„Județul Timiș. Cetăți, castele, conace” (BARBU 2015)

Dinu Barbu, Județul Timiș. Cetăți, castele, conace / Timiș County. Fortress, castles, manors, Eurostampa, Timișoara, 2015, 121 p.

4 Ioan Hațegan / Academia Română, Filiala Timișoara, Cuvânt înainte

7 Cetăți
Prima cetate a Timișoarei
Jdioara
Făget
Ciacova
Bastionul Therezian
Opatița
Morisena
Mănăștiur
Margina
Lugoj

31 Castele
Huniade
Nako
Andrașiu
Karacsony
Mocioni
Castelul Episcopului
Mercy
Csito

51 Conace
San Marco - Comloșul Mare
Csekonics - Jimbolia
Manase - Hodoni
Vârgici - Sinersig
„Antonia” - Folea
Uzbasic - Cenei
Gyertyanffy - Tolvadia-Livezile
Bukovinszky - Găvojdia
Zichy - Pesac
Ottlik - Izvin
Manase - Clopodia
Conacul din Fabric - Timișoara
Nikolics - Rudna
Ambrozy de Sedan - Remetea Mare
Petala - Clopodia
Wimpffen - Mașloc
Kopony - Timișoara
Liptay - Lovrin
Garthner - Găvojdia
Ronay - Utvin
Gyertyanffy - Giera
Damaszkin - Beregsău Mic
Conacul din Herendești 
Ambrozy de Sedan - Herneacova
Gudenus - Gad
Capdebo - Bărăteaz
Csavossy - Bobda
Weiler - Valcani
Duka - Cadăr
Conacele Gătaiei

115 Bibliografie

Biografia seniorului Florenței Lorenzo de Medici „Magnificul” (1449-1492) (AXELROD & PHILLIPS 1995)

<
(...) puterea asupra Florenței prin mijloace cvasiconstituționale, inclusiv prin dizolvarea vechiului Cento - un fel de Senat format din reprezentanți pro-Medici - și înlocuirea lui cu Consiliul celor Șaptezeci, un grup mai flexibil de partizani ai familiei Medici*.
După evenimentele din 1478, Lorenzo a adoptat un stil de viață regal, intrînd prin căsătorie în nobila familie Orsini și construind un adevărat palat la Poggio a Caiano. Asemenea altor Medici, Lorenzo s-a înconjurat de mari poeți și pictori - chiar dacă salonul său îl întrecea ca strălucire pe cel al bunicului său. Pico della Mirandola, Botticelli, Verrochio, Leonardo da Vinci și Michelangelo, toți s-au bucurat de protecția lui. De asemenea, Lorenzo a sprijinit o altă persoană luminată, pe călugărul dominican Girolamo Savonarola, care a urcat în amvonul bisericii San Marco la 1 august 1490 și a expus o doctrină a reformei ascetice, condamnând papalitatea, creștinismul modern și, cel mai vehement, pe Medici. Savonarola a prezis moartea lui Lorenzo (care, în tot cazul, era bolnav la vremea aceea), predicile sale fiind audiate cu interes plin de simpatie la florentini, care între timp se săturaseră de neîncetatele aniversări, serbări și extravaganța generală. Totuși, cînd Lorenzo a murit, la 9 aprilie 1492, la vîrsta de 43 de ani, toată populația din Florența l-a condus pe ultimul drum.
Referințe bibliografice complementare: Cecilia Mary, Lorenzo de Medici and Renaissance Italy (New York: Macmillan, 1952).
>

SURSA
A. Axelrod & C. Phillips, Dictatori și tirani, trad. I. Aramă, ed. Lider, București, 1995, pp. 327-328.

NOTĂ M. T.
* Familia Medici din Florența (sec. XIV-XVIII) - http://www.themedicifamily.com/Lorenzo-de-Medici.html