Muncă fizică versus viață intelectuală (FRANKLIN 1901)

< 
(...)
Vai, nopțile acelea scurte-scurte și lungi-lungi zile de trudă Mie una mi se pare că o lăptărie înseamnă robie curată pentru oamenii săraci, care nu-și pot îngădui să plătească ajutoare. Eu nu scriu despre creșterea vacilor de lapte, nobila și artistica profesie elogiată în articolele de fond ale ziarelor agricole, cum se predă la facultățile de agricultură. Eu zugrăvesc practica creșterii vacilor de lapte, așa cum am trăit-o și cum am văzut-o la zeci de familii în jurul meu.

Se cere o mulțime de muncă ca să se producă fie și numai o livră* de unt bun de vânzare. La vremea de care vorbesc untul era cite 3-4 penny** livra, așa că însemna muncă multă și plată puțină. Însemna muncă de sclav din zori pînă seara-duminica, zilele de peste săptămînă, sărbătorile, toat erau pentru noi zile de muncă.

Munca grea îi nivelează grozav pe oameni. Corvezile gospodăriei, tăiatul lemnelor, mulsul și grădinăritul aspresc repede mîinile și fac să pălească lustrul exterior. Cînd trupul ți-e istovit de prea multă trudă, se șterg treptat și dorința de a-ți cultiva spiritul și cultura pe care acesta a primit-o deja. Așa a fost cu părinții mei. Au decăzut din calitatea lor de membri ai protipendadei, ajungînd țărani de rînd. Stăteau printre țărani și făceau parte din ei. Dintre cunoștințele lor de altădată nu mai pătrundea acum nici una în cercul lor, căci societatea Australiei*** era de acum înțepenită zdravăn în ghearele nelegiuite ale deosebirilor de clasă; democrația australiană nu mai e decît o tradiție apusă.

N-am nimic împotrivă vieții celor de jos. Țărănimea este bastionul oricărei națiuni. Viața de țăran este, pentru țăranul care-i țăran în adîncul sufletului său, o viață extraordinară, cînd vremurile sînt bune și îi zîmbesc anotimpurile. E o viață cinstită, curată și sănătoasă. Dar pentru mine e un purgatoriu viața țăranului. Cei din jurul meu trudeau de dimineață pînă seara și apoi se bucurau de somnul bine-meritat. Cunoșteau doar două stări de existent: munca și somnul.

Era în mine o a treia parte care țipa după hrană. Tînjeam de dorul a tot ce avea legătură cu arta. Muzica era pentru mine o pasiune. Împrumutam toate cărțile din preajmă și furam din ceasurile de odihnă ca să le citesc. Asta nu rămînea fără urmări și mă făcea să răzbat mai greu cu poverile de ordin fizic decît alți copii de vîrsta mea. Acea a treia parte era partea cea mai aprigă din mine însămi. În ea trăiam o viață de vis, alături de scriitori, artiști și muzicieni. Speranța, dulcea, cruda, amăgitoarea speranță îmi șoptea la ureche că viața e lungă și conține mult „mai tîrziu” și că în acest „mai tîrziu” se va adeveri și viața viselor mele. Așa că am mers mai departe, cu acel lac scînteietor la orizont ademenindu-mă să mă apropii și să navighez pe apele sale de argint și cu neștiința, cu încrezuta și oarba mea neștiință care nu-mi arăta prăpastia de netrecut dintre ei și mine.
(...)
>

SURSA

Miles Franklin, Strălucita mea carieră, traducere Corina Popescu, editura Univers****, București, 1991, pp. 39-41.

NOTE M. T.

*Livră – Unitate de măsură pentru greutăți din țările anglo-saxone, care echivalează cu 453 grame.

**Penny – Monedă divizionară engleză care valora în mod tradițional a 12 a parte dintr-un șiling, care valora la rândul său a 20 a parte dintr-o liră sterlină. După 1971 un penny valorează a 100 a parte dintr-o lira sterlină.

***Australia – Colonizată la sfârșitul secolului XVIII cu deținuți britanici, insula-continent a căpătat chiar în 1901 statutul de dominion al coroanei britanice, adică  autoguvernare internă.
**** ColtulColectionarului.ro - 23 iulie 20101 (http://www.coltulcolectionarului.ro/blog/wordpress/stralucita-mea-cariera-de-miles-franklin/)