Administraţia unei moşii din Romania la sfarşitul secolului XIX (ZAMFIRESCU 1894)

<
(...)
- Să lăsăm trecutul; ce-a fost s-a dus. Cît a trăit mama, l-a lăsat să facă ce a vrut. Unchiu-meu de asemenea, fiindcă e rudă cu mătuşe-mea. De-acum încolo ce-i de făcut...
- Eu nu ştiu care sunt intenţiile dumitale în privinţa lui Eftimiu; fiindcă altfel ar trebui să începi prin a-l da afară.
- Aşa este. Dar la ideea asta iar trebuie să nu ne oprim - cel putin deocamdată.
- Atunci sa-i iei administraţia din mînă.
- Da.
- Ai să vezi însă ca o să fii silit să te ocupi şi de socotelile lui, fiindcă ai să găsesti contracte făcute, bani daţi pe muncă, datorii la ţărani.
- O să închid ochii.
- Dacă e aşa, cel mai cuminte lucru e să chemi pe oameni într-o dimineaţă la dumneata, să le spui că te-ai hotărit să-ţi îngrijeşti singur de treburi; că, după dorinţa răposatei, ierţi toate datoriile, rupi toate contractele, dezlegi toate învoielile; că ai să faci contracte noi (şi să le faci in regulă, fiindcă azi nu mai merge ca in trecut); ca oricine ar avea ceva de cerut  sau de spus te găseşte gata de vorbă. Apoi să le dai de băut dacă vrei, să le pui lăutari...
- Cam greu, acuma.
- Si după toate astea să nu te aştepţi la lucru mare. Tăranul are să-ţi bea vinul, să joace la horă, să nu-ţi plătească datoria, şi cînd îl vei chema la muncă, să nu vie.
- Pentru ce?
- Pentru că aşa sunt lucrurile la noi. Cauzele sunt foarte multe. Mai întîi modul în care a fost tratat ţăranul pînă acuma; toţi din toate părţile l-au mîncat şi l-au înşelat cît au putut. Arendaşul, fie grec, fie bulgar, fie roman, e acelaşi peste tot: el nu caută decît să se îmbogăţească; dovadă Scatiu şi cîţi ca el. Aşa că boierul este socotit de ţăran ca duşmanul lui firesc. Mai pune opoziţia naturală a intereselor: cind se coace grîul nostru, se coace şi al lui, şi, cu toate că a primit bani ca să vie la seceră la cea dintîi chemare, el se duce la grîul lui. In fine, disproporţia dintre sol şi populaţie: noi n-avem decit 40 de indivizi pe kilometru pătrat, pe cind raportul firesc e de 70...
- A!... zise el, zîmbind.
- De ce rîzi? întrebă ea.
- Vorbesti ca o carte.
Saşa îşi întoarse încet privirile către mîinile ei. Apoi cu greutate, adaugă:
- Ai dreptate: e prost şi pedant ceea ce spun: dar cum să explici asemenea lucruri fără să întrebuintezi vorba de ``kilometru pătrat`` şi alte expresii tehnice, care ar unge la inima pe Turică dacă ar putea să le rostească? Căci, în realitate, aşa e: plugăria se întinde pe fiecare zi mai mult, iar populaţia nu creşte, aşa ca acelaşi număr de braţe trebuie să producă îndoit.
- Dar maşinile?
- Tocmai asta vream să spui, dacă nu rîzi de mine. Vream să spun că, pentru a nu se expune cineva să piarză prea mult şi spre a nu jefui pe ţăran, nu-i rămine decît: pe de o parte să se poarte bine cu el, iar pe de alta să aibe la îndemină maşini, şi să ştie să lucreze cu ele, la vreme de nevoie.

(...)
>

SURSA
Duiliu Zamfirescu, Viata la tara, ed. Eminescu / colectia Biblioteca Eminescu nr. 51, Bucuresti, 1985, p. 41 .

Jocuri populare din România

48

Cârlănuța - joc în com. Costuleni, Iași. Mircea Stan, op. cit., p. 124

Cârlige - figuri de brâu (împletirea picioarelor). Pompiliu Pârvescu, op. cit., p. 18.

Cârligele - horă. Florian Cristescu, op. cit., p. 5.

Cârligu (Cârligul) - se joacă în satele din preajma Caransebeșului. A. Sequens, op. cit., p. 2. D. Vulpian, op. cit., p. 21. O . Densușianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, p. 276-277. Joc popular în Mehadia. T. Brediceanu, op. cit., p. 306. și în Clejani, Ilfov. Fgr. 4038 b. 

Cârpa - nume de joc popular în com. Câlnic, jud. Caraș-Severin. Formația: un fecior între două fete se prind de după gât și joacă întâi legănata, apoi sârba vioaie, săltăreață. Uneori, jucăușii fac figuri de Poșavaică. N. Varone, op. cit. 

Cât oi trăi pe pământ - sârbă în Bughea de Sus, Argeș. Gh. Sulițeanu, op. cit., p. 350.

Cladoveanca - joc țigănesc, în Oltenia. Fgr. 12602 a. Disc 1413 I b (A. ICED) 

Clopotul Colței - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 53

Clopoțeii - joc popular în com. Pănătău, Buzău. Elisabeta Moldoveanu-Nistor, op.cit., p. 196. Mgt. 3777 n.

Clopoțelu - horă în Ghermănești, Ilfov. N. Varone, op. cit., p. 19. Joc specific zonei din sudul Moldovei. Gr. Băcanu, op. cit., p. 85. În com. Brețcu, Covasna, „cuprinde sărituri și învârtituri numai pe un picior.

Se joacă pe orice melodie de Hațegană...” Em. Balaci și A. Bucșan, op. cit., p. 930.

Cloșca și Horea - joc de brâu. D. Vulpianu, op. cit. p. 29.

Cloșeneasca - horă în com. Baia de Aramă, Mehedinți. Fgr. 1362 b.

Coasa - Jucători perechi (fecior și fată) ținându-se de mâini sau umeri, față în față, fac întâi patru pași legănați spre dreapta și apoi spre stânga, se îmbrățișează și se învârtesc așa de patru ori câte o jumătate de cerc într-o parte și alta. Jocul se repetă, simulând mișcarea cositului. Este foarte popular în nordul Moldovei, Bucovina și Maramureș. Se spun și strigături (inf. Elena C. Găinariu din Burdujeni, Suceava).

Cobuzul - brâu. D. Vulpinau, op. cit. p. 23.

Coconeasa - horă. Fl. Cristescu, op. cit., p. 5. Horă în com. Pătulele, Mehedinți. Surdu Mișu, op. cit., op. cit., p. 62.

Cocostârcul - horă în jud. Suceava. Col. ined. Gh. Cordaș.

Cocoșul și găina - horă în Bucovina. S. Fl. Marian, op. cit., p. 4.

Codreanca ca la Groși - Bihor. Disc EPC 939.

Codrenescul - joc bărbătesc de virtuozitate, în zona Codru, Satu Mare. L. Perceag, op. cit., p. 20.

Cochineasca - joc în Filfani, Argeș. Gh. Popescu-Județ, op. cit., p. 429.

Cohălmeanca - joc în Vîlcele, Brașov. Fgr. 14747 c.

Cojocăreasca - Elena Sevastus, op. cit., p. 281.

Cojocea - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 34.

Cojocul - joc în Bucovina. Fgr. 20052 c.

Cojoacele - joc în com. Traian, Teleorman. Mgt. 2787 b.

Colacul - joc în Golăești, Iași. Mircea Stan, op. cit., p. 123.  

55

De doi, ca la Câmpulung s ejoacă la toate ocaziile în com. Oești,  Argeș. Badea Marin și..., op. cit., (tabel),

De doi, ca la Dolboșeț - joc în com. Dolboșeț, Caraș-Severin. Lațcu Afilon și Muntean IOn, op. cit., p. 103.

De doi „ca la Zarvești” - în com. Dalci, Caraș-Severin., Disc 1740 (A. ICED)

De doi pe coarda groasă - în Bughea de Sus și Albeștii de Muscel, Argeș. Gh. Sulițeanu, op. cit. p. 396.  

Dedului - joc de perechi cu comandă, executat cu măiestrie de vrânceni. Strigăturile descriu desfășurarea. Gr. Băceanu, Jocuri populare din Vrancea, 1968, p. 19.

De dragul flăcăului - sârbă urmată de învârtită. Se joacă în com. Movilița, Ilfov. (N. Varonne)

De început din Iadăra - Maramureș. Disc STM-EPE 01059.

De întors - joc în com. Bata, Vinga și Lipova, jud. Arad. T. Brediceanu, op. cit., p. 313-315.

De învârtit - joc în Maramureș. L. Perceag, op. cit., p. 13.  

Dela - joc popular. Șt. Tuțescu, Izvorașul, an VIII, nr. 5-6/1929, p. 20, 21. Joc bărbătesc în com. Oprișor, Mehedinți. Formație linie, ținuta de „brâu”. Surdu Mișu Ion, op. cit., vol. 2, p. 101.

Deleanca, Delencuța. Elena Sevantos, op. cit., p. 281.

Deleneasca - joc în Goești și Lungani, Iași. Pavel Delion, op. cit., p. 246.

De mână - joc în Sânnicolaul Mare, Caraș-Severin. T. Brediceanu, op. cit., p. 316 (vezi Jocul de mână) 

De mână sau De tăti. „Începe cu o plimbare care seamănă cu plimbarea jocurilor ardelenești”. Gh. Sfârângea, op. cit., p. 99-102. 

De nuntă, la cornul mesii, Disc STM-EPE 0891.

De-nvârtit „a nănașilor”, în Maramureș. Disc STM-EPE 01067.

De-nvârtit de pe Iza - Maramureș. Disc STM-EPE 01067.

De peste Olt - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 56.

De purtat - Joc de perechi așezate întâi într-un șir lung, apoi se unesc, formând o roată mare. Fata se învârtește de două ori pe sub mâna dreaptă a flăcăului, se îmbrățișează cu el și amândoi se rotesc, de câte două ori dreapta și stânga, apoi se prind pe după gât și fac plimbări în ritmul muzicii. Se obișnuiește în comunele Cipău, Jernut și Mureș, Lechința și Gura Arieșului, Alba. Are strigături. N. Varone, op. cit., p.20-24. De purtat sau de Învârtita - Joc în Laslău Mare, Maramureș. Fig. 4803.

Derejanca - joc în com. Frumuțița, Galați, Chivu Maria, op. cit., p. 155.

De sărit - Jocul sau Jocul fecioresc, horă în Maramureș. H. Socoșan, Curs de jocuri populare românești, 1976, p. 31.

De sărit de pe Mara. Disc STM-EPE 0931.

De sărit din Berința - Maramureș. Disc STM-EPE 01059.

De sărit în zori de zi. Disc STM-EPE 0931.

Desca - joc popular în Banat. Colecția T. Brediceanu.

Despre ziuă - brâu. D. Vulpian, op. cit., p. 37.

Desu  - zis și Fecioreasca, dans foarte vioi de feciori. Se caracterizează prin multe bătăi pe diferite segmente ale picioarelor. Domby Emeric, Dansuri populare din jud. Cluj, vol. II, 1971, p. 98.

De tare - joc vechi bărbătesc, în sudul Moldovei. Se joacă în grup de doi sau solistic. Gh. Baciu, op. cit., p. 35. Tip de brâu mocănesc, componență mixtă, în com. Spulber, Vrancea. În Nereju se joacă numai de

bărbați. Anca Giuchescu și Constantin Eretescu, op. cit., p. 97, 117, 118.

Șocicele - com. Rudăria, jud. Caraș Severin
Șocîcili - Prigor, Caraș Severin
Șofeneasca - brîu - Borlova, Caraș-Severin
Șofronița - Mehadia, Caraș-Severin
Șopca - Ciupercenii Noi, Dolj
Șopîrla în piatră - Bulzeștii de Sus, Hunedoara
Șoricelul - Drăguș, Brașov. Horă în unele sate din Galați.
Șorina de la Găina - Ghioncani, Alba.
Șotișa - Iași.
Șotișu - pelcuță - Hăulișca, Vrancea
Ștearsa - „datorită pașilor șterși pe podea” (L. Andronic Vasilescu)
Șuiu - hortă mare cu strigături din care se desprinde 4 perechi și joacă la mijloc - Stoliești, Vălcea și Dedulești, Argeș. Se joacă la toate ocaziile în Rogojina și Valea Mărului, Argeș.
Șulea - Joc diabolic și bizar, de origine nubiană, pe care-l executau țiganii pripășiți la munte în Oltenia și Muntenia prin 1845. Perechile se prindeau într-o roată mare, dinstanțate 5-6 pași. Cînd începeau jocul Țigăneasca, bărbații scoteau cuțitul din șerpar, chiuaiu și simulau lovituri pe corpul femeilor, adresîndu-le cuvinte în limba lor. Aruncau cuțitul cu vârful în pământ și îl luau cu dinții, tropăiau și băteau din palme, în semn de bucurie. Stanislas Bellanger, Le Keroutza, voyage en Moldo-Vlachie, tom I, Paris, 1846, p. 125-128.
Șuleandra (Ciuleandra) - Ciofrîngeni, Argeș. Sîrbă culeasă pe note de Gh. Bobei. „Izvorașul”, 7-8/1929, p. 4.
Șuleandra (Chindia) - Malaia, Vîlcea.

187

Ungureasca de la Rucăr - joc în Bughea de Sus, Argeș. Mgt. 480 a.

Ungureasca dreaptă - horă mare cu strigături, care în răstimpuri se transformă în învârtită. În com. Dedulești, Argeș. N. Varone, op. cit., p. 52.   

Ungureasca în două părți - joc în com, Scundu, Vîlcea. Mgt. 1968 d.

Ungureasca învârtită - joc în com. Scundu, Vâlcea. Mgt. 1968 c.

Ungureasca pe coardă groasă - joc în Bughea de Sus, Argeș. Mgt. 479 f. 

Ungurelu - sârbă. Se joacă rar în com. Măcăi și Stoilești, Argeș. N. Varone, op. cit., p. 48.

Ungurelu de la Dobroteasa - joc în Ștefănești, Vâlcea. Mgt. 2443 f.

Ungurencuța - joc în com. Buișoara, Vâlcea. Mgt 3591 I i.

Ungureasca - joc în Horezu, Vâlcea.. Mgt. 3669 11 m.

Ungureneasca (de doi) - joc în Corbi, Argeș. Mtg. 4257 m.

Ungureneasca lui Apostolui - joc în Vaideenj, Vâlcea. Fgr. 13254nc.

Ungureneasca lui Cibică - joc în Vaideeni, Vâlcea. Mgt. 52 b.

Ungureneasca lui Gheorghe Țesătoru - joc în Vaideeni și Horezu, Vâlcea. Mgt. 52, d.

Ungureneasca lui Iscru - joc în Vaideeni, Vâlcea. Fgr. 13254 d.

Ungureneasca lui Mârsologu - joc în Vaideeni, Vâlcea. Fgr. 13253 e.

Ungurescu - George Baronzi, op. cit., p. 91-92.

Ungurește - Elena Sevastaos, op. cit., p. 282.

Ungurește de învârtit - joc în Câmpia Turzii, Cluj. Mgt. 2729 v.

Ungurește de ponturi - joc în Câmpia Turziim Cluj. Mgt. 2729 ee.

Ungurica - joc mixt în com. Cârna, Dolj. Sigmund Seifert, op. cit., p. 256. Joc în com. Slăvești, Teleorman, după cântare din drâmbă. Mgt. 39 v și cîntare din bâzoi. Disc STM-EPE 0992. Se joacă și în Samarinești, Gorj. Marin Badea, op. cit, p. 58.

Ungurica de doi - în Vâlcea. Fgr. 12514 b și Fgr. 12323 b.

Ungurica de munte - joc în Laloșu, Vâlcea. Mgt. 4242 II d. Disc STM-EPE 0992.

Ungurica petroliștilor - joc în Peșteana-Jiu, Gorj. Mgt. 1513 o (roșu).

Ungurița - Ștefan St. Tuțescu, „Izvorașul”, nr. 5-6/1929, p. 20-21.

Unguroaica - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 179.

Urlățeanca - horă. D. Vulpian, op. cit., I, p. 178.

Ursa - joc în jurul Caransabeșului. A. Sequens, op. cit., p. 4. În Obreja, Caraș-Severin, i se zice Mormiru, iar în Dalei, același județ, Țandăra. T. Brediceanu, op. cit., p. 332. Se joacă în Borlova, Caraș-Severin. Mgt. 3193 It. cu grup de jucători, Mgt. 3193 II t.

Ursa pe băț - joc în Rudăria, Caraș Severin. Mgt. 2752 a II (roșu).

Ursariu - joc în com. Plosca, Teleorman. Mgt. 3789 II e (roșu).

Ursarul -  joc în com. Plosca, Teleorman. Mgt. 3790 I a (albastru).

Ursăreasca - Elena Sevastos, op. cit., p. 282. Horă. Fl. Cristescu, op. cit., p. 6. Ursăreasca sau Țigăneasca se joacă în com. Sita Buzăului, Covasna. A. Bucșan, op. cit., p. 211. Joc de bărbați în grup sau solistic, având caracter improvizatoriu, în com. Tulnici, Vrancea. Anca Giurchescu și C. Eretescu, op. cit., p. 79. Horă în Poiana Mărului, Brașov. Mgt. 3361 II a.

Ursărește - brâu. D. Vulpian, op. cit., p. 90.

Ursăria - horă săltăreață urmată de învârtită, în Teleorman, Vlașca și Ilfov. N. Varone, op. cit., p. 49.

Ursăria ca la Tufeni - Olt, se joacă frecvent în cadrul Călușului, în toate satele de pe Valea Cotmeanei. 

Vlădeanca  (E. Sevastos)
Vlăsceanca - Brîu și horă (D. Vulpian). Horă (Fl. Cristescu)
Vlăscencuța - Joc în Cîmpulung Muscel, Valea Mare și Priboieni, jud. Argeș. Se joacă în Țăgănești și Bogați, jud. Argeș. (Badea Marin) (Tib. Alexandru)
Vlășceneasca - Joc în Hotarele, jud. Ilfov (C. G. Prichici). În Bucșani și Podișor, jud. Ilfov.
Vlășceneasca lui Zlotea - Joc în țegheș și Domnești, jud. Ilfov.
Vlășcenească - Joc în Copăceni, jud. Ilfov.
Voiniceasca - Joc de 4 sau 8 flăcăi așezați în linie, mâinile pe umeri. Are mișcări variate, care  se termină cu „bătuta și salturi voinicești” ca la Chindie, în Bivolari, jud. Iași, și Ștefănești, jud. Botoșani (N. Varone).
Voinic - Brîu (D. Vulpian).
Voivodina timișană - Horă urmată de brîu. Se joacă în sate din jurul Timișoarei (N. Varone).
Voltara (Învârtitura) - Sârbă bătută, urmată de învîrtită, în Fodora, jud. Sălaj. (N. Varone)
Vrînceneasca - Joc în Pleșești, jud. Vrancea.
Vrînceneasca mărunțită - Joc în Paltin, jud. Vrancea.
Vulpea - Horă (Fl. Cristescu) (Gh. Fira). Joc ciobănesc în semicerc, ținuta liberă. Se compune din plimbări și pași pe loc, executați după comandă, în Nucșoara, jud. Argeș (A. Bucșan). Se joacă în Ciocănești și Corbi, jud. Argeș (Badea Marin). Joc în Hunia, jud. Dolj.
Vulpea de la Bechet - Joc în Laloșu, jud. Vîlcea.
Vulpea țărănească - Bîrca, jud. Olt.
Vulpia - Joc în Desa și Ciupercenii Noi, jud. Dolj.
Vulpieica - Horă de mînă, jud. Dolj (N. Varone).
Vulpiuța - Horă de flăcăi și fete, cu strigături. Are variante în satele oltenești din Valea Dunării (Gh. Popescu Județ).