Jocuri populare din România

48

Cârlănuța - joc în com. Costuleni, Iași. Mircea Stan, op. cit., p. 124

Cârlige - figuri de brâu (împletirea picioarelor). Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 18.

Cârligele - horă. Florian Cristescu, op. cit., p. 5.

Cârligu (Cârligul) - se joacă în satele din preajma Caransebeșului. A. Sequens, op. cit., p. 2. D. Vulpian, op. cit., p. 21. O . Densușianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, p. 276-277. Joc popular în Mehadia. T. Brediceanu, op. cit., p. 306. și în Clejani, Ilfov. Fgr. 4038 b. 

Cârpa - nume de joc popular în com. Câlnic, jud. Caraș-Severin. Formația: un fecior între două fete se prind de după gât și joacă întâi legănata, apoi sârba vioaie, săltăreață. Uneori, jucăușii fac figuri de Poșavaică. N. Varone, op. cit. 

Cât oi trăi pe pământ - sârbă în Bughea de Sus, Argeș. Gh. Sulițeanu, op. cit., p. 350.

Cladoveanca - joc țigănesc, în Oltenia. Fgr. 12602 a. Disc 1413 I b (A. ICED) 

Clopotul Colței - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 53

Clopoțeii - joc popular în com. Pănătău, Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nistor, op.cit., p. 196. Mgt. 3777 n.

Clopoțelu - horă în Ghermănești, Ilfov. N. Varone, op. cit., p. 19. Joc specific zonei din sudul Moldovei. Gr. Băcanu, op. cit., p. 85. În com. Brețcu, Covasna, „cuprinde sărituri și învârtituri numai pe un picior.

Se joacă pe orice melodie de Hațegană...” Em. Balaci și A. Bucșan, op. cit., p. 930.

Cloșca și Horea - joc de brâu. D. Vulpianu, op. cit. p. 29.

Cloșeneasca - horă în com. Baia de Aramă, Mehedinți. Fgr. 1362 b.

Coasa - Jucători perechi (fecior și fată) ținându-se de mâini sau umeri, față în față, fac întâi patru pași legănați spre dreapta și apoi spre stânga, se îmbrățișează și se învârtesc așa de patru ori câte o jumătate de cerc într-o parte și alta. Jocul se repetă, simulând mișcarea cositului. Este foarte popular în nordul Moldovei, Bucovina și Maramureș. Se spun și strigături (inf. Elena C. Găinariu din Burdujeni, Suceava).

Cobuzul - brâu. D. Vulpinau, op. cit. p. 23.

Coconeasa - horă. Fl. Cristescu, op. cit., p. 5. Horă în com. Pătulele, Mehedinți. Surdu Mișu, op. cit., op. cit., p. 62.

Cocostârcul - horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cordaș.

Cocoșul și găina - horă în Bucovina. S. Fl. Marian, op. cit., p. 4.

Codreanca ca la Groși - Bihor. Disc EPC 939.

Codrenescul - joc bărbătesc de virtuozitate, în zona Codru, Satu Mare. L. Perceag, op. cit., p. 20.

Cochineasca - joc în Filfani, Argeș. Gh. Popescu-Județ, op. cit., p. 429.

Cohălmeanca - joc în Vîlcele, Brașov. Fgr. 14747 c.

Cojocăreasca - Elena Sevastus, op. cit., p. 281.

Cojocea - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 34.

Cojocul - joc în Bucovina. Fgr. 20052 c.

Cojoacele - joc în com. Traian, Teleorman. Mgt. 2787 b.

Colacul - joc în Golăești, Iași. Mircea Stan, op. cit., p. 123.  

55

De doi, ca la Câmpulung s ejoacă la toate ocaziile în com. Oești,  Argeș. Badea Marin și..., op. cit., (tabel),

De doi, ca la Dolboșeț - joc în com. Dolboșeț, Caraș-Severin. Lațcu Afilon și Muntean IOn, op. cit., p. 103.

De doi „ca la Zarvești” - în com. Dalci, Caraș-Severin., Disc 1740 (A. ICED)

De doi pe coarda groasă - în Bughea de Sus și Albeștii de Muscel, Argeș. Gh. Sulițeanu, op. cit. p. 396.  

Dedului - joc de perechi cu comandă, executat cu măiestrie de vrânceni. Strigăturile descriu desfășurarea. Gr. Băceanu, Jocuri populare din Vrancea, 1968, p. 19.

De dragul flăcăului - sârbă urmată de învârtită. Se joacă în com. Movilița, Ilfov. (N. Varonne)

De început din Iadăra - Maramureș. Disc STM-EPE 01059.

De întors - joc în com. Bata, Vinga și Lipova, jud. Arad. T. Brediceanu, op. cit., p. 313-315.

De învârtit - joc în Maramureș. L. Perceag, op. cit., p. 13.  

Dela - joc popular. Șt. Tuțescu, Izvorașul, an VIII, nr. 5-6/1929, p. 20, 21. Joc bărbătesc în com. Oprișor, Mehedinți. Formație linie, ținuta de „brâu”. Surdu Mișu Ion, op. cit., vol. 2, p. 101.

Deleanca, Delencuța. Elena Sevantos, op. cit., p. 281.

Deleneasca - joc în Goești și Lungani, Iași. Pavel Delion, op. cit., p. 246.

De mână - joc în Sânnicolaul Mare, Caraș-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 316 (vezi Jocul de mână) 

De mână sau De tăti. „Începe cu o plimbare care seamănă cu plimbarea jocurilor ardelenești”. Gh. Sfârângea, op. cit., p. 99-102. 

De nuntă, la cornul mesii, Disc STM-EPE 0891.

De-nvârtit „a nănașilor”, în Maramureș. Disc STM-EPE 01067.

Șocicele - com. Rudăria, jud. Caraș Severin
Șocîcili - Prigor, Caraș Severin
Șofeneasca - brîu - Borlova, Caraș-Severin
Șofronița - Mehadia, Caraș-Severin
Șopca - Ciupercenii Noi, Dolj
Șopîrla în piatră - Bulzeștii de Sus, Hunedoara
Șoricelul - Drăguș, Brașov. Horă în unele sate din Galați.
Șorina de la Găina - Ghioncani, Alba.
Șotișa - Iași.
Șotișu - pelcuță - Hăulișca, Vrancea
Ștearsa - „datorită pașilor șterși pe podea” (L. Andronic Vasilescu)
Șuiu - hortă mare cu strigături din care se desprinde 4 perechi și joacă la mijloc - Stoliești, Vălcea și Dedulești, Argeș. Se joacă la toate ocaziile în Rogojina și Valea Mărului, Argeș.
Șulea - Joc diabolic și bizar, de origine nubiană, pe care-l executau țiganii pripășiți la munte în Oltenia și Muntenia prin 1845. Perechile se prindeau într-o roată mare, dinstanțate 5-6 pași. Cînd începeau jocul Țigăneasca, bărbații scoteau cuțitul din șerpar, chiuaiu și simulau lovituri pe corpul femeilor, adresîndu-le cuvinte în limba lor. Aruncau cuțitul cu vârful în pământ și îl luau cu dinții, tropăiau și băteau din palme, în semn de bucurie. Stanislas Bellanger, Le Keroutza, voyage en Moldo-Vlachie, tom I, Paris, 1846, p. 125-128.
Șuleandra (Ciuleandra) - Ciofrîngeni, Argeș. Sîrbă culeasă pe note de Gh. Bobei. „Izvorașul”, 7-8/1929, p. 4.
Șuleandra (Chindia) - Malaia, Vîlcea.

187

Ungureasca de la Rucăr - joc în Bughea de Sus, Argeș. Mgt. 480 a.

Ungureasca dreaptă - horă mare cu strigături, care în răstimpuri se transformă în învârtită. În com. Dedulești, Argeș. N. Varone, op. cit., p. 52.   

Ungureasca în două părți - joc în com, Scundu, Vîlcea. Mgt. 1968 d.

Ungureasca învârtită - joc în com. Scundu, Vâlcea. Mgt. 1968 c.

Ungureasca pe coardă groasă - joc în Bughea de Sus, Argeș. Mgt. 479 f. 

Ungurelu - sârbă. Se joacă rar în com. Măcăi și Stoilești, Argeș. N. Varone, op. cit., p. 48.

Ungurelu de la Dobroteasa - joc în Ștefănești, Vâlcea. Mgt. 2443 f.

Ungurencuța - joc în com. Buișoara, Vâlcea. Mgt 3591 I i.

Ungureasca - joc în Horezu, Vâlcea.. Mgt. 3669 11 m.

Ungureneasca (de doi) - joc în Corbi, Argeș. Mtg. 4257 m.

Ungureneasca lui Apostolui - joc în Vaideenj, Vâlcea. Fgr. 13254nc.

Ungureneasca lui Cibică - joc în Vaideeni, Vâlcea. Mgt. 52 b.

Ungureneasca lui Gheorghe Țesătoru - joc în Vaideeni și Horezu, Vâlcea. Mgt. 52, d.

Ungureneasca lui Iscru - joc în Vaideeni, Vâlcea. Fgr. 13254 d.

Ungureneasca lui Mârsologu - joc în Vaideeni, Vâlcea. Fgr. 13253 e.

Ungurescu - George Baronzi, op. cit., p. 91-92.

Ungurește - Elena Sevastaos, op. cit., p. 282.

Ungurește de învârtit - joc în Câmpia Turzii, Cluj. Mgt. 2729 v.

Ungurește de ponturi - joc în Câmpia Turziim Cluj. Mgt. 2729 ee.

Ungurica - joc mixt în com. Cârna, Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 256. Joc în com. Slăvești, Teleorman, după cântare din drâmbă. Mgt. 39 v și cîntare din bâzoi. Disc STM-EPE 0992. Se joacă și în Samarinești, Gorj. Marin Badea, op. cit, p. 58.

Ungurica de doi - în Vâlcea. Fgr. 12514 b și Fgr. 12323 b.

Ungurica de munte - joc în Laloșu, Vâlcea. Mgt. 4242 II d. Disc STM-EPE 0992.

Ungurica petroliștilor - joc în Peșteana-Jiu, Gorj. Mgt. 1513 o (roșu).

Ungurița - Ștefan St. Tuțescu, „Izvorașul”, nr. 5-6/1929, p. 20-21.

Unguroaica - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 179.

Urlățeanca - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 178.

Ursa - joc în jurul Caransabeșului. A. Sequens, op. cit., p. 4. În Obreja, Caraș-Severin, i se zice Mormiru, iar în Dalei, același județ, Țandăra. T. Brediceanu, op. cit., p. 332. Se joacă în Borlova, Caraș-Severin. Mgt. 3193 It. cu grup de jucători, Mgt. 3193 II t.

Ursa pe băț - joc în Rudăria, Caraș Severin. Mgt. 2752 a II (roșu).

Ursariu - joc în com. Plosca, Teleorman. Mgt. 3789 II e (roșu).

Ursarul -  joc în com. Plosca, Teleorman. Mgt. 3790 I a (albastru).

Ursăreasca - Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Horă. Fl. Cristescu, op. cit., p. 6. Ursăreasca sau Țigăneasca se joacă în com. Sita Buzăului, Covasna. A. Bucșan, op. cit., p. 211. Joc de bărbați în grup sau solistic, având caracter improvizatoriu, în com. Tulnici, Vrancea. Anca Giurchescu și C. Eretescu, op. cit., p. 79. Horă în Poiana Mărului, Brașov. Mgt. 3361 II a.

Ursărește - brâu. D. Vulpian, op. cit., p. 90.

Ursăria - horă săltăreață urmată de învârtită, în Teleorman, Vlașca și Ilfov. N. Varone, op. cit., p. 49.

Ursăria ca la Tufeni - Olt, se joacă frecvent în cadrul Călușului, în toate satele de pe Valea Cotmeanei. 

Vlădeanca  (E. Sevastos)
Vlăsceanca - Brîu și horă (D. Vulpian). Horă (Fl. Cristescu)
Vlăscencuța - Joc în Cîmpulung Muscel, Valea Mare și Priboieni, jud. Argeș. Se joacă în Țăgănești și Bogați, jud. Argeș. (Badea Marin) (Tib. Alexandru)
Vlășceneasca - Joc în Hotarele, jud. Ilfov (C. G. Prichici). În Bucșani și Podișor, jud. Ilfov.
Vlășceneasca lui Zlotea - Joc în țegheș și Domnești, jud. Ilfov.
Vlășcenească - Joc în Copăceni, jud. Ilfov.
Voiniceasca - Joc de 4 sau 8 flăcăi așezați în linie, mâinile pe umeri. Are mișcări variate, care  se termină cu „bătuta și salturi voinicești” ca la Chindie, în Bivolari, jud. Iași, și Ștefănești, jud. Botoșani (N. Varone).
Voinic - Brîu (D. Vulpian).
Voivodina timișană - Horă urmată de brîu. Se joacă în sate din jurul Timișoarei (N. Varone).
Voltara (Învârtitura) - Sârbă bătută, urmată de învîrtită, în Fodora, jud. Sălaj. (N. Varone)
Vrînceneasca - Joc în Pleșești, jud. Vrancea.
Vrînceneasca mărunțită - Joc în Paltin, jud. Vrancea.
Vulpea - Horă (Fl. Cristescu) (Gh. Fira). Joc ciobănesc în semicerc, ținuta liberă. Se compune din plimbări și pași pe loc, executați după comandă, în Nucșoara, jud. Argeș (A. Bucșan). Se joacă în Ciocănești și Corbi, jud. Argeș (Badea Marin). Joc în Hunia, jud. Dolj.
Vulpea de la Bechet - Joc în Laloșu, jud. Vîlcea.
Vulpea țărănească - Bîrca, jud. Olt.
Vulpia - Joc în Desa și Ciupercenii Noi, jud. Dolj.
Vulpieica - Horă de mînă, jud. Dolj (N. Varone).
Vulpiuța - Horă de flăcăi și fete, cu strigături. Are variante în satele oltenești din Valea Dunării (Gh. Popescu Județ).