Istoria mașinii mecanice de calculat în secolele XVII-XIX (MILOȘESCU 2000)

(...)
Prima mașină veritabilă de calculat a fost inventată de matematicianul Blaise Pascal* in anul 1642. Era o cutie cu ferestre și clape pe care erau scrise numere. Clapele erau folosite pentru introducerea valorilor în mașină. Pe fereastră apăreau cifrele care formau rezultatul. Pentru realizarea calculelor era folosit un sistem de roți dințate, deci principiul de funcționare era mecanic. Mașina putea să adune, să scadă și să facă transportul la adunare de la o poziție la o poziție de rang imediat superior. Astfel, Pascal a inventat prima mașină "de marcat". Principiul mașinii cu roți dințate a cunoscut o viață destul de lungă - peste trei secole - și o răspândire în întreaga lume.
În 1671, Leibnitz**, utilizând tot piesele mecanice și roțile dințate, a construit o mașină care putea să și înmulțească (prin adunări repetate). Dar, din cauza mecanicii, care în secolul al XVII lea nu era prea "fină", mașina crea probleme. Doi ani de zile a încercat Leibnitz să o perfecționeze, dar văzând că nu ajunge la nici un rezultat a abandonat realizarea practică, îndreptându-se spre studiul matematicii în vederea simplificării sistemului. A căutat un sistem de numerație care să înlăture handicapul mașinii și a găsit astfel sistemul de numerație binar.
Spre sfârșitul secolului al XVIII lea, o dată cu perfecționarea mecanismelor, încep să se confecționeze în ateliere meșteșugărești mașini mecanice de calcul. În 1740, Vaucanson*** a construit primul război de țesut automat. În 1801, Jacquard**** a perfecționat acest mecanism, utilizând cartela perforată ca suport de memorare a comenzilor mașinii. În 1820, de Colma***** a realizat prima mașină cu patru operații.
Matematicianul  Charles Babbage******, primul cercetător englez în domeniul mașinilor de calculat, a enunțat numeroase idei care stau la baza principiilor calculatoarelor moderne. Astfel, între anii 1834-1854 a elaborat proiectul mașinii analitice pe care l-a realizat mai mult teoretic decât practic. Pornind de la cartela perforată care era folosită la războaiele de țesut, a introdus în mașina sa și un bloc de memorie  care consta din perforații în cartelă și care păstra datele care urmau să fie prelucrate și rezultatele intermediare.
În 1854, matematicianul englez George Boole******* a inventat calculul logic care folosește numai două valori, adevărat și fals , cu care se pot executa operații ca AND, OR sau NOT. Aceste calcule, numite mai târziu algebra boleană, pot fi ușor simulate cu ajutorul unei rețele de comutatoare.
În 1857, americanul Hill******** a realizat prima mașină de calculat care realiza cele patru operații aritmetice (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea). La fel ca și precursorii săi, pentru introducerea datelor folosea clapele. Tot în America, în 1879,  James Ritty********* a inventat prima mașină "de marcat" care calcula, înregistra și controla. De la apariția ei și până în zilele noastre, cu unele perfecționări, aceasta și-a găsit o largă utilizare în magazine.
În 1887, pentru a ușura înregistrarea datelor obținute la recensământuri, statisticianul Herman Hollerith********** a construit un sistem mecanic de înregistrare și prelucrare a datelor utilizând cartela perforată. Mașinile cu cartele perforate s-au perfecționat, apărând o adevărată industrie de astfel de mecanisme. Firma înființată de Hollerith a fuzionat în 1911 cu alte două firme, rezultând Computing-Tabulating-Recording Company, care în 1924 și-a schimbat numele în International Business Machines Corporation - IBM. Firma IBM nou apărută a devenit una dintre cele mai firme producătoare de calculatoare din lume.
Toate aceste mașini funcționau mecanic, folosind roțile dințate. Ultimele mașini cu roți dințate au fost utilizate până în anii 1960-1970 sub numele de tabulatoare. Ele tratau mecanic informația înregistrată pe cartele perforate și tipăreau rezultatele pe hârtie.
(...)

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia uinformației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 275-276.

****** Blaise Pascal (1623 Clermont/Franța - 1662 Paris) = Matematician, fizician și filozof.  Fiu de colector de taxe, a fost educat de tatăl său, dovedindu-se un copil precoce în matematică. Ca urmare, pentru a-și ajuta tatăl, a inventat,  la doar 18 ani, o mașină mecanică de calculat, numită Pascalina. (www.scientia.ro)
******** Wilhelm von Leibniz (1646 Leipzig/Saxonia - 1716 Hanovra/Brunswick) = Fiu al unui avocat și profesor la universitatea din Leipzig. A studiat la univesitățile din Leipzig, Jena și Altdorf, obținut titlul de doctor în drept la aceeași instituție în 1666. A fost fondator al analizei matematice, simultan cu englezul I. Newton și a perfecționat mașina de calcul a lui Pascal. În filozofie, a fost unul din marii reprezentanți ai curentului raționalist din secolul XVII. Fondator al Academiei de științe din Berlon și membru al celor din Londra, Paris și Vatican. (www.mateonline.net)
********* Jacques de Vacaunson (1709 Grenoble/Franța - 1782 Paris) = Fiu al unei numeroase familii de meșteșugar, a învățat la colegiul iezuiților din orașul natal, dar pasiunea pentru mecanică s-a dovedit mai puternică decât teologia, remarcându-se prin diverse dispozitive. A construit automatul de țesut în contextul în care în 1741 cardinalul Fleury, ministrul lui Ludovic XV,  îl numise inspector al manufacturilor de mătase, puternic concurate de cele britanice. În 1746, a fost primit în Academia de Științe, care i-a adăugat la nume particula nobiliară "de". (history-computer.com)
********** Joseph Marie Charles "Jacquard" (1752 Lyon - 1834 Oullins/Franța) = Fiu al unui meșter textilist, a fost pasionat de mecanică, perfecționând invenția lui Vacaunson. În 1819 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în rang de cavaler. (everything2.com)
*********** Charles Thomas de Colmar (1785 Colmar/Franța - 1870 Paris) = Fiu de doctor. Ofițer în serviciul de aprovizionare al armatei lui Napoleon. În acest context inventează aritmometrul, pe care îl patentează în 1820 și îl comercializează din 1851. După ce a fost decorat cu Legiunea de Onoare, și-a adăugat la nume expresia "de Colmar". (www.history-computer.com)
************ Charles Babbage (1791 Londra - 1871 Londra) = Fiu de bancher. A absolvit universitatea din Cambridge. Profesor de matematică la Cambridge. Membru al Societății Regale și al Societăților de Statistică și Analiză. "Părintele" informaticii. (www.charlesbabbage.net)
************* George Boole (1815 Lincoln/Anglia - 1864 Cork/Irlanda) = Fiu de pantofar. Absolvent al școlii conerciale din orașul natal. Profesor de matematică la Colegiul Reginei din Cork. Fondatorul logicii matematice. Membru al Societății Regale. (www.storyofmathematics.com)
************** Thomas Hill (1818 - 1891) = Preot unitarian (protestant). Matematician și președinte al Universității Harvard în 1862-1868. Aritmometrul perfecționat patentat de el în 1857 a fost un produs comercial. (history-computer.com)
*************** James Ritty (1836 Dayton - 1918 Dayton) = Proprietar de restaurant. Invenția a realizat-o împreună cu fratele său John, mecanic calificat. Afacerea inițiată pe baza patentului a fost cumpărată ulterior de o firmă mai mare. (www.thoughtco.com)
**************** Herman Hollerith (1860 Buffalo/SUA - 1929 Washington) = Fiu al unui profesor german imigrant. Absolvent al facultății de mine al Universității Columbia. Angajat al Biroului de recensământ. Invenția sa a fost subiectul sale tezei de doctorat și obiect al comerțului făcut cu firma înființată în acest scop. (www-groups.dcs.st-and.ac.uk)

„Călăuza filatelistului” (TEBEICĂ 1957)

 Val Tebeică, Călăuza filatelistului, Ed. Tineretului, București, 1957, 131 p.

Cuprins 

5 Cuvînt înainte

9 Marca poștală - „Ambasadorul tăcut” al tuturor țărilor

19 Propunerea lui Rowland Hilll

29 Capul de zimbru

54 Colecționarea măștilor poștale
54 Primii pași
56 Uzate sau neuzate?
61 Hârtie, imprimare, culori
63 Cum și ce colecționăm
67 Cum deslipim mărcile de pe plicuri
70 Îngrijirea colecției

73 O muncă cu folos

86 Enciclopedii în imagini
87 Muzica
92 Sportul
99 Aviația
104 Victoria asupra fascismului
106 Fauna
110 Coloniile

114 Unele curiozități poștale și filatelice

119 Mic vocabular filatelic (album, amincissement, bandă, bloc, burelage, catalog, cadre variate, caracter, centraj, clasor, coliță, colecție,cotă, cuș, desperechiată/depareiată, dințătură, emisiune, eroare, eseu, expres, filigran, fir de mătase, format, gumă, locală, margine, mancolistă, odontometru, pensetă, provizoriu, pliat, pereche întoarsă, ripsat, schimb, șarnieră, serie, surșarj, ștraif, talpă, timbru/marcă poștală, unicat și dublet, valoare)

127 Este folositor să știți că următoarele state au emis primele mărci poștale astfel: 1840 Anglia; 1843, Elveția, Brazilia; 1846 SUA; 1849 Belgia, Franța; 1850 Spania; 1851 Austria, Canada, Danemarca; 1852 India, Luxemburg, Olanda; 1853 Chile, Portugalia; 1855 Noua Zeelandă, Norvegia, Suedia; 1856 Finlanda, Mexic; 1857 Rusia; 1858 Argentina, Romînia; 1859 Noua Caledonie; 1860 Polonia; 1861 Grecia, Italia; 1862 Costa Rica, Nicaragua; 1863 Turcia; 1865 Honduras; 1866 Egipt, Serbia; 1870 Paraguay; 1871 Japonia, Ungaria; 1872 Germania; 1873 Islanda; 1877 San Marino; 1878 China; 1879 Bulgaria; 1885 Monaco; 1912 Australia, Lichtenstein; 1913 Albania; 1918 Cehoslovacia; 1922 Irlanda; 1928 Andorra

129 Biliografie
Georges Olivier, Le timbre, valeur de placement
Edmond Rocard, Manuel de philateliste
Vaille I., L histoire de timbre postale
Dobîcina, Organizarea legăturilor poștale în URSS
C. Minescu, Istoria poștelor romîne
St. Bellanger, Trois ans en Europe et en Asie
N. Iorga, Drumuri vechi, 
Nestor Ureche, Căruța poștei
Anatole de Demidov, O călătorie în Principatele Române
P. Murea, Istoricul timbrelor poștale romîne

Oswald Durand, les timbres des Colonies francaises