Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 17 august 2016

Un călugăr tibetan budist într-un muzeu din India colonială britanică (KIPLING 1900-1901)

<
- (...) E adevărat că în Casa Minunilor sînt o mulțime de icoane? În Casa din Lahore*! repetă străinul, ca pentru a fi mai bine înțeles.
- E adevărat, răspunse Abdullah. Casa e plină de zeități păgîne. Mi se pare că și tu te închini la idoli**.
- Nu-l asculta ce spune, interveni Kim.Aceasta este Casa Guvernului și într-însa nu sînt nici un fel de idoli, decît un sahib*** cu o barbă mare albă.
(...)
Kim își făcu loc pe ușă, făcînd să se învîrtească rișchitoarea care închidea intrarea și înregistra automat orice vizitator. Bătrînul venea după el, apoi se opri dintr-o dată și rămase minunat de ceea ce vedea. În holul de la intrare  erau rînduite statui uriașe de proveniență greco****-budhistă*****, a căror vechime n-ar putea să o precizeze decît savanți specialiști, executate de artiști al căror nume a fost acoperit de uitare și a căror mînă fusese călăuzită în mod fericit de inspirația venită cine știe cum, dintr-un pămînt atît de îndepărtat pînă în țara lor, împrumutîndu-i geniul Eladei antice. În sala aceasta se găseau sute de fragmente de figuri, de frize****** lucrate în basoreliefuri*******, de lespezi în mozaic********, reprezentînd figuri colorate care împodobiseră odinioară pereții anticelor stupe********* și vihare********** budhiste din partea de miază-noapte a țării, iar acum, erau etichetate și catalogate aici, ca să fac podoaba și mîndria Muzeului. Cu ochii mari străinul se uita cu toată atenția la tot ce vedea în jurul lui, pe urmă privirile îi fuseseră fixate asupra unui basorelief care reprezenta apoteoza lui Budha. Marele Budha era reprezentat șezînd pe o petală de floare de lotus, care era atît de fin reliefată, încît îți făcea impresia că este reală. În jurul lui era prosternat un întreg cortegiu de regi, străbuni și de zeități budhiste din timpuri străvechi.
(...) Un englez cu barba albă se uita la lama*********** care se întoarse grav ca să-l salute, și scotocindu-se prin buzunare un carnet și un petec de hîrtie.
- Da, așa mă cheamă, zise englezul și zîmbi stîngaci, căutînd să descifreze caracterele întortochiate ale scrisului.
- Mi l-a dat unul dintre ai noștri care a făcut un pelerinaj la locurile sfinte, zise lama. Acum este starețul lamaseriei Lung Cho, și mi-a povestit și despre acesta, adăugă el ridicînd brațul și arătînd lucrurile din jurul lui.
- Atunci fii bine venit, lama din Thibet************. Iată icoanele, și tot aici sînt eu, răspunse englezul privindu-l fix, pentru aduna înțelepciune; (...)
(...) Străinul începu să vorbească custodelui, cu oarecare sfială despre lamaseria din care făcea și el parte, mînăstirea Such-zen care era în fața Stîncilor Colorate, la patru luni de drum din Lahore. Custodele aduse un album uriaș și după o scurtă căutare îi arătă lamaseria care era ridicată în vîrful unei stînci de la înălțimea cărora se vedea toată valea închisă între pereții straturilor de piatră multicoloră.
- Da, da aceasta este, încuviință lama, scoțînd o pereche de ochelari de os, de proveniență chinezească. (...) Dar cum se face că tu... sau mai bine zis englezii să știți despre asta? Odată mi-a vorbit despre asta unul care era stareț la Lung-Cho, dar nu l-am crezut. Domnul... Cel a tot Puternic... este cinstit și de lumea din părțile astea? Viața lui este cunoscută de cei de aici?
- Povestea lui o găsești săpată în întregime pe pietrele care le vezi aici. Vino să te convingi, după aceea te vei mai odihni.
(...)
Fiecare amănunt al acestei povestiri minunate fu retrăit de el în fața fragmentelor de monumente care uneori îl consternau  din cauza influențelor străine din Elada, dar care îl emoționau cu toate acestea ca pe un copil în fața unui lucru nou pe care îl vede pentru prima dată. Acolo unde continuitatea era întreruptă din cauza fragmentelor pierdute ale pietrelor, cum era cazul la Buna Vestire, intervenea custodele care deschidea numaidecît în maldărele lui de cărți, franceze și germane, la pagina unde erau reproducerile fotografice a părțile pierdute.
Aici era cuviosul Asita************* , care nu est altceva decît corespondentul lui Simion din cathechismul creștin, ținînd Copilul Sfînt pe genunchi în timp ce mama și tatăl copilului ascultă cuvintele lui; dincolo erau descrise întîmplările din legenda lui Devadatta**************. Aici era păcătoasa umilită care învinuise pe Domnul de prihană; mai încolo era învățătorul în Parcul Cerbilor***************, împărțind învățătura; minunea era Bodhisat**************** în haină domnească de prinț; taina care uimise pe cei care se închinau focului; taina nașterii; moartea lui la Kusinagara******************, cînd învățăcelul cel slab de înger a leșinat; mai încolo erau secne nenumărate de meditație sub arborele Bodhi******************* și scene de adorație față de cățuea******************** milelor. După cîteva clipe, custodele își dădu seama că vizitatorul său nu era un simplu cerșetor, ci un erudit desăvîrșit. Trecură din nou prin toate galeriile încărcate de monumente, în fața cărora lama lua cît un grăunte de tabac, în timp ce-și ștergea ochelarii, și vorbea cu repeziciune uimitoare un amestec de Urdu********************* cu Thibetană**********************. Auzise și el despre călătoriile pelerinilor chinezi Fo-Hian*********************** și Hwen-Thiang************************, și ar fi dorit să știe dacă însemnările acestora au fost traduse. Își ținu respirația în timp ce răsfoia lucrările lui Beal************************* și Stanislas Julien**************************.
- Toate acestea se găsesc aici! Un adevărat tezaur care stă sub pază.
Luă o atitudine plină de respect, în timp ce ascultă o traducere grăbită în dialect urdu a acestor fragmente. pentru prima dată află de spre lucrările savanților europeni, care, după aceste pietre și alte documente, reușiseră să reconstituie și să identifice Locurile Sfinte, care au fost Leagănul Budhismului. Pe urmă, custodele îi arătă o hartă uriașă, pe care erau o mulțime de însemnări în puncte și linii galbene. Degetul lui uscat și cafeniu urmărea pe hartă drumul tras de creionul custodelui: ici era Kapilavastu***************************, colo Regatul Mijlociu****************************, iar dincolo Mahabodi*****************************, care era Mecca****************************** budhismului; mai încolo era Kusinagara, loc de tristă amintire, unde a murit Prea Sfîntul.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim*******************************, trad. Jul. Giurgea, vol. I, Casa de editură și presă ”Viața Românească”, București, 1990, pp. 10-15.

NOTE M. T.
* Lahore = Azi al doilea oraș al Pakistanului, la granița cu India. Colonia britanică India includea teritoriile actualelor state India, Pakistan, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și Birmania.
** Religia lui Abdullah era islamul, care este o credință monoteistă.
*** SAHÍB s.m. Termen care denumea în limbajul colonial britanic pe stăpân sau (p. ext.) pe omul alb. [Pron. saib și sa-ib. / < engl., fr., it. sahib < cuv. hindi, trecut și în arabă]. Sursa: DN (1986) (https://dexonline.ro/definitie/sahib)
**** În 326 î. H., regele macedonean Alexandru cel Mare l-a învins pe regele indian Porus, cucerind vestul Indiei. După victorie, însă, la presiunile soldaților săi, Alexandru oprește lunga campanie de cucerire a Asiei, începută în 334 î. H. Se întoarce la Babilon, unde moare în 323 î. H. După moartea sa, uriașul imperiu este împărțit de generalii săi, dar influența culturii grecești se manifestă și noile state. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/02/20/lumea-elenistica/)
***** Buddha (563 î. H. - 483 î. H.) = La 30 de ani,  prințul Siddhartha Gautama  și-a abandonat familia și titlul și a început o viață de ascet pentru a atinge iluminarea. (https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/11/14/cum-a-murit-buddha/)
****** FRÍZĂ1, frize, s. f. 1. (În arhitectura clasică) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. ♦ Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau reliefuri în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. 2. (...) 3. (..) [Var.: friz s. n.] – Din fr. frise. Sursa: DEX '09 (https://dexonline.ro/lexem/friz%C4%83/22123)
******* BASORELIÉF, basoreliefuri, s. n. Lucrare de sculptură cu figuri scoase în relief pe un fond cu care fac corp comun. [Pr.: -li-ef.  Var.: (înv.) basoreliév,(neobișnuit) basreliéf s. n.] – Din it. bassorilievo, fr. bas-relief. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/basorelief)
******** MOZAÍC1, mozaicuri, s. n. 1. Lucrare de tehnică decorativă, care constă în asamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură, de ceramică, de sticlă, de smalț etc. de diferite culori, lipite între ele cu mortar sau cu mastic. 2. Fig. Amestec de elemente eterogene. 3. (...)  – Din fr. mosaïque, it. mosaico. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/mozaic)
********* STÚPĂ2, stupe, s. f. Monument funerar budist, format dintr-un soclu poligonal, având deasupra un corp cilindric acoperit cu o cupolă. – Din fr. stupă. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/lexem/stup%C4%83)
********** vihara = Mănăstirea budistă timpurie compusă dintr=o curte deschisă înconjurată de celule deschise, accesibile printr-un pridvor. (https://www.britannica.com/topic/vihara)
*********** LÁMA1, lama, s. m. Preot-călugăr budist (în Tibet, în Mongolia și la kalmâci). ◊ Marele lama sau Lama cel mare = șeful suprem al religiei budiste; dalai-lama. – Din fr. lama.
Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/lama)
************ Budismul tibetan (lamaismul) mai este numit și budism tantric sau budism ezoteric datorită ritualurilor magice legate de Tantra. (http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/religii/lamaismul-71788.html)
************* Asita = Ascet din sec. VI î. H., care a prezis că prințul Gautama va deveni un mare lider religios. (https://books.google.ro/books?id=VN_KvaL47u4C&pg=PA2&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false)
************** Devadatta = Călugăr budist, verișor și cumnat al prințului Gautama, care s-a despărțit de linia lui Budha. (https://books.google.de/books?id=DXN2AAAAQBAJ&pg=PA226&lpg=PA226&dq=dharani+saddharmapundarika&source=bl&ots=c6nKrz5OjF&sig=AhPXyen_lacwei-17fT6qufOK_8&hl=de&sa=X&ei=W-VyVdi0BYObsAG-s5agCw&ved=0CFsQ6AEwCTgK#v=onepage&q=dharani%20saddharmapundarika&f=false)
**************** Parcul Cerbilor = Loc în apropierea orașului Benares din India, unde Buddha a ținut prima sa ceremonie și a statuat „cele patru adevăruri nobile”. (https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2014/04/08/o-istorie-a-zilei-de-8-aprilie-video-2/)
***************** Bodhisat / Bodhisattva (bodhi=iluminare; sattva=ființă) = Persoană care își asumă durerea reîncarnărilor și a existenței. (http://dhechen.com/pub/spiritual/37prac.htm)
****************** Kusinagara = Oraș în actualul stat federal indian Utar Pradesh, unde Buddha a ținut importante discursuri înainte de a muri. (http://www.preservearticles.com/2011122819254/what-is-the-importance-of-kusinagara-for-buddhism.html)
******************* arborele Bodhi = Smochinul indian la umbra căruia Buddha a atins iluminarea prin meditație. (http://cultural.bzi.ro/adevarul-despre-buddha-4324)
******************** CĂȚÚIE, cățui, s. f. Vas de metal sau de pământ în care se ard mirodenii. [Var.: (reg.) cățíe s. f.] – Cf. ngr. katdzí „lopățică pentru jăratic”. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/c%C4%83%C8%9Buie)
********************* ÚRDU s. n. Limbă indo-europeană, din ramura indo-iraniană, oficială în Pakistan, răspândită și în nord-vestul Indiei. [Acc. și: urdú] – Din engl., fr. urdu. Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/URDU)
**********************  SINO-TIBETÁNE adj. Limbi ~ = familie de limbi vorbite în Asia și cuprinzând două mari ramuri: thai chineză sau thino-siameză (limba chineză și grupul thai) și tibeto-birmană (limbi vorbite în Tibet, Nepal, NE Indiei, E Bangladeshului și în Uniunea Myanmar). Sin. chino-tibetane. Sursa: Dicționar Enciclopedic (1993-2009)
*********************** Fo Hian / Fah-Hian = Călugăr budist chinez care a efectuat un pelerinaj în India în anul 400. (https://www.bookdepository.com/Travels-Fah-Hian-Sung-Yun-Buddhist-Pilgrims-from-China-India-400-D-518-D-Translated-from-Chinese-by-Samuel-Beal-Samuel-Beal/9781230469003)
************************ Hwen-Thiang / Xuanzang / Hsuan-tsang (602-664) = Călugăr budist chinez, care a efectuat un pelerinaj de 17 ani prin India. (http://web.archive.org/web/20070221205657/http://www.vbtutor.net:80/Xiyouji/history.htm)
************************* Samuel Beal (1825-1889) = Orientalist englez. Primul traducător din chineză în engleză a textelor budiste timpurii. (http://venn.lib.cam.ac.uk/cgi-bin/search-2016.pl?sur=&suro=w&fir=&firo=c&cit=&cito=c&c=all&z=all&tex=BL843S&sye=&eye=&col=all&maxcount=50)
************************** Stanislas Julien (1797-1873) = Sinolog francez. Șeful catedrei de chineză la College de France timp de 40 de ani. (http://handide.canalblog.com/archives/2012/08/20/24927489.html)
*************************** Kapilavastu = Localitate în sudul Nepalului, la granița cu India. Reședința prințului Gautama până la vârsta de 29 de ani, când și-a început viața religioasă. (https://ebooks.adelaide.edu.au/f/fa-hien/f15l/chapter22.html)
**************************** Regatul Mijlociu = China imperială. (http://www.internetdict.com/ro/answers/why-is-china-called-the-middle-kingdom.html)
***************************** Mahabodi/Mahabodhil (sanscrită: maha=mare; bodhi=luminarea) = Templu budist în localitatea Bodh Gaya din statul federal indian Bihar. Aici Gautama (583 î. H. - 483 î. H.) a atins iluminarea și a inițiat religia budistă. (http://www.buddhanet.net/bodh_gaya/menu.htm)
****************************** Mecca (Mekka), oraș în vestul Peninsulei arabice, unde s-a născut Mahomed, întemeietorul islamismului, cel mai important centru de pelerinaj al musulmanilor. Aici se află, într-o moschee reconstruită succesiv după planul inițial din sec. 8, piatra sfântă Kaaba; o dată cu apariția islamului, a devenit principalul centru religios al musulmanilor. Sursa: D.Religios (1994) 
******************************* Rodica Grigore, Kim, Kipling și Cartea Indiei, „Cultura”, Fundația Culturală Română, București, 523 / 12 iulie 2015 (http://revistacultura.ro/nou/2015/07/kim-kipling-si-cartea-indiei/)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu