„Limbajul păpușii” (MAIOR 1999)

 Felix Maior, Limbajul păpușii, „Tomis”, Constanța, august 1999

La finele lui Florar și la-nceput de Cireșar, Teatrul „Elpis” a găzduit ediția XV a Festivalului Internațional „Săptămâna Teatrelor de Păpuși”, la care au participat, prezentând zeci de spectacole, colective de artiști păpușari din țară (Pitești, Arad, Galați, Ploiești, București, Turda. Brăila, Botoșani, Baia Mare, Bacău, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș), dar și din străinătate (Kahul - Republica Moldova și Karagoz-Orhan Kurt - Turcia). Organizată cu mare dificultate, date fiind condițiile vitrege pe plan financiar, manifestarea din acest an a demonstrat că iubirea pentru frumosul artistic este generatoare de mari reușite. Cel mai important câștig al acestui festival, a cărui primă ediție s-a desfășurat în 1969, a constat în faptul că artiști din mai toate zonele geografice și etno-folclorice ale țării s-au întâlnit și au fost văzuți de un public pasionat și avizat. Animația este o artă fără limite în ce privește posibilitățile de expresie și publicul căruia i se adresează. Fascinantă prin definiție, arta păpușărească a dovedit că nu cunoaște granițe în ce privește limbajul, întrucât copiii, care au venit și la spectacole ceva mai dificile din punct de vedere scenografic și regizoral, ca și la spectacole extrem de inteligibile, s-au delectat copios de fiecare dată, râzând, amuzându-se și aplaudând din belșug. În contextul manifestării, teatrul de gen din Constanța a jucat un dublu rol: de gazdă și de reper estetic, la care s-au raportat multe din colectivele prezente la această trecere în revistă a tot ce are mai reprezentativ, mai valoros, arta păpușărească din țara noastră. Teatrul „Elpis” a dovedit că prin spectacole, colaborări cu regizori și scenografi, preocupări repertoriale („Copilul din stele”, „Metamorfoze”) a creat o adevărată școală, devenind unul din cele mai interesante și apreciate, și pentru că a știut să păstreze tradiția benefică a acestei arte străvechi, și pentru că mai toate montările lui stau sub semnul inovației. De altfel, în palmaresul acestei ediții jubiliare, Teatrul „Elpis” a primit, pentru mizanscena „Califul Barză”, Marele Premiu al Festivalului. A mai beneficiat de această distincție și Teatrul „Țăndărică” din București pentru spectacolul „Pasărea de foc”. Tot pentru „Califul Barză”, colectivul constănțean a primit, prin arhitect Cristina Pepino, Premiul pentru Scenografie, iar actorii Aneta Forna-Christu, Ioana Jora, Mădălina Petrencu, Dana Manolache, Rodica Parase și Cristian Beer au intrat în posesia Premiului pentru Interpretare. Pe durata  festivalului au fost organizate varii activități adiacente. Una dintre cele mai izbutite a fost Expoziția Păpușilor Karagoz și Hagivat, create de Tulin Aktar (Turcia). O suită de gravuri color, relevând desenul ferm și viguros în creionarea personajelor amintite le ipostaziază în diferite situații, compozițiile evidențiind umorul rezultat din atitudini, trăsături fizionomice, cât și din vehicularea unor mijloace plastice deconcertante. De aici, o veselie debordantă, reconfortantă. De remarcat că întreaga expoziție oglindește momente, secvențe dinamice din spectacole, toate desenel fiind realizate în culori tonice despicate în imprevizibile nuanțe și valori tonale.