C.L.A. Medgidia în 1986 („Tomis” 1986)

Unul dintre cei buni cunoscători ai întreprinderilor județului Constanța a fost economistul Gheorghe Gavrilă, care a scris despre acestea în paginile ziarelor „Dobrogea nouă” și „Munca”. În iunie 1951 a intrat în funcțiune primul cuptor al Fabricii de var Medgidia cu lansarea primei șarje de clincher. Printre angajații întreprinderii din acel moment inaugurativ se numărau: strungarul Dumitru Caranfil, tâmplarul Memet Mazlam, electricianul Omer Ferit, lăcătușii Mitu Georgescu (în 1986 la Cariera 1986) și Vasile Seceleanu (în 1986 la Silozul de ciment din portul Constanța) și laboranta Ioana Cazacu.
În 1969 au mai fost construite două cuptoare de fabricare a clincherului prin procedeul uscat. În anii 1970 și 1971 au fost date în funcțiune cele două linii de fabricare a tuburilor de azbociment, pentru ca în 1972 să fie inaugurată linia de fabricare a plăcilor de azbociment. Ca urmare, în martie 1973 fabrica a fost redenumită Combinatul de Lianți și Azbociment. În 1986 a început construcția celui de-al șaptelea, de trei ori mai mare decît primele.
Un alt angajat veteran al CLA a fost zidarul-șamotor Mihai Albulescu, șef de tură în 1986. În acest an el era implicat în construcția celui de-al șaptelea cuptor, adică a doua linie de 3000 t în 24 de ore, fiind mândru că CAL era de mult cel mai important exportator de ciment al României. Despre această linie, directorul Constantin Savidis, în funcție de 25 de ani, explica că va produce în premieră națională clincher de pudră calcinată. El spera că prin automatizări, CAL să redevină în 1986 cel mai mare producător de ciment al țării. În paralel, Paulina Gherlan, președinta Consiliului Oamenilor Muncii al CAL, se aștepta la „reducerea și mai drastică” a consumurilor de energiei, combustibili, materii prime și materiale.
În „Munca” din 4 septembrie 1986, G. Gavrilă nota că, în bilanțul CAL pentru cel de-al treilea Congres al Oamenilor Muncii, era menționată o depășire a planului producției marfă produsă și în- casată de 27, 8 milioane lei.

SURSA
?, Combinatul pentru Lianți și Azbociment Medgidia, ”Tomis”, Constanța, 1986.

„Poeți și eseiști sub semnul lui Panait Cerna” (VLADIMIROV)

 Olimpiu Vladimirov, Poeți și eseiști sub semnul lui Panait Cerna, „Tomis”, Constanța, 1999

La Tulcea s-a desfășurat jurizarea celei de a XXV a ediții a Concursului Național de Poezie și Eseu „Panait Cerna”. Juriul, format din scriitori din București, Constanța și Târgu Mureș, având ca președinte pe Constantin Novac, redactor șef al revistei Tomis, a hotărât acordarea următoarelor premii: pentru poezie - premiul I și al revistei „Luceafărul”, Marius Irimia (Botoșani); premiul II și al revistei „Tomis”, Elena Vlădăreanu (Medgidia); premiul III, Sorin Marius Șandor (Târgu Mureș); premiul special al revistei „Vatra”, Bogdan Munteanu (București); premiul special „Caiete Euxine” al Centrului Creației Populare Constanța, Doru Brașoveanu (Slobozia); premiul special „Steaua Dobrogei” Tulcea, Marcela Mihai (Tulcea); mențiuni, Alina Beatrice  Cheșcă (Galați) și Veronica Gavrilă (Tulcea).

La secțiunea de eseu nu s-au acordat premiile I și II. Premiul III a revenit Ilenei Fuiorea din Călărași.

Prin laureații săi, ultimele ediții ale concursului tulcean au adus în lirica tânără nume necunoscute precum Adela Greceanu, Florina Zaharia, Cristinel Nedea, Adina Dabija, Angelica Mihalcea-Stan, Coralia Ghiță.