Sistemul social al castelor în India colonială britanică (KIPLING 1900-1)

<
(...)
- Vom vedea mai tîrziu, răspunse Kim și-i făcu semn să-și scoată cămașa.
Ca orice om de la miazănoapte E. 23* ezită să se despoaie în fața lui.
- Din ce castă** face parte un gît care nu mai ține de trup? întrebă Kim dezbrăcîndu-l pînă la cingătoare. Va trebui să fac din tine un Saddhu***, cu trupul complet galben. Dă-ți jos hainele și treceți-ți părul peste ochi, pînă scutur cenușa pe tine. Pe urmă să-ți fac și un semn de castă pe frunte, zis el și scoțîndu-și din sîn cutioara cu vopsele de topograf, luă pe cea de carmin.
- Mi se pare că tu ești abia la începutul meseriei? întrebă E. 23, care căută să-și salveze viața, în timp ce lepădă de pe le hainele cu care era îmbrăcat și Kim îi zugrăvi semnul unei caste nobile între sprîncenele încărcate de cenușă.
- Dragă frate, eu fac parte din grupare numai de două zile, răspunse Kim. Pune mai multă cenușă pe piept.
- Ai cunoscut pe unul care vindecă perle bolnave? întrebă străinul și dintr-un singur gest își desfăcu pînza cu era înfășurat turbanul, de plezni în aer ca un bici, apoi se încinse cu ea peste mijloc, căutînd să se înfășoare cu tot meșteșugul cu care un Saddhu își încinge brîul.
(...)
>

SURSA
Rudyard Kipling, Kim****, vol. II, trad. Jul. Giurgea („Naționala Ciornei”), Casa de Editură și Presă „Viața Românească”, București, 1990, p. 89.

NOTE M. T.
* E. 23 = Agent fictiv al Serviciului Secret britanic din colonia India.
** CÁSTĂ, caste, s. f. (La hinduși, egipteni sau la alte popoare orientale) Grup social închis, endogamic, strict delimitat de altele prin origine comună, ocupații, privilegii; p. ext. grup social închis care își păstrează privilegiile. ◊ Expr. Spirit de castă = spirit îngust, exclusivist. – Din fr. caste. sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/definitie/cast%C4%83)
*** Saddhu / Sadhu = Ascet sau om sfânt în religia hindusă. (http://www.adolphus.nl/sadhus/)
**** Raluca Nicula, Rudyard Kipling - „Kim”, „Idei și stropi de suflet”, 8 februarie 2016 (http://ralucanicula.blogspot.ro/2016/02/rudyard-kipling-kim.html)

Problema măritișului în Anglia la începutul secolului XIX (THACKERAY 1848)

<
(...) Căci ce altceva le face pe fete să iasă în lume dacă nu nobila condiție a măritișului? Ce le îndeamnă să se îngrămădească în stațiunile balneare? Ce le obligă să danseze pînă la ora 5 dimineața de la un capăt la altul al unui sezon ucigător? Ce le silește să se trudească cu sonate de pian, să învețe patru cîntece cu un profesor la modă, plătind o guinee* lecția, să cînte la harpă dacă au brațe frumoase și coate netede, sau să poarte pălării și pene de un verde-Lincoln, dacă nu speranța de a gata cu acest fermecător arsenal al lor vreun tînăr „de familie”? Ce altceva îi îndeamnă pe respectabilii părinți să scoată covoarele, să-și întoarcă locuințele cu susu-n jos și să-și cheltuiască a cincea parte din venitul anual pe baluri, supeuri și șampanie la gheață? O fac oare numai din dragoste de oameni și din dorința de a vedea tineretul fericit și dansînd? Nici gînd! Ei vor să-și mărite fetele;
(...)
>

SURSA
William Thackeray, Bîlciul deșertăciunilor**, vol. I,  trad. I. Frunzetti & C. Tudor, ed. Capitolul, București, 1992, p. 23.

NOTĂ M: T.
* Guineea a fost o monedă introdusă în 1662, fiind bătută din aur din colonia africană Guineea. (http://romaniancoins.org/dictionar.html)
** Mariana Răileanu, „Bîlciul deșertăciunilor” de William Makepeace Thackeray, 5 iunie 2013 (https://raileanumariana.wordpress.com/2013/06/05/balciul-desertaciunilor-william-makepeace-thackeray/)