre diferitele comunitati existente pe intreg mapamondul. O alta idee majora prezenta in majoritatea interventiilor a fost aceea a sublinierii problemelor fundamentale legate de prezentul si de viitorul tuturor romanilor, indiferent de tara in care locuiesc, a dezvoltarii si consolidarii legaturilor dintre acestia si a conjugarii armonioase a eforturilor lor de slujire a idealului comun: unitatea spirituala si culturala.

Demna de remarcat a fost atragere unor forme cit mai variate de cunoastere spirituala. }n acest sens au fost lansate cartile: Exil. Oameni si idei de Silvia Constantinescu (Stockholm), Istoria politica a Europei de la Napoleon la Stalin, Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei in epoca moderna si Istoria slavilor, de N. Ciachir, trilogia Prizonier in propria tara, de Aurel Sergiu Marinescu si Rugaciune si lumina mistica de preot Gheorghe Calciu Dumitreasa. De un interes deosebit s-a bucurat si prezentarea unor reviste si edituri din Basarabia LIMBA ROMANA, LITERATURA |I ARTA.

În fine o adevarata revelatie pentru participanti au constituit-o filmele prezentate: Memorialul Exilului Romanesc (productie a Televiziunii Romane, realizat de Marilena Rotaru), Treptele caderii (Yumi Productions si Tofan Grup), realizat de Anca Hirte si Jean Lefaux, despre închisoarea de la Pitesti, Undeva in Est (productie a Fundatiei FILMUL ROMANESC) realizat de N. Marginea si filmul de scurt metraj consacrat poetului Radu Gyr. Prezentarea revistelor Memoria si REVISTEI ROMANE, editata de Despartamintul ASTRA – MIHAIL KOGALNICEANU Iasi sub directia doamnei ARETA MOSU a insemnat inca un moment de reflectie asupra spiritualitatii si culturii romanesti si, in acelasi timp o larga si promitatoare deschidere de perspective pentru dezvoltarea si consolidarea relatiilor cu romanii de pretutindeni.